465 matches
-
cărămidă și clopotnița. De-a lungul timpului bucurându-se de numeroase danii, schitul își sporește atât obștea cât și averile. În 1860 schitul (legea secularizării averilor bisericești) se desființează, maicile fiind trimise la mânăstirile Adam, Agapia și Văratec, rămânând 12 monahii (cele foarte bătrâne) în chiliile lor. Sub păstorirea marelui cărturar și patriot Melchisedec Ștefănescu, episcop al Dunării de Jos își recapătă toate drepturile, iar după 1879 biserica este refăcută și zugrăvită de Stoica Ioniță Gheorghe (Păcătosul). Mănăstirea capătă din nou
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
în primul război mondial primește refugiați din Muntenia. În ciuda dificultăților create de "liber cugetătorii" comuniști se reușește restaurarea bisericii și pictarea ei în interior în stil neobizantin de Anatolie Cudinof, între 1957-1959. După 1960, la mănăstire au rămas câteva dintre monahii, în condiții deosebit de grele. Viața monahală a fost revigorată după 1990, prin energica susținere a P.S. Casian și sub conducerea monahiei Macrina Huma, cu sprijinul duhovnicilor Teoctist Dobrin și Mihail Nare, realizându-se reamanejarea întregului complex mânăstiresc, construirea unei clopotnițe
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
ei în interior în stil neobizantin de Anatolie Cudinof, între 1957-1959. După 1960, la mănăstire au rămas câteva dintre monahii, în condiții deosebit de grele. Viața monahală a fost revigorată după 1990, prin energica susținere a P.S. Casian și sub conducerea monahiei Macrina Huma, cu sprijinul duhovnicilor Teoctist Dobrin și Mihail Nare, realizându-se reamanejarea întregului complex mânăstiresc, construirea unei clopotnițe, noi corpuri de chilii, anexe gospodărești și împrejmuirea cu gard a incintei. Cele 40 de maici ale mănăstirii împletesc zilnic rugăciunea
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
unei vieți monahale. Biserica începe iarăși să se ruineze. În 1932, la îndemnul P.S. Vicarul Nifon Criveanul, începe restaurarea în forma actuală cu cheltuiala doamnei Magdalena Mihai Săvoiu și a altor buni creștini. Se construiește o clădire cu etaj pentru monahii slujitori. Schitul a fost înzestrat de doamna Magdalena Mihail Săvoiu cu 5.500 mp pădure și un hectar teren agricol, pe care s-au sădit pomi fructiferi și vie. Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
a circa 400 de preoți care activează în 220 de parohii. La acestea se adauhă și alte episcopii și parohii din diaspora în special în Portugalia, Spania, Brazilia sau Italia. mai are un număr de aproximativ 100 de monahi și monahii care viețuiesc în cinci mănăstiri de călugări și trei mănăstiri de maici. Pentru pregătirea teologică a viitorilor candidați la treapta preoției este finanțată din fonduri proprii o catedră de teologie la Universitatea din Białystok și o alta la Academia Teologică
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
siglă "OSBM", (în , în ) este un ordin călugăresc greco-catolic. Membrii acestui ordin, călugării și călugărițele, poartă denumirea de "bazilieni" sau mai vechiul "bazilitani" ori "basilitani", respectiv "baziliene" sau "bazilitane". De notat faptul că în Biserica Ortodoxă, aproape toți monahii și monahiile urmează regula Sfântului Vasile cel Mare, iar în Biserica Ortodoxă Română, în unanimitate, călugării și călugărițele urmează această regulă. Sfântul Vasile cel Mare avea o experiență importantă a vieții cinobitice și anahoretice (austere) din călătoriile pe care le făcuse în
Ordinul Sfântul Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/310594_a_311923]
-
care prevedea că puteau fi admise în monahism doar persoanele care au împlinit vârsta de 55 de ani, bărbații, și de 50 de ani femeile, și în baza căruia, au fost scoși din mănăstiri «cca 5.000 de monahi și monahii». Așadar, patriarhul Justinian «a avut curajul să protesteze împotriva acestui decret abuziv, motiv pentru care «a fost trimis la schitul Dragoslavele, unde i s-a fixat domiciliu forțat timp de șase luni!» Patriarhul Justinian a încetat din viață în seara
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
în scurtă vreme a învățat toată dumnezeeasca Scriptură, care duce întru mântuire, și gramatica cea slovenească, foarte bine și desăvârșit”". În viața lui Isaia este prezentat ca un "„adânc cunoscător al Sfintei Scripturi și bun orator”". În 1335 Nicodim întâlnește monahii de la Muntele Athos care vizitau Mănăstirea Deciani, cu ocazia inaugurării ei. Această întâlnire îi va releva drumul pe care îl va urma în viață. Pleacă la Muntele Athos pentru a-și desăvârși instruirea. Este primit ca frate la Lavra Hilandar
