1,115 matches
-
dinamică și cinematică cu temperatura și presiunea este arătat în tabelul 1.1: l - drumul liber mijlociu al moleculelor, m; Viscozitatea gazelor, la presiuni moderate sau joase, poate fi calculată cu relația: în care: - viscozitatea gazului, în cP; M - masa molară a gazului; Pc - presiunea critică, în at; Tctemperatura critică, K; Tr - temperatura redusă = T/Tc; T - temperatura gazului, K; Efectul temperaturii asupra viscozității gazelor, la presiuni joase sau moderate, poate fi apreciat astfel: - în cazul în care se cunosc viscozitățile
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
sub forma: în care : 1 - viscozitatea la temperatura redusă Tr1, Pa ·s. Variația viscozității gazelor cu temperatura poate fi calculată cu relația: Viscozitatea unui amestec de gaze se poate calcula cu relația aproximativă: în care: Mam, M1, M2, ... sunt masele molare ale amestecului gazos și ale componenților din amestec; am, 1, 2, ... reprezintă viscozitatea amestecului și respectiv a componenților din amestec, Pa · s; y1, y2, ... sunt fracțiile volumice ale componenților. În anexa II se dă viscozitatea unor gaze și vapori la
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Pa . s; Tci - temperatura critică a componentului i, K; 1.1.2. VISCOZITATEA LICHIDELOR Viscozitatea lichidelor organice poate fi calculată, în lipsa datelor experimentale, cu ajutorul formulei empirice: în care: x - viscozitatea lichidului, în cP; densitatea lichidului, în g/cm3; M - masa molară a lichidului; K - constantă, dată de ecuația: K= m . ya + ys (1.15) în care: m·ya - produsul dintre numărul de atomi pentru un element din molecula substanței lichide și constanta atomică specifică; ys - constantă structurală determinată de grupurile de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
cantitatea de materie, kg, kmol sau mol; c - factor de proporționalitate, caracteristic fiecărei substanțe, numit căldură specifică, kJ/kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură specifică sau molară la volum constant
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de proporționalitate, caracteristic fiecărei substanțe, numit căldură specifică, kJ/kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură specifică sau molară la volum constant, cv. Dacă încălzirea se face la presiune constantă atunci
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
kg·K sau kcal/kg·K. În cazul în care cantitatea de materie se exprimă în moli, căldura specifică se numește căldură molară exprimată în J/mol·K. Căldurile specifice și molare variază cu temperatura. Deosebim două călduri specifice sau molare. Dacă încălzirea sistemului se face la volum constant, exemplu într-un recipient închis, atunci avem căldură specifică sau molară la volum constant, cv. Dacă încălzirea se face la presiune constantă atunci avem căldură specifică sau molară la presiune constantă, cp
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
căldură specifică sau molară la presiune constantă, cp. Căldura specifică a substanțelor variază cu temperatura după legea: (1.34) în care : a, b, c - constante care se determină experimental pentru fiecare substanță (anexa IX ). 1.3.1. CĂLDURA SPECIFICĂ SAU MOLARĂ A GAZELOR Căldurile specifice și molare ale gazelor ideale, calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
constantă, cp. Căldura specifică a substanțelor variază cu temperatura după legea: (1.34) în care : a, b, c - constante care se determină experimental pentru fiecare substanță (anexa IX ). 1.3.1. CĂLDURA SPECIFICĂ SAU MOLARĂ A GAZELOR Căldurile specifice și molare ale gazelor ideale, calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi - fracția molară a componentului i în
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
GAZELOR Căldurile specifice și molare ale gazelor ideale, calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi - fracția molară a componentului i în amestec; cpi - căldura molară a componentului i, J/mol·K. 1.3.2. CĂLDURA SPECIFICĂ A LICHIDELOR Căldura specifică a lichidelor variază cu temperatura, anexa XI. În anexa XII se dă căldura specifică a unor lichide
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
calculate pe baza teoriei cinetice a gazelor ideale, nu variază cu temperatura, tabelul 1.5. TCăldura molară a unui amestec de gaze se calculează cu relația: (1.35) în care: xi - fracția molară a componentului i în amestec; cpi - căldura molară a componentului i, J/mol·K. 1.3.2. CĂLDURA SPECIFICĂ A LICHIDELOR Căldura specifică a lichidelor variază cu temperatura, anexa XI. În anexa XII se dă căldura specifică a unor lichide și soluții apoase. Pentru soluții apoase cu doi
