1,091 matches
-
individuali: atomii se suprapun parțial atunci când formează legăturile chimice. Volumul van der Waals al unui atom sau molecule poate fi determinat experimental atunci când substanțele sunt în stare gazoasă, în special din constanta van der Waals b, polarizabilitatea α sau refracția molară A. În toate cele trei cazuri, măsurătorile se efectuează pe probe macroscopice și este normal să se exprime rezultatele precum cantități molar. Pentru a găsi volumul van der Waals al unui singur atom sau moleculă, este necesar să se împartă
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
se efectuează pe probe macroscopice și este normal să se exprime rezultatele precum cantități molar. Pentru a găsi volumul van der Waals al unui singur atom sau moleculă, este necesar să se împartă rezultatul dat la constanta lui Avogadro. Volumul molar van der Waals nu ar trebui confundat cu volumul molar al substanței. În general, la temperatura și presiunea standard, atomii sau moleculele de gaz ocupă doar a mia parte din volumul propriu-zis al unui gaz, restul fiind spațiu gol. Prin
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
exprime rezultatele precum cantități molar. Pentru a găsi volumul van der Waals al unui singur atom sau moleculă, este necesar să se împartă rezultatul dat la constanta lui Avogadro. Volumul molar van der Waals nu ar trebui confundat cu volumul molar al substanței. În general, la temperatura și presiunea standard, atomii sau moleculele de gaz ocupă doar a mia parte din volumul propriu-zis al unui gaz, restul fiind spațiu gol. Prin urmare, volumul molar van der Waals, care reprezintă doar volumul
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
Waals nu ar trebui confundat cu volumul molar al substanței. În general, la temperatura și presiunea standard, atomii sau moleculele de gaz ocupă doar a mia parte din volumul propriu-zis al unui gaz, restul fiind spațiu gol. Prin urmare, volumul molar van der Waals, care reprezintă doar volumul ocupat de totalitatea atomilor sau moleculelor este, de obicei, de 1000 de ori mai mic decât volumul molar al aceluiași gaz. Razele van der Waals pot fi determinate folosindu-se de proprietățile mecanice
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
mia parte din volumul propriu-zis al unui gaz, restul fiind spațiu gol. Prin urmare, volumul molar van der Waals, care reprezintă doar volumul ocupat de totalitatea atomilor sau moleculelor este, de obicei, de 1000 de ori mai mic decât volumul molar al aceluiași gaz. Razele van der Waals pot fi determinate folosindu-se de proprietățile mecanice ale gazelor, de punctul critic, de măsurarea distanței atomice între perechile de atomi nelegați în cristale, sau de proprietățile electrice sau optice ale substanței date
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
Razele van der Waals pot fi determinate folosindu-se de proprietățile mecanice ale gazelor, de punctul critic, de măsurarea distanței atomice între perechile de atomi nelegați în cristale, sau de proprietățile electrice sau optice ale substanței date (polarizabilitatea și refracția molară). Aceste metode diferite dau valori similare (dar nu identice) a razelor van der Waals. Ecuația van der Waals este cea mai simplă ecuație care descrie comportarea unui gaz ne-ideal. Volumul van der Waals se poate afla folosind relația:
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
unui compus, monomer(mer), se leaga între ele, formând o macromolecula(polimer), este numit polimerizare(gr. poly=numeros, meros=parte). n - gradul de polimerizare(numărul de molecule de monomer care formează polimerul) nA → -(A)- Gradul de polimerizare n și masa molara M care caracterizează un polimer sunt valori medii. Polimerizarea alchenelor este o reacție de poliaditie care are loc cu ruperea legăturii pi din fiecare moleculă de alchena și formarea de noi legături simple, carbon-carbon. Ecuația generală a reacției chimice de
Alchenă () [Corola-website/Science/302655_a_303984]
-
a cationului H au condus la înțelegerea completă a naturii legăturii chimice ce a urmat imediat după dezvoltarea studiului atomului de hidrogen în mecanica cuantică (mijlocul anilor 1920). Maxwell a observat că la H, sub temperatura mediului ambiant, valoarea căldurii molare se abate inexplicabil de la aceea a unui gaz diatomic, iar la temperaturi criogenice se apropie din ce în ce mai mult de cea a unui gaz monoatomic. Conform teoriei cuantice, această comportare rezultă din distribuția spațială ale nivelelor de energie de rotație, care la
