993 matches
-
cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorică. III. CONȚINUTURI 1. Viața primilor creștini. Viața și slujirea apostolului Pavel 2. Creștinătatea din sfârșitul secolului I. până la Constantin cel Mare Creștinismul ca religie de stat; Erezii și secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice 3. Biserica celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
23 octombrie/4 noiembrie 1884). Este numit apoi administrator parohial (1/13 aprilie 1888) și paroh (19/31 decembrie 1889) la biserica din Călinești-Cuparencu. A fost ales în trei perioade ca asistent protopresviterial. În anul 1914 a fost tuns în monahism, sub numele de Inocentie, și hirotesit protosinghel. La 27 februarie 1914 a fost instalat ca proistos al Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava în prezența delegatului consistorial Ipolit Vorobchievici, arhimandrit și egumen al Mănăstirii Dragomirna. Prim emisul Guvernului Bucovinei
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
1986 a fost titularizat prin concurs pe postul de asistent universitar la Facultatea de Teologie din București, secția Practică. În anul 1977 a fost închinoviat ca frate la schitul Crasna, din județul Prahova; 6 decembrie 1990 a fost tuns în monahism la același schit unde a primit numele de TEODOSIE; La 24 februarie 1991 a fost hirotonit ieromonah, având ca sarcină activitatea de asistență religioasă și misiune caritabilă la spitale, azile și casele de copii din București; În ședința din 22
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
Sandu Miclescu), fiul marelui vornic Constantin Miclescu și al soției sale Zoe, născută Vârnav, s-a născut în jurul anului 1790 într-o familie de boieri moldoveni, fiind frate cu logofătul Scarlat Miclescu, tatăl mitropolitului Calinic Miclescu. A fost tuns în monahism la Mănăstirea Secu (1818), apoi trecut la Mănăstirea Neamț; a fost hirotonit ierodiacon (1821) și apoi ieromonah (1824). Pentru merite deosebite este ales episcop de Huși la 26 mai 1826 și hirotonit la 3 iunie același an. Va păstori până în
Sofronie Miclescu () [Corola-website/Science/314866_a_316195]
-
La Odorhei a fost profesor de religie la Liceul de Băieți „Ștefan O. Iosif”, iar la Vistea a condus un orfelinat. La 1 noiembrie 1946, Sfanțul Sinod al BOR îl însărcinează cu conducerea provizorie a Episcopiei Maramureșului. După tunderea în monahism la mănăstirea Cernica, pe 30 noiembrie 1947, de către episcopii Efrem Enachescu și Pavel {erpe, în 2 decembrie același an avea să primească cârja de arhiereu pentru eparhia de Maramureș. În septembrie 1948 devine Arhiepiscop de Suceava și Maramureș, pentru că la
Sebastian Rusan () [Corola-website/Science/310304_a_311633]
-
Matei 5, 13-14]”. La inspirația patriarhului Justinian Marină s-a ocupat de buna desfășurare a activității de învățământ din seminariile monahale de la Neamț, Agapia și Văratec, dar și a școlilor monahale, care în 1955 aveau 371 de cursanți. Tot pentru monahism mitropolitul Sebastian Rusan a urmărit îndeaproape acomodarea vieții monahale la noile realități politice, prin organizarea, inițiată de Patriarh, a atelierelor din mănăstiri, dar și prin urmărirea de către monahi a unei intense vieți duhovnicești. Din punct de vedere cultural a căutat
Sebastian Rusan () [Corola-website/Science/310304_a_311633]
-
hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mănăstirea Sâmbătă de Sus (județul Brașov). În Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat la treaptă preoțeasca și numit stareț al Mănăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbând înfățișarea locurilor. Deja din 1940 declanșează la Mănăstirea de Sâmbătă de Sus ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovniceasca de la Sâmbătă
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
revoltării făgărășenilor. De Rusalii în 1953 este din nou anchetat, apoi este arestat la Timișoara, Jilava, Oradea pentru 6 luni din 5 oct.1955 până în aprilie 1956. În 1959 i se înscenează nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a i se interzice să slujească la altar (post-mortem, în 1998, se revine asupra deciziei din 1959). A urmat pribegia la București, unde a fost tot timpul ținut în marginalitate. Cu cele două licențe ale sale, una la
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
călugării bătrâni. O astfel de soartă a avut-o Mănăstirea Sihăstria, care pe vremea aceea, era considerată un schit. Însă, prin comasarea multor călugări cu viață aleasă, acea mănăstire a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești. Autoritățile l-au numit stareț tocmai pentru această prerogativă. S-a dovedit a fi foarte generos și l-a primit
