9,012 matches
-
de borșul de potroace, acrit cu zeamă de varză, borșul de vită și borșul de cartofi, în zilele de post. Sunt mult apreciate sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
varză, borșul de vită și borșul de cartofi, în zilele de post. Sunt mult apreciate sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bisericii. Dar acolo nu mai era salina (așa cum de fapt este), ci era un imaș mare și acel imaș semăna cu cel de sub dealul pe care se află biserica de la Frasin (județul Suceava, pe șoseaua națională ce duce spre Câmpulung Moldovenesc). și tot imașul era plin de oameni, care veniseră pentru slujba de a doua zi și la hram. Ne-am culcat și noi printre ei și am adormit. La o bucată de noapte, m-am trezit. Adormisem pe spate și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
duși și de un car cu boi, purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de geografie celui de la care am învățat „alfabetul” geomorfologiei, regretatului profesor Marcel Vârlan. Autoarea. CAPITOLUL I POZIȚIA GEOGRAFICĂ A UNITĂȚII DE STUDIU Bazinul hidrografic al pârâului Lohan este situat, din punct de vedere geografic, în Podișul Bârladului, subregiunea Podișul Central Moldovenesc. Din punct de vedere matematico geografic, bazinul Lohan este situat între 46ș35’ - 46ș50’ latitudine N și 27ș52’ - 28ș02’ longitudine E. În trasarea limitelor hidro-morfologice ale acestei unități naturale, interferențe de ansamblu ale condițiilor fizico-geografice induc unele dificultăți, dar linia cumpenelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a depozitelor mio-pliocene din zona Depresiunii Huși și a regiunii învecinate, formulând și aprecieri juste privitoare la aspectul general al reliefului. Mai târziu, în lucrările de geomorfologie realizate, M. David încetățenește în literatura geografică subunitățile și denumirile de Podișul Sarmatic Moldovenesc și Platforma pliocenică a Moldovei meridionale. De asemenea, el a susținut existența unei tectonici destul de complicate în această regiune, ca și în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL IV RELIEFUL 1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea naturală avută în vedere, respectiv bazinul hidrografic al pârâului Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate în cicluri marine succesive nu au fost deformate tectonic
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate în cicluri marine succesive nu au fost deformate tectonic, rămânând cvasi orizontale. a. Fundamentul (soclul). Alcătuirea petrografică și adâncimea fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești nu sunt uniforme. Prospecțiunile geofizice efectuate în ultimele decenii (I. Gavăț și colab., în 1963) au arătat că în structura fundamentului Platformei Moldovenești se pot deosebi trei zone distincte, din ce în ce mai noi și mai scufundate spre vest și sud: • cea mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fost deformate tectonic, rămânând cvasi orizontale. a. Fundamentul (soclul). Alcătuirea petrografică și adâncimea fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești nu sunt uniforme. Prospecțiunile geofizice efectuate în ultimele decenii (I. Gavăț și colab., în 1963) au arătat că în structura fundamentului Platformei Moldovenești se pot deosebi trei zone distincte, din ce în ce mai noi și mai scufundate spre vest și sud: • cea mai veche este zona cu fundament arhaic - karelian, corespunzătoare părții de nord-est a Câmpiei Moldovei și extremități estice a Podișului Bârladului, cuprinsă între râul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
din categoria factorilor pasivi, ea are un rol morfogenetic important, înscriindu-se pregnant în relief, datorită comportării diferențiate a componentelor sale față de activitatea agenților modelatori externi. Unitatea spațială de studiu avută în vedere se suprapune unei regiuni de platformă - Platforma Moldovenească -a cărei mobilitate tectonică redusă este evidențiată și de structura geologică relativ simplă. Întrucât în această regiune mișcările de înălțare nu au fost uniforme, s-a produs o basculare a stratelor care se prezintă într-o singură direcție, respectiv de la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
poziția și distanța la care se află regiunea respectivă față de focarul cutremurelor, de magnitudinea și energia acestora, de constituția geologică a scoarței. Având în vedere acest ultim aspect (alcătuirea geologică a scoarței), se știe că această regiune se suprapune Platformei Moldovenești, al cărui fundament este format din șisturi cristaline, în care nu se cunosc accidente tectonice majore, fundament acoperit de depozite sarmațiene și meoțiene, formate din roci predominant nisipoase sau argiloase, slab ondulate. Analizând Harta seismică a României (R. Ciocârdel și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
N, N - NV și NV; apoi prezenței cuestelor care, în anumite sectoare micșorează intensitatea vânturilor și prezenței adăposturilor naturale de tip „hârtop”, la obârșii de torenți sau pe deluvii de alunecare. Lipsa stațiilor meteorologice în această parte a Podișului Central Moldovenesc, ca și înregistrările disparate ale datelor, fac dificilă caracterizarea stării climatice locale. Cu atât mai mult cu cât stația meteorologică de la Huși (de care regiunea studiată nu este situată prea departe) a fost desființată în mod oficial în 1999 și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
