653 matches
-
se referă și la Cioran, pe care l-a citit cu nesaț cînd era student, iar Cioran era interzis în România (am socotit, luîndu-ne după interdicție, că dl B. îl citea cînd era la primară), dar "cînd toată lumea s-a molipsit de cioranită (adică după 1989, presupunem - Cronicar), eu m-am vindecat ș...ț Cioran e una dintre cele mai strălucite împliniri ale ratării în formulă literară și filosofică. N-a avut niciodată o meserie, o profesie, o disciplină în care
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
Sorin Lavric E o experiență de bun-simț ca, citind o carte inspirată, tonul să-ți fie molipsit de sunetul rîndurilor ei. Căci se petrece o contagiune în urma căreia, printr-o subtilă înrîurire muzicală, te încarci cu tonul și ritmul autorului, dezno-dămîntul fiind acela că, vrînd să-i scrii o cronică, vei constata cît de ușor ai înclinația
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
că fostul fotbalist Hagi a ajuns coleg de rubrică în revista păunesciană cu românul pur-sânge Alexandru Mironov. Sunt surprins doar cât de corect gramatical scrie un ex-fotbalist care vorbește în rușinoasă sfidare a aceleiași gramatici! Sau poate s-o fi molipsit de la tovarășul specialist în science-fiction politic. Măcar acela are curajul să batjocorească pe față afirmațiile acut pro-occidentale ale propriului partid: De ce numai spre Vest?" Dl. Mironov ne vede bând saki cu japonezii, dar nu suflă o vorbă despre vodka rusească
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
adecvate. Recuperarea purității se vădește o încercare prin sine imposibilă. E necesar să fie instaurată, dimpotrivă, convingerea că noblețea nu poate exista autentic decât în varianta unei purități dobândite, atente la ceea ce ne înconjoară, reușind să fie ea aceea care molipsește, nu invers. Fie din cauza amplitudinii, fie datorită participării implicate a receptorului analiza mai pronunțat teoretică creează un efect de catharsis care criticii viciului personificat, chiar celei îndreptățite, nu îi va reuși niciodată. Trebuie vorbit așadar despre puritate în termenii unei
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
din 1988 care, inspirate după modelul parizian, îi aduc aminte de unele galerii ce existaseră pe vremuri și la București. Petru simte o nostalgie atât de intensă pentru vechea Lisabonă pe care o cunoscuse înainte, încât pare că s-a molipsit de dor, de acel sentiment pe care obișnuința l-a introdus în imaginarul portughez în general și lisabonez în particular ca pe un soi de carte de vizită a țării, în definitiv, această dulce melancolie sau tristețe nu ar fi
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
care ai prea putea să le uiți într-un sertar și să le publici peste un an (ceea ce e și bine, e și rău...), articolele tematice nu te rețin prin mai nimic. Și nu e o constatare izolată. Să se molipsească revistele, una după alta, de primăvăratică astenie? Groaznic! Groaznic! Cronicarul s-a întristat rău. Nu credea că mai există reviste precum Eminescu. Luceaf|rul românilor de pretutindeni editată de "societatea literar-artistică Sorin Titel din Banat", cu sediul în comuna Mehadia
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
1896, volumul doi se-așteaptă: "Dacă microbii ne vor da răgaz, și Domnul Müller bani - ah! servituțile lumii editoriale... - partea a doua a lucrărei noastre nu va întârzia." Stilul, de pe vremea cînd boala și cura erau filozofie, prinde: Ne-am molipsit, ziceți? Da, ne-am molipsit, dar ce e molipsirea? Cum a trecut boala în noi, cine ne îmbolnăvește, cine ne omoară? Cine-i culpabilul?" Te-ai gîndi, prima dată, la vreun flagel social, monden, la beția de cuvinte, poate. Dar
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
Dacă microbii ne vor da răgaz, și Domnul Müller bani - ah! servituțile lumii editoriale... - partea a doua a lucrărei noastre nu va întârzia." Stilul, de pe vremea cînd boala și cura erau filozofie, prinde: Ne-am molipsit, ziceți? Da, ne-am molipsit, dar ce e molipsirea? Cum a trecut boala în noi, cine ne îmbolnăvește, cine ne omoară? Cine-i culpabilul?" Te-ai gîndi, prima dată, la vreun flagel social, monden, la beția de cuvinte, poate. Dar nu, medicul nostru vorbește de
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
și la cerșit concurența e mare. Și nu e rău deloc, fata nu și-ar putea păstra locul fără protecție. Cum arătau bărbații ăștia?” „Înspăimântători. Mi-e teamă că și eu m-aș fi îndepărtat de ei ca să nu mă molipsesc de ceva. Încruntați. Mânioși. Poruncitori. Fanfaroni. Murdari. Ce-i drept, toți cu telefoane mobile și cu inele. Și unii cu geacă.” „Da, mi-am spus, reacția clienților din cofetărie: a impresionat-o cu adevărat, o să-și aducă aminte de ea
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
ani mulți! Și încă ceva: domnilor politicieni, dacă se întâmplă să citiți cumva această pagină, dați un telefon la Consiliul Județean Iași și întrebați-l pe domnul Adomniței ce i-a venit să finanțeze un festival de literatură. Poate vă molipsiți.