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
5,8—6,3 cm. Un leopard al zăpezilor mare, ca și multe alte feline, are 30 de dinți. Pe maxilarul superior și inferior are câte 6 dinți incisivi și 2 canini; pe maxilarul superior - câte 3 premolari și 1 molar; pe maxilarul inferior - câte 3 premolari și 1 molar. Formula dentară: formula 1. Limba lungă și mobilă este dotată pe părțile laterale cu butoane speciale, care sunt acoperite cu epiteliul cheratinizat și permit separarea cărnii de scheletul victimei. Aceste umflaturi ajută
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
recunoscut importanța periodicității octeților. Dimitri Mendeleev, un chimist rus, a fost primul savant care a făcut un tabel periodic foarte asemănător cu cel actual. El a aranjat elementele într-un tabel ordonat de masa atomică, care este corespunzătoare cu masa molară știută în prezent. Pe 6 martie 1869, o prezentație formală a fost făcută de către Societatea de Chimie Rusă, intitulată " Dependența Dintre Proprietățile Maselor Atomice ale Elementelor". Tabelul lui Mendeleev a fost publicat într-o revistă rusă obscură, dar a fost
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
Fracția molara e un mod de exprimare a concentrației unui component dintr-un amestec sau soluție, fiind raportul dintre cantitatea (numărul de moli) componentului și cantitatea totală din soluție. Se notează de obicei cu x sau x după cum e notat componentul. Este
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
un amestec sau soluție, fiind raportul dintre cantitatea (numărul de moli) componentului și cantitatea totală din soluție. Se notează de obicei cu x sau x după cum e notat componentul. Este deci o mărime adimensionala. Prin multiplicare cu 100 rezultă procentul molar al componentului. În amestecuri ideale coincide că valori numerice cu fracția volumică. unde Fracția molara a unui component se poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
din soluție. Se notează de obicei cu x sau x după cum e notat componentul. Este deci o mărime adimensionala. Prin multiplicare cu 100 rezultă procentul molar al componentului. În amestecuri ideale coincide că valori numerice cu fracția volumică. unde Fracția molara a unui component se poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
o mărime adimensionala. Prin multiplicare cu 100 rezultă procentul molar al componentului. În amestecuri ideale coincide că valori numerice cu fracția volumică. unde Fracția molara a unui component se poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
amestecuri ideale coincide că valori numerice cu fracția volumică. unde Fracția molara a unui component se poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
coincide că valori numerice cu fracția volumică. unde Fracția molara a unui component se poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
poate calcula cunoscând masele componenților din amestec: Într-un compus raportul molar este dat de raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
raportul numerelor de atomi din compusul respectiv. Spre deosebire de fracția molara raportul molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
molar este dat de cantitatea unui component prin raportare la cantitatea solventului. Suma fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
fracțiilor molare ale componenților e egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
egală cu 1, condiție de normare. Această rezultă din definiția fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
fracției molare. Din definiție mai rezultă că componentul pur are o fracție molara de 1, iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
iar dacă componentul nu este prezent în amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
amestec fracția să molara e 0. Așadar fracție molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]
-
molara ia valori între 0 și 1. Relația dintre fracția molara și cea masică e dată de formulă de mai jos, unde Mi e masă molara a componentului i iar M masă molara medie a amestecului. unde "M" e masă molara a solventului Pentru soluții "n"-soluti/un-solvent, fie "x" fracția molara a solutului "i", unde "x" e fracția molara a solventului, exprimată că funcție de molalități și celelalte fracții molare:
Fracție molară () [Corola-website/Science/311876_a_313205]