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
Desfourneaux și Pastoret. Aprobarea moțiunii de abrogare a fost facilitată de teama pe care o generase în cadrul Consiliului așa numita "Conjurație a celor Egali", de la sfârșitul lunii august 1796. În 2 septembrie 1796, Vaublanc pronunță cuvintele jurământului: „"Jur ură față de monahie și anarhie"”. Ceremonia nu s-a desfășurat fără incidente. Unul din deputații opoziției ar fi strigat: „"Mai tare!"”. Fără a se emoționa, Vaublanc i-ar fi răspuns: „"Iar Dumneavoastră, mai încet."” Alegerile din anul V (mai 1797), care reînnoiesc o
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
1993, după reînființarea mănăstirii, s-au construit corpuri de chilii, clădiri administrative și spații de cazare pentru pelerini în afara incintei mănăstirești. La sud-vest de biserică a fost construit recent un paraclis din lemn, care este folosit pentru slujbele zilnice de către monahiile de la Probota. Mănăstirea Probota este menționată în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat în drum spre curtea lui Iurg Liteanul, grupul hatmanului Nicoară Potcoavă poposește la Mănăstirea Probota. „Într-un răstimp s-a făcut liniște; atunci au
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe, stareță fiind monahia Agnia Ciuban. Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj, și înaintea altor
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
a descoperit aproape de aleea de acces către casa de hram, mai multe morminte, foarte vechi, cel mai probabil din secolele mai sus enumerate. De menționat este și faptul că în primii ani după construcția actualului lăcaș (1840-1860), preoții slujitori erau monahii care mai rămăseseră din obștea de altădată. La anul 1840 este construită biserica, ctitorie a credincioșilor satului de la acea vreme, din lemn și acoperită cu șindrilă pe temelie de piatră de râu. Între anii 1840-1860, așa cum aminteam, la această biserică
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
cu titlul "Vrednica de pomenire viață a ieroschimonahului Antipa" (în ) în anii 1883 și 1893, la Sankt Petersburg, și a fost răspândită în Rusia și Finlanda, precum și la Muntele Athos. A fost cinstit ca sfânt începând din anul 1906, când monahii ruși de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Rusicon) din Muntele Athos l-au înscris sub numele de Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul - fără un act oficial de canonizare - în Mineiul rusesc de pe luna ianuarie, la pagina 46, sub numele Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul
Antipa de la Calapodești () [Corola-website/Science/323476_a_324805]
-
ziua prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, a avut loc o procesiune cu moaștele de la Catedrala Patriarhală din București până la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, la eveniment participând patriarhul Daniel, membri ai Sfântului Sinod, sute de preoți și diaconi, monahi și monahii și mii de persoane. Drumul urmat a fost cel din 1934, când rămășițele voievodului fuseseră reînhumate după deshumarea din 1932. Racla va rămâne expusă în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, cu excepția unor viitoare evenimente religioase. Contextul extern al domniei lui Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
numai 29 ani, într-un tragic accident rutier petrecut în apropierea Botoșaniului. A fost înmormântat în curtea mănăstirii, la slujba de înmormântării luând parte PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și peste 1.000 de credincioși, monahi, preoți și monahii, printre care și mulți stareți de la mănăstirile din județele Botoșani, Iași și Suceava. Starețului Firmilian i-au succedat ca stareți protosinghelul Iosif Grigore (fost stareț la Mănăstirea Cozancea) și ieromonahul Teodosie Pleșca (1999-...). În scopul facilitării accesului către mănăstire, s-
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și un al doilea hram, "Sfântă Varvară". În anul 1854, biserica a fost refăcuta de către vornicul Iordache Miclescu și de surorile sale, monahiile Epraxia și Agapia Miclescu , fiind sfințită la 14 iulie 1854 de către mitropolitul Sofronie Miclescu. Ca urmare a deteriorării sale, lăcașul de cult a fost reparat în 1885, în timpul stăreției maicii Elisabeta Cerchez. Biserică a fost pictată în interior în anul
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două inscripții, în litere chirilice, cu numele unor credincioși din Ponor care au plătit pictura. Iconostasul este tot din lemn și pictat în întregime