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași: prima ediție, un succes by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3086_a_4411]
-
a declarat vineri liderul american. "Trebuie să punem un nume bolii de care suferă. Cred că se cheamă Romenzie!", a adăugat Obama în hohotele de râs ale celor prezenți. "Vreau să fac în așa fel încât nimeni să nu se molipsească de ea", a continuat el, prezentând exemplele care constituie în opinia sa simptomele acestei "boli". Luni seară urmează să aibă loc ultima dezbatere prezidențială între Barack Obama și Mitt Romney, organizată în Florida, cu două săptămâni înaintea scrutinului de la 6
Obama, despre adversarul său politic: Suferă de "Romnezie" () [Corola-journal/Journalistic/57406_a_58731]
-
influențabile. Nu ordinea lor contează, ci împletirea acestora. Să-i luăm așadar pe rînd. Mai întîi, în orice comunitate întîlnești oameni pe care ceilalți simt înclinația spontană de a-i imita. Aceștia sînt indivizii dominanți ale căror trăsături de comportament, molipsindu-i pe ceilalți, pot sta la originea declanșării unei mode. Ei sînt minoritarii privilegiați ce dau tonul în societate. Ei sînt reperele, instanțele critice, și ei pot sugera, prin ceea ce spun sau prin ceea ce fac, cum anume trebuie să se
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
probă, dotat cu toate atributele generice pe care ea simțise nevoia să mi le pună sub lupă, un fel de pilot de încercare mult mai plin de curaj decât fostul meu maestru, pentru că eu nu avusesem încă ocazia să mă molipsesc de frumusețea otrăvitoare a celei care mă prinsese în laț”. Culmea bovarismului se revelează însă în capitolele de adorație dedicate actriței Nicole Kidman. O adevărată „rusoaică” à la Gib Mihăescu (în varianta pop sau kitsch), Nicole e urmărită și studiată
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
cea de-a treia trăsătură a ironiei: prefăcătoria. Atîta doar că un spirit ironic e cel la care prefăcătoria nu atinge niciodată pragul ipocriziei, deosebirea fiind cea dintre mascarada ce nu depășește suprafața ființei unui om și pervertirea care îl molipsește cu totul. Și, pentru că e deformat pînă în străfunduri, ipocritul ajunge să se prefacă chiar și față de el însuși, caz în care ironia, pierzîndu-și condiția detașării, încetează să mai fie ironie. A patra trăsătură a ironiei este amuzamentul. Ironicul e
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
personajul monografiei, cu timpul interesul se mută pe autorul ei. Livresc vorbind, Pandrea e mult mai fascinant decît Brâncuși, iar cauza stă în copioasa etalare a unui talent de tip draconic: un spirit viu pînă la surescitare, al cărui timbru molipsește lucrurile pe care le atinge, impregnîndu-le cu o dispoziție de tip beligerant. Acesta e Pandrea: un artist acordînd lumea după diapazonul belicos al umorilor proprii. Mai mult, grație bilei insurgente de care suferă, Pandrea modifică temele asupra cărora se oprește
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
Mircea Badea a comentat declarațiile făcute, marți seară, de Crin Antonescu, liderul liberal anunțând ieșirea PNL de la guvernare și intrarea în opoziție. „E o seară superbă, o seară frumoasă. M-am molipsit de la bună dispoziția domnului Antonescu. Mi se părea că prezenta Vanghelionul”, a spus realizatorul emisiunii "În gura presei". De asemenea, Mircea Badea a recunoscut că, în urma prestației lui Crin Antonescu, „mi-a trecut și dorul de domnul Băsescu”. La conferința
Mircea Badea: Antonescu mi se părea că prezenta Vanghelionul () [Corola-journal/Journalistic/43790_a_45115]
-
care a vrut să-i pună pe muzică șase poezii), ba chiar a tânărului Hofmannsthal. Ne putem închipui bucuria - pe care, de altfel, și-o descrie pe larg - de a-și vedea numele în vitrinele librăriilor. Sortit să scrie cărți - molipsit de entuziasmul vienez față de modelele culturale, poate că s-ar fi pierdut dacă nu s-ar fi consacrat studiilor istorice și culturale, scriind despre Erasmus, Goethe, Hölderlin, Kleist, Nietzsche, Rilke, Herzl, Freud, Schnitzler, Mahler, Bruno Walter... sau Balzac, Dante, Montaigne
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