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Diaconul Petre David, conferențiar suplinitor la Catedra de Îndrumări misionare și ecumenism , i-a coordonat lucrarea de licență, intitulată: "Sabatul la cultele neoprotestante și poziția ortodoxă". În anul 1980 a fost "tuns în monahism", pe seama Mănăstirii Bistrița, Neamț, primind numele de Ioachim. A fost primul călugăr hirotesit pe seama acelei mănăstiri după 40 de ani. L-a avut ca naș de călugărie pe Ioanichie Bălan, unchiul său. Timp de cinci ani a lucrat la Bistrița
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorică. III. CONȚINUTURI 1. Viața primilor creștini. Viață și slujirea apostolului Pavel 2. Creștinătatea din sfârșitul secolului I. până la Constantin cel Mare Creștinismul că religie de stat; Erezii și secte; Origine; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice 3. Biserică celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inima de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigentii Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigentii; 6. Jan Hus și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Sibiu (1977-1981) și apoi pe cele ale Institutului Teologic din Sibiu (1985-1989). A intrat ca viețuitor la Mănăstirea Sâmbăta de Sus la 12 iunie 1983, fiind închinoviat la 10 august 1983, tuns rasofor la 18 iulie 1984 și tuns în monahism la 12 noiembrie 1984, primind cu această ultimă ocazie numele monahal de Ilarion. A fost hirotonit ierodiacon (17 noiembrie 1984) și apoi ieromonah (15 august 1987) pe seama Mănăstirii Sâmbăta de Sus de către mitropolitul Antonie Plămădeală, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu
Ilarion Urs () [Corola-website/Science/334384_a_335713]
-
numele de mirean "Valentin Meleacă", (n. 20 aprilie 1969, în Scorțeni, județul Prahova) este un episcop ortodox român, titular al scaunului episcopal al Episcopiei Giurgiului, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1990 a fost tuns în monahism la Schitul Crasna, iar în anul 1992 a fost hirotonit diacon, apoi preot. În anul 1996 a fost ales stareț al Schitului Darvari din București, iar tot în același an a obținut licența în teologie. În anul 1999 primește rangul
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
15 octombrie 2000 a fost ales episcop vicar patriarhal, iar în anul 2006 episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Giurgiului. În anul 1990 a intrat în obștea schitului Crasna, un centru monahal din . În anul 1991 a fost tuns în monahism, ocazie cu care a primit numele sfântului Ambrozie de Milano. În anul 1992 a fost hirotonit ieromonah. Atrăgând atenția prin comportarea exemplară și prin interesul vădit pentru studiu și cultură, Ambrozie urmează, între anii 1992-1996, cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
veteran de război al Armatei Române. După război urmează cursurile Școlii de Cântăreți (4 ani) la Constanța, apoi Seminarul Teologic (5 ani) la Mănăstirea Neamț și facultatea de Teologie de 4 ani la București. În anul 1946 este tuns în monahism la Schitul Brădicești, în Episcopia Hușilor, fiind hirotonit ierodiacon în 1948. În perioada 1948-1949 este arestat timp de 11 luni pentru proteste împotriva scoaterii învățământului religios din școală; În anul 1955 a primit Sfânta Taină a preoției. A slujit 5
Mina Dobzeu () [Corola-website/Science/303603_a_304932]
-
Parohia Jimbor - Cluj, cel mai mult activând ca preot la Schitul Brădicești. În 1957 a început să studieze la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, dar în 1959 a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii, scos din monahism și condamnat la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desființarea mănăstirilor și reducerea personalului monahal. A fost închis la Galați, Jilava, Gherla și în colonia de muncă din Delta Dunării. La Jilava s-a întâlnit cu iluștri
Mina Dobzeu () [Corola-website/Science/303603_a_304932]
-
anului 1999 a predat la Calcutta, în India, cursuri aprofundate de teologie ortodoxă, preoților ortodocși din Bengalul de Vest. La data de 4 iunie 2000 a primit distincția de iconom stavrofor. Apoi la 27 iunie 2000 a fost tuns în monahism de către IPS Arhiepiscop Andrei Andreicuț de Alba Iulia, fiind închinoviat la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, care are regim de mănăstire, schimbându-i-se numele din Petru în Petroniu. În aceeași zi a fost ridicat la rangul de protosinghel. În
Petroniu Florea () [Corola-website/Science/304008_a_305337]
-