De atunci datează, de exemplu, cele mai multe sate vechi din bazinul Lohanului și din aria proximă, respectiv depresiunea Huși: Epureni, Duda, Novaci, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești, ca și însuși târgul Huși. Între 1544 - 1829, menținerea populării acestei părți a Podișului Central Moldovenesc s-a desfășurat mai greu. La aceasta au contribuit, în primul rând, tătarii și armatele turcești. Se știe, de pildă,că încă de la 1484 armatele turcești au ocupat Cetatea Chilia și Cetatea Albă (Akerman), iar la 1544, odată cu ocuparea Brăilei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
-lea, până la începutul secolului al XIX-lea). De asemenea, n-a încetat nici transhumanța, spre aceste locuri, a mocanilor ardeleni, mai accentuată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. După dispariția pericolului tătărăsc și începutul decăderii Imperiului Otoman, popularea întregului teritoriu moldovenesc intră într-o nouă etapă, caracterizată printr-o roire a sate lor și o înmulțire a târgurilor, unele dintre acestea din urmă transformându-se în orașe. Aceasta se datorește excepționalei explozii demografice care a caracterizat aici secolul al XIX-lea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
periodice pe ruta București Chișinău, dus-întors. Ca de obicei, Domnul R. ține servieta din piele de porc pe genunchi, iar deasupra o carte și un caiet de însemnări pentru note de lectură și concepte pentru articolele publicate săptămânal întrun ziar moldovenesc. În compartiment găsise o tânără doamnă flancată de o fetiță și un băiețel, amândoi de vârstă preșcolară. După ce, în fine, obosiți, adorm, își permite să răspundă, mai mult în șoaptă, la obișnuitele întrebări puse de un tovarăș de călătorie ceva
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Băiceni și Stroești. - În vestul județului, puțin mai la sud de orașul Pașcani, se găsește satul Brătești, desfășurat în lunca și pe terasele Siretului și încadrat administrativ în comuna StolniceniPrăjescu. 2. Geologia Teritoriul județului se desfășoară în întregime în cadrul Platformei Moldovenești. Câmpia Moldovei se găsește în partea de nord-est a acestei platforme și este formată dintr-un soclu cristalin precambrian care pătrunde spre vest - sud-vest sub o cuvertură de sedimente ordovician-siluriene, cretacice și neogene cu grosimi de 1.600 metri la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
vedere al genezei, altitudinii, pantelor, atât de la N la S cât și de la V la E, în raport cu situarea în una sau alta din cele trei mari unități naturale, la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe mici, pe terasele inferioare ale Jijiei și Bahluiului, dar și pe unele culmi mai înguste și versanți apar și cernoziomuri carbonatice. În zona de contact a “câmpiei” cu Podișul Central Moldovenesc și Colina Bour-Dealu Mare apar soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
stabilit în acele părți. 1.3. Scurt istoric al așezărilor și contextul stabilirii rușilor-lipoveni în județul Iași Orașul Târgu Frumos este situat în bazinul mijlociu al Bahluiețului, în zona de contact a trei mari unități naturale: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei. Dispunerea reliefului a dirijat circulația persoanelor și mărfurilor între Valea Siretului și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Câmpia Moldovei prin “Poarta Botoșanilor” și “Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei), o lungime de circa 30 kilometri Ăîntre Dealul Mare al Hârlăului și Podișul Central Moldovenesc) și prezintă o formă tipică de “șa” care adună căi de comunicație de mare importanță, unind astfel spații geografice îndepărtate. Până în a doua jumătate a secolului XIX, prin “Poarta Tg.Frumos” se îndreptau spre Iași toate axele de ciculație dinspre
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de comunicație de mare importanță, unind astfel spații geografice îndepărtate. Până în a doua jumătate a secolului XIX, prin “Poarta Tg.Frumos” se îndreptau spre Iași toate axele de ciculație dinspre părțile mai înalte, de la V, S și N : - de la Cîmpulung Moldovenesc, pe Valea Moldovei, unindu-se la Cristești-Moțca cu un drum ce venea de la Tg. Neamț, apoi peste Siret la Pașcani, după care cobora spre câmpie pe la Tg. Frumos; - dinspre N-V de la Baia și Fălticeni; - dinspre sud, prima soșea națională
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
roșie, 20 tone conopidă, 600 tone varză și 160 tone zarzavat. Produsele obținute se remarcă prin prospețime și calitate superioară și pot fi întâlnite în majoritatea piețelor agroalimentare din Moldova: Iași, Suceava, Bacău, Botoșani, Piatra Neamț, Roman, Pașcani, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vaslui, Vatra Dornei. În comuna Stolniceni-Prăjescu, lipovenii reprezintă circa 20% din populația totală, iar satul Brătești se află printre principalii furnizori de legume din județ. Și aici, ca și la Focuri și Lespezi, culturile sunt amplasate pe lunci, terase și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]