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
pot estima cu regula lui Kopp, valabilă în jurul temperaturii de 20C: în care: cp - căldura specifică, J/g·K ni - numărul atomilor elementelor ce intră în formula compusului; ci - căldura atomică a elementelor componente, J/atom gram; M - masa molară a compusului, g/mol . 100 ) (1.39) Căldurile atomice pentru o serie de elemente sunt date în tabelul 1.7. Pentru hidrocarburi aromatice, CnH2n-6 și pentru hidrocarburile alifatice din seriile CnH2n și CnH2n+2, în stare solidă sau lichidă, se
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de elemente sunt date în tabelul 1.7. Pentru hidrocarburi aromatice, CnH2n-6 și pentru hidrocarburile alifatice din seriile CnH2n și CnH2n+2, în stare solidă sau lichidă, se poate folosi în primă aproximație ecuația lui Șelest: în care: cp - căldura molară, cal / mol·K; n - numărul de atomi din moleculă; T - temperatura absolută, K; Căldura specifică a unor lichide la diferite temperaturi poate fi obținută din nomograme, prezentate în literatura de specialitate. 1.3.3. CĂLDURA SPECIFICĂ A SOLIDELOR Căldura specifică
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
fără schimbarea temperaturii sistemului, prin schimbarea stării de agregare, se numește căldură latentă. Căldurile latente se referă la un kilogram de substanță (J/kg) sau la un mol de substanță (J/mol). În acest ultim caz se numește căldură latentă molară. 1.4.1. CĂLDURA LATENTĂ DE VAPORIZARE SI CONDENSARE Pentru aceeași substanță și la aceeași presiune, căldurile de vaporizare și de condensare sunt egale și de semne contrare. Căldura de vaporizare variază cu temperatura și presiunea. Ea scade cu creșterea
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
CONDENSARE Pentru aceeași substanță și la aceeași presiune, căldurile de vaporizare și de condensare sunt egale și de semne contrare. Căldura de vaporizare variază cu temperatura și presiunea. Ea scade cu creșterea temperaturii și devine zero la punctul critic. Căldurile molare de vaporizare la presiune atmosferică pot fi calculate cu regula lui Trouton: - pentru lichide nepolare (1.41) - pentru apă și alcooli inferiori în care: r- căldura latentă molară de vaporizare, la punctul normal de fierbere, kcal / kmol; T - temperatura de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
industria chimică organică 19din derivarea ecuațiilor care dau presiunea de vapori a substanței în funcție de temperatură; - măsurând coeficientul unghiular al tangentei la curba presiunilor de vapori funcție de temperatură, trasată pe baza datelor experimentale. Dacă în ecuația (1.43) se neglijează volumul molar al lichidului, ca fiind mic în comparație cu volumul molar al vaporilor și dacă se presupune că vaporii urmează legea gazelor perfecte, atunci pentru intervale mici de temperatură, în care căldura de vaporizare poate fi considerată constantă, se utilizează forma integrată a
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
presiunea de vapori a substanței în funcție de temperatură; - măsurând coeficientul unghiular al tangentei la curba presiunilor de vapori funcție de temperatură, trasată pe baza datelor experimentale. Dacă în ecuația (1.43) se neglijează volumul molar al lichidului, ca fiind mic în comparație cu volumul molar al vaporilor și dacă se presupune că vaporii urmează legea gazelor perfecte, atunci pentru intervale mici de temperatură, în care căldura de vaporizare poate fi considerată constantă, se utilizează forma integrată a ecuației (1.43) în care indicii 1 și
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
variația căldurii de vaporizare cu temperatura. In acest scop se folosește metoda lui Dűhring: (1.46) în care: r, r’ - căldura latentă de vaporizare a lichidului dat și a lichidului de referință la aceeași presiune, J/kg; M, M’ - masele molare ale celor două lichide; T, T’ - temperatura de fierbere a lichidului dat și a lichidului de referință la aceeași presiune, K; dT, dT’ - temperaturile diferențiale de fierbere ale acestor lichide. Aplicând regula liniarității, raportul diferențialelor este înlocuit cu raportul diferențelor
