1,121 matches
-
soluția acoperirii deficitului din bugetul statului. Orășenii și clericii, care formau cele două stări ale Parlamentului danezo-norvegian, în frunte cu primatul Hans Nansen și episcopul Hans Swan, au cerut contribuție egală din partea nobilimii, reforme și întărirea puterii regale 549. Absolutismul monarhic instaurat în 1661 reprezintă o schimbare cu caracter politic, dar nu a fost suficientă pentru a așeza Danemarca în categoria țărilor semiperiferale, cum s-a întâmplat în cazul Suediei și Prusiei 550. Absolutismul însemna că puterea regelui a devenit ereditară
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mai numeroase. Dezvoltarea regimului de stări în Suedia a fost favorizată de structura socială a țării și condițiile politice externe. Este adevărat că la baza acestuia există particularisme: legislația și guvernarea avea caractere diferite de la o provincie la alta. Autoritatea monarhică s-a întărit în timpul lui Gustav Eriksson, ales în 1523. Dieta de la Västeräs a dat lovitura decisivă Bisericii catolice: la cererea regelui pentru subsidiile necesare reorganizării statului, clerul a încercat să se sustragă; la simularea de abdicare a monarhului, burghezia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fost supunerea Bisericii, constituirea unei dinastii naționale și consimțirea eredității pe linie masculină. După 1527 dinastia Wasa a continuat politica de unificare. Dar lupta contra Danemarcei forța regatul să-și concentreze forțele. În perioada acestor lupte s-a întărit autoritatea monarhică. În prezența acestor dinaști elementele atașate vechii independențe suedeze au trebuit să se solidarizeze, frânând tendințele centrifuge. În Parlament intra poporul întreg, alcătuit din cele patru ordine: clerul, nobilimea, burghezia și țăranii. Este cunoscut că rivalitatea stărilor întărea coeziunea interioară
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1542 la Turda, au consfințit statutul politic de Principat autonom al Transilvaniei. În perioada 1541-1691 statutul politico-juridic al Transilvaniei s-a modificat, în sensul organizării și consolidării unei instituții noi Principatul care i-a permis desprinderea totală de vechile structuri monarhice ce i-au îngrădit autonomia. În tot acest timp, Transilvania a avut administrație proprie, toate instituțiile centrale, de drept public, funcționând ca structuri ale unui stat suveran. Deja din perioada domniei lui Ioan Zápolya, datorită activității sale și ale voievozilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și consecințele lor asupra situației politice și a reprezentării românilor în congregațiile generale din Transilvania, în Corviniana, II, AMC, nr.2, 1996, Hunedoara, pp. 35-45. Idem, Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, în vol. Sesiunii de comunicări științifice al Academiei Trupelor de Uscat, Edit. A.T.U., Sibiu, 10-11 decembrie 1996, pp. 21-29. Idem, Reprezentarea stărilor privilegiate în Congregațiile generale din voievodatul Transilvaniei, în Sargetia, XXVI/1, Deva, 1995-1996, pp. 431-485. Idem
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
p. 89. 104 M. Bloch, La Société, p. 259; Gh. I. Brătianu, Aux origines, p. 11; idem, Adunările de stări în Europa, pp. 80-81. Gh. Bichicean, Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, în vol. Sesiunii de comunicări al A.T.U., Sibiu, 1996, pp. 21-29. 105 Pe larg asupra acestei probleme: Gh. Bichicean, Congregațiile (op. cit.), passim. 106 H. Pirenne, Les anciennes démocraties de Pays Bas, Paris, 1910, p. 230. 107 R. Altamira
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
generale în Transilvania voievodală" (C.H.Beck, București, 2008). 708 I. Lupaș, La Transylvanie, coeur de la vie Roumain, M.O. Imprimeria Națională, București, 1942, pp. 7-8. 709 A se vedea supra: "4.1 Imperiul german. Stări, Diete, privilegii și limitarea puterii monarhice". 710 A se vedea interpretarea lui Th. Nägler: Așezarea sașilor în Transilvania, p. 39. 711 Jacques Le Rider, Mitteleuropa, Iași, 1997, pp. 31-32. Th. Nägler, op. cit., p. 49. 712 Pe larg: Th. Nägler: Așezarea sașilor în Transilvania, passim. 713 H.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
strălucirea orbitoare a personalității înălțimii voastre m-a reținut, mai ales de când oligarhii și mogulii stau în coasta mea și nu mă lasă să judec limpede. (CDep., 2007). Onorificele și protocolul Sistemul onorificelor se reducea, în limba veche, la ierarhia monarhică. Mărturii despre aceasta ne dau primele proze sau bucățile literare care le imită limbajul: Să ne ierte luminăția ta. (Sadoveanu, XIII, 177), Măria ta să te întorci înapoi (Negruzzi, 67). Formula din urmă poate desemna și un senior 14, substitut