cu cisternele, măi de mult, mon ser, acum se pare ca preferam yes, yes, apa sfințită anglo-saxonă, hiper-îmbuteliată. Priviți firmele din București... Citiți ce scrie pe uși în loc de Trage ori împinge... Dar, dacă tot am contractat maladia americană, măcar să ne molipsim de ea, integral: și de febră de a construi, si de pasiunea de a cunoaște, de a cuceri noi bariere, ale spațiului, științei... ori să confiscam și noi ceva Premii Nobel, domnule. Pe americani poți să-i faci cum vrei
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
aerul jovial al teatrelor de comedie. Neîndoielnic că orice temă din lume poate fi tratată în chip parodic, umorul putînd contamina chiar și cele mai serioase probleme. Singura condiție este existența unui temperament îndeajuns de hazliu ca umorile lui să molipsească tema atinsă. De pildă, ca o muchie aspră să capete pelicula încleiată a unei urdori lipicioase e suficient ca o lipitoare să-și lipească ventuza de respectiva suprafață. Tot așa cu filosofia: e îndeajuns ca o ventuză cu efect ilariant
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
Luminița Marcu Despre poezia lui Adrian Popescu s-au spus foarte multe lucruri, destul de exacte și, mai ales, constante. Criticii s-au molipsit parcă de la finețea și delicatețea unei poezii, care nu s-a schimbat esențial de la un volum la altul, și au scris despre ea cu o bună-cuviință admirativă unanimă, care nu prea mai lasă loc azi vreunei interpretări noi cu adevărat
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
a arăta o stofă sufletească: o natură teoretică pentru care efuziunile personale erau fruct ilicit. De aceea, scrisul doamnei Bușulenga are o solemnitate de capelă rece, fără gingășii și spovedanii neașteptate. O rigoare austeră de erudiție strictă îi străbate textele, molipsindu-și cititorul cu gravitatea strînsă a unei atitudini oficiale. O citești cu conștiința că asiști la o paradă livrescă desfășurată din rațiuni politicoase. }i-e cu neputință să ți-o închipui pe Bușulenga scriind în transă, sub robia unei dispoziții
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
tot, din partea oricui; numai să-și pună mintea cu tine. Că tot el, dacă stai și te gândești bine, ține în mână toate sforile Universului, toate pârghiile, iubirea fiind marea stabilitate, marea Armonie... (Peste nici cinci secole bune, iubirea aceasta, molipsită de la greci, avea să întemeieze un alt cer, cu toți sfinții lui bărboși, cu Zeus scărpinându-se tolănit pe un nor, cu raiul și iadul așezate la lucrurile lor cuvenite; și tot credincioșii aceia de mai târziu aveau să susțină
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]
-
a scrie sună tot mai desuet astăzi, însă e corectat, spre norocul postum al autorului, de înclinația spre comic și chiar spre grotesc. În Amintiri, povestitorul alcătuiește o pereche clasică împreună cu tovarășul său de drum, un Sancho Panza care se molipsește, ca și modelul lui, de limbajul înflorat al lui Quijote și-i servește vreo două discursuri parodice pe măsură. În celălalt volum, călătorul are drept tovarăș pe Pisicuța, o iapă la fel de costelivă ca și Rosinanta. Drumeții merg pe la hanuri și
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
de-a face cu infracționalitatea, ci cu politicul, astfel de întrebări sunt inevitabile. Din păcate, nu putem importa, de sus până jos, specialiști străini. Mai trist e că și când îi împrumutăm, în loc să ne impună obiceiurile din țările lor, se molipsesc ei de ale noastre. Farmecul devastator al corupției, al dedulcirii la plăcerile interzise, al traficului de influență, al arbitrarului, al îmbogățirii intantanee a făcut și face ravagii ori de cât ori "ai noștri" și "ai lor" au interacționat nestingherit. Cu
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
Emil Brumaru Îngerul meu are o mie de metehne, S-a molipsit, sărmanul, de la mine, Blînd apărîndu-mă, cu pieptu-n fulgi, de bezne; Se-mpiedecă în fluturi, stoarce-albine, Fără să-i fie-aoreola înțepată, De mir, nainte de-a fi pus în stup, Oh, la amiezi, strînge-n aripi o fată Și-i umblă chiar cu
Îngerul meu are o mie de metehne... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8139_a_9464]