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de topire cu presiunea este necesar să se recurgă la valorile rezultate din determinări experimentale. In lipsa altor date căldura de topire poate fi apreciată și cu relațiile: pentru elemente; pentru compuși anorganici; pentru compuși organici; în care: rt - căldura molară de topire, kcal/kmol ; T - temperatura de topire, K; În anexa XVII se dau căldurile latente de topire ale unor substanțe organice. 1.4.3. CĂLDURA LATENTĂ DE SUBLIMARE Căldura de sublimare poate fi calculată cu ecuația (1.43) în
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
a gazelor se poate calcula cu formula: (1.48) (vezi anexa VI); cv - căldura specifică la volum constant, J/kg·K; xviscozitatea gazului, Pa·s. Conductivitatea termică a amestecurilor de gaze se poate estima cu relația: în care: xi - fracția molară a componentului i; i - conductivitatea termică a componentului i, W/m·K. Conductivitatea termică a amestecurilor de gaze se poate calcula și cu relația: în care: xi - fracția molară a componentului i; Mi - masa molară a componentului i. Pentru un
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de gaze se poate estima cu relația: în care: xi - fracția molară a componentului i; i - conductivitatea termică a componentului i, W/m·K. Conductivitatea termică a amestecurilor de gaze se poate calcula și cu relația: în care: xi - fracția molară a componentului i; Mi - masa molară a componentului i. Pentru un amestec gazos de hidrogen și hidrocarburi se recomandă următoarea relație: (1.50) (1.51) în care: x - fracția molară a hidrocarburilor. Variația conductivității termice cu temperatura este dată de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
relația: în care: xi - fracția molară a componentului i; i - conductivitatea termică a componentului i, W/m·K. Conductivitatea termică a amestecurilor de gaze se poate calcula și cu relația: în care: xi - fracția molară a componentului i; Mi - masa molară a componentului i. Pentru un amestec gazos de hidrogen și hidrocarburi se recomandă următoarea relație: (1.50) (1.51) în care: x - fracția molară a hidrocarburilor. Variația conductivității termice cu temperatura este dată de formula lui Sutherland: în care: T
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
se poate calcula și cu relația: în care: xi - fracția molară a componentului i; Mi - masa molară a componentului i. Pentru un amestec gazos de hidrogen și hidrocarburi se recomandă următoarea relație: (1.50) (1.51) în care: x - fracția molară a hidrocarburilor. Variația conductivității termice cu temperatura este dată de formula lui Sutherland: în care: T - temperatura absolută, K; C - constantă caracteristică fiecărui gaz (vezi tabelul 1.2). Se constată că crește odată cu creșterea temperaturii și a presiunii. La presiuni
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
dată în anexa XVIII, iar în anexa XIX se dau proprietățile fizice ale unor metale lichide. Când nu se dispune de date experimentale se pot utiliza, cu rezultate mulțumitoare, formulele următoare: în care: - conductivitatea termică, cal/cm·K; M - masa molară, g/mol; cp - căldura specifică, cal/g·K; r - căldura latentă de vaporizare, cal/g; T - temperatura absolută, K; Conductivitatea termică a fracțiilor petroliere se poate calcula cu relația: W/m·K (1.56) în care: xr - densitatea relativă a
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de difuziune pentru gaze poate fi calculat cu formula lui Maxwell, modificată de Gilliland; (1.61) în care: DAB -coeficientul de difuziune a componentului A în B, m2/h; T - temperatura absolută, K; P - presiunea absolută, at; MA, MB - masele molare ale componenților A și B; VA, VB - volumele molare ale componenților A și B în stare lichidă la temperatura de fierbere, cm3/mol. Dacă volumele molare nu sunt cunoscute atunci se pot obține fie împărțind masa molară la densitate, fie
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
lui Maxwell, modificată de Gilliland; (1.61) în care: DAB -coeficientul de difuziune a componentului A în B, m2/h; T - temperatura absolută, K; P - presiunea absolută, at; MA, MB - masele molare ale componenților A și B; VA, VB - volumele molare ale componenților A și B în stare lichidă la temperatura de fierbere, cm3/mol. Dacă volumele molare nu sunt cunoscute atunci se pot obține fie împărțind masa molară la densitate, fie cu ajutorul legii aditivității a lui Kopp. Conform acestei legi
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]