militar (1939-1940), după întoarcerea acasă lucrează ca medic în Paris. În timpul ocupației Franței a participat la mișcarea de rezistență franceză, el a fost un medic în subteran, antifascist. La 17 aprilie 1943 tânărul Andrei primește logodirea Marelui Mire (tunderea în monahism) cu numele de Antonie în cinstea Sfântului Antonie de Kiev (al Peșterilor). Tunderea în monahism a avut loc la mănăstirea Podvorja, stareț și duhovnic al acesteia fiind Arhimandritul Atanasie (Neceaev). Andrei Blum a lucrat ca medic până la 27 octombrie 1948
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
la mișcarea de rezistență franceză, el a fost un medic în subteran, antifascist. La 17 aprilie 1943 tânărul Andrei primește logodirea Marelui Mire (tunderea în monahism) cu numele de Antonie în cinstea Sfântului Antonie de Kiev (al Peșterilor). Tunderea în monahism a avut loc la mănăstirea Podvorja, stareț și duhovnic al acesteia fiind Arhimandritul Atanasie (Neceaev). Andrei Blum a lucrat ca medic până la 27 octombrie 1948, atunci când, Mitropolitul Serafim (Lukianov) îl hirotonește diacon [1]. În data 11 decembrie 1948 același Mitropolit
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
Ortodoxe Ruse din Marea Britanie. Predicile sale au atras în sânul Bisericii Ortodoxe sute de englezi pe care i-a și convertit. În 1963 - face parte din delegația Bisericii Ortodoxe Ruse în Muntele Athos, în timpul aniversării a 1000 de ani a monahismului ortodox în Muntele Athos. La 03 dec 1965 este ridicat la rangul de mitropolit și numit Exarh Patriarhal pentru Europa de Vest. În 1968, conduce delegația Bisericii Ortodoxe Ruse care a luat parte la lucrările Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), în Upsala
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
-l considera un spirit periculos pentru educarea tineretului. A fost redactor la foile bisericești " Lumina" (1874-1875) și "Biserica și școala" (1877-1979, 1882-1883, 1899-1900). În anul 1876, la 6 august, a intrat în cinul monahal la Mănăstirea Hodoș-Bodrog prin tunderea în monahism de către arhimandritul Corneliu Jivcovici, starețul mănăstirii, primind numele de Vasile La 10 septembrie 1879 episcopul Ioan Mețianu l-a hirotonit ierodiacon, iar numai după câteva luni, la 1 ianuarie 1880, ieromonah. În anul 1900 a fost ales președinte vicar al
Vasile Mangra () [Corola-website/Science/307190_a_308519]
-
parohii, în special în diaspora, au grupuri făcând parte din cele trei ramuri ; unul și același preot poate sluji trei tipuri diferite de slujbe. Anglo-catolicii se caracterizează prin folosirea ritului contemporan, o practică sacramentală intensă, preferință pentru celibatul preoților și monahism, liturghie zilnică și admiterea femeilor la preoție, iar în Canada, admiterea femeilor și la episcopat. În unele parohii, cu precădere în America, dar nu exclusiv, anglo-catolicii au și cultul Fecioarei Marie în stil romano-catolic sau ortodox rus, după caz. Anglo-evanghelicii
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
Sovietică, fiind încartiruit în orașul Mitino din regiunea Moscova (Rusia). Când avea posibilitatea, frecventa Lavra "Sf. Treime" din orașul Serghiev-Posad din apropierea Moscovei. La întoarcere, urmează studiile la Seminarul Teologic din orașul Odessa (1988-1992). În anul 1992 a fost tuns în monahism la Mănăstirea "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Chiștelnița (raionul Telenești) de către starețul acestei mănăstiri, arhimandritul Nicandru (Munteanu), primind în cinul de monah numele Petru în cinstea Sf. Apostol Petru, prăznuit în fiecare an la data de 12 iulie
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
o importanță politică crescândă, sprijininind constituirea unor monarhii cu care a păstrat pentru foarte mult timp o strânsă legătură și, deci, un nou pol al dezvoltării creștinismului. Între secolul al III-lea și al IV-lea și-a făcut apariția monahismul (părinții din deșert: Antonie Pustnicul, Pahomie, Vasile cel Mare, Ioan Cassian ș.a.), care monahism s-a cristalizat în secolul al V-lea în Occident în monahismul Benedictin. Pe fondul prelungitei căderi economice și politice produse de invaziile barbare, în Evul
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
mult timp o strânsă legătură și, deci, un nou pol al dezvoltării creștinismului. Între secolul al III-lea și al IV-lea și-a făcut apariția monahismul (părinții din deșert: Antonie Pustnicul, Pahomie, Vasile cel Mare, Ioan Cassian ș.a.), care monahism s-a cristalizat în secolul al V-lea în Occident în monahismul Benedictin. Pe fondul prelungitei căderi economice și politice produse de invaziile barbare, în Evul Mediu târziu mănăstirile au devenit singurele centre de iradiere nu doar spiritual-religioasă, dar și
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]