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
celor adormiți. În treburile administrative și duhovnicești, Mănăstirea se conduce de un Regulament de Organizare Internă, care se cere respectat de către toți viețuitorii mănăstirii. Pentru sporirea duhovnicească a călugărilor sistematic au loc sinaxe frățești conduse de părintele stareț. De asemenea monahii se mărturisesc și se împărtășesc cel puțin odată în săptămână. Mănăstirea noastră recomandă deasa mărturisire și împărtășire, nu doar călugărilor, ci și creștinilor de rînd, aici fiind 3 preoți duhovnici care permanent stau la dispoziția credincioșilor ce vin la Mănăstire
Mănăstirea Zăbriceni () [Corola-website/Science/315309_a_316638]
-
etapele existenței ei, mânăstirea a fost chinovie de maici. Viața de obște s-a desfășurat neîntrerupt aici până la 1873, anul primei desființări a mânăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, documentele o menționează pe Maica Meletina ca stareță a mânăstirii. Monahia Meletina contribuie după puterile și priceperea ei la repararea mânăstirii: adaugă un etaj chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
și preotul Cristide Floricel reușesc să o repare fără a aduce prejudicii monumentului istoric. Un pomelnic de lemn datat 25 august 1846, păstrat în altar, consemnează pe patru coloane numele tuturor ctitorilor de la Sfântul Constantin Brâncoveanu încoace și al tuturor monahiilor și preoților care au slujit în sfântul lăcaș: După 1989, prin grija Preasfinției Sale, Arhiepiscopul Gherasim al Râmnicului, și a Arhimandritului Vartolomeu Androni, exarhul mânăstirilor din Eparhia Râmnicului și starețul Coziei, încep lucrările de restaurare a Mânăstirii Mamu. Pictura realizată
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
din Eparhia Râmnicului și starețul Coziei, încep lucrările de restaurare a Mânăstirii Mamu. Pictura realizată de zugravii Pârvu Mutu și Marin este restaurată de Gina Barnovschi și Călin Bârzu, începând din 2004. În 2007 vin de la Mănăstirea Clocociov trei tinere monahii care rămân slujitoare la Mânăstirea Mamu. De abia în 2009, azilul de bătrâni cu deficiențe mintale este mutat într-o altă locație. În prezent, maica stareță Pavelina Ioniță, împreună cu maicile Siluana și Tecla se străduiesc, asemenea înaintașelor lor, să redea
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
noastre de sorginte bizantină“". În 1956 părinții vând toată averea (casa din strada Levănțica) și se călugăresc: tatăl - Petre, devine monahul Mina la Mănăstirea Slatina, unde stareț era Arhimandritul Cleopa, iar mama - Victoria, construindu-și casă la Mănăstirea Văratec, devine monahia Vichentia. Pe 13 iunie 1958, la finele anului V de facultate, când era cu o echipă de 5 studenți și lucrau la releveul picturii exterioare a Mănăstirii Moldovița, este arestat chiar în incinta mănăstirii. După anchetă, pe 8 noiembrie 1958
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 29 din 1 august 2000, se aprobă reînființarea mănăstirii de maici Plătărești, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. Prima obște a mănăstirii va fi formată din 3 maici având ca stareță pe monahia Mihaela Dumitrescu, în vârstă de 24 de ani la acel moment (2001), licențiată în drept și doctor în teologie. În anul 2004 mănăstirea este transformată în mănăstire de călugări, cu patru viețuitori. La 1 octombrie 2009, noul Episcop al Sloboziei
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Slobozia au fost mutate la mănăstirea Plătărești, care redevine mănăstire de maici. În prezent activitatea mănăstirească fiind asigurată de un grup de 7 călugărițe și surori, licențiate în teologie și absolvente ale Seminarului de Teologie, în frunte cu maica stareță, monahia Varvara Arnăutu, și ieromonahul Casian Țăran. Mănăstirea Plătărești se încadrează în liniile generale ale arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
initial ca mănăstire de calugari, a fost reinstaurată prin decizia Sinodului Metropolitan în 2008, când s-a aprobat reînființarea Mănăstirii Sfinții Voievozi din orașul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugărițe, sub jurisdicția Episcopiei Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Mihaela Păiuș. Construită la trecerea dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, biserica Mănăstirii Baia de Aramă reflectă trăsăturile stilistice ale perioadei anterioare de înflorire cultural-artistică și intensitate a actului ctitoricesc din timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), înscriindu-se
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]