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
din perspectiva simbolică, dar care este supus parlamentului. Putem considera că în secolul al XVII-lea Anglia a efectuat trei experimente importante care au deschis calea monarhiilor democratice din epoca noastră: prima parte a secolului a fost marcată de absolutismul monarhic, apoi la jumatatea secolului, printr-o mișcare radicală s-a renunțat total la conceptul de monarh, instaurând republică Commenwealth, iar la finalul secolului s-a optat pentru varianta de echilibru, moderată, în care monarhul era reinstaurat în postura de imagine
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
francezi (fr.huguenot, derivat din germanul Eidgenosse, confederat). Organizați în comunități independente sub autoritatea unui sinod național 1559, hughenoții au creat un aparat administrativ și militar prin care au devenit un corp autonom în cadrul statului, deseori în conflict cu puterea monarhica. În urmă războaielor religioase care i-au opus catolicilor, hughenoții au reușit să obțină libertatea de cult, locuri în parlament și cca. 100 de fortărețe. footnote>. La început, Richelieu"a tolerat diferențele religioase pentru a păstra unitatea națională. Cu toate că a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
rare to find men of this character that if it were necessary to buy them, the cardinal would pay their weight în gold»" footnote>(ț. n.)Pe langă nobilime, un alt potențial adversar redutabil în întărirea absolutismului și a centralizării monarhice o reprezenta parlamentul, a cărui funcție a fost clar delimitata de către Bernard de La Roche - Flavin în 1617:"are funcția de a verifica, ratifica limită sau constrânge"<footnote D.P. O'Connell, Richelieu The Garden City Press, Londra, 1968, p. 150 footnote
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
asemenea, nu trebuie să uităm că secolul al XVII-lea era încă tributar unor concepții ale evului mediu. Ideea de suveranitate - adoptată cu mult succes de către cardinal și implementată în structurile organizatorice socio- politice- ocupă un loc important în statul monarhic. Richelieu consideră că fiecare francez, indiferent de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare îngrădirea drepturilor nobililor, care începeau să se coalizeze din ce in ce mai mult împotriva monarhului, era o necesitate.Una dintre deciziile care au diminuat considerabil eventuală capacitate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
unei nobilimi agresive și plină de gelozie, unui frate trădător, unei mame lipsite de suflet și morală. Această prietenie să prelungit chiar dincolo de viață, decesul regelui survenind la câteva luni după moartea cardinalului. 103 III.3. Mazarin și criza absolutismului monarhic Giulio Raimondo Mazzarino s-a nascut pe 14 iulie 1602 în Italia, la Pescina, însă a crescut la Romă. Cu un trecut nobiliar important - familia Mazarin era descendentă familiei regale din Sicilia- tânărul Giulio a fost sprijinit încă din primii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii simplii, din popor erau nemulțumiți de sistemul greu de taxare impus de Richelieu și îngreunat și mai mult de taxele care creșteau tot mai mult sub legile lui Mazarin. Fronda a început când Ana de Austria și Cardinalul Mazarin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
simplu organ de aprobare și prosl...vîre a acțiunilor personale. Membrii care schițaser... cea mai neînsemnat... critic... la adresa lui - cum a f...cut Constantin PÎrvulescu, la Congresul al XII-lea al Partidului din noiembrie 1979, În leg...tur... cu comportamentul lui monarhic - au fost imediat excluși. Puținele personalit...ți din aparat care manifestaser... interes pentru Perestroika gorbaciovist..., că generalul Ionit..., fost ministru al Ap...r...rîi, c...deau de pe o zi pe alta În dizgrație. În ansamblul ei, elita comunist... româneasc..., anihilat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cucerirea vizuală a inaccesibilului. Două anexări succesive de spații virgine, cu ochiul liber. În Franța, abia smulși din noaptea lor, în secolul al XVI-lea, de către gravori, maeștri ai metalului, plumbului și cuprului, Alpii, se eclipsează din nou o dată cu absolutismul monarhic care îi aruncă înapoi în haosul originar. Neinteresant din punct de vedere simbolic, deci indescriptibil material. Imagine a lui Dumnezeu pe pământ, ordinea optică a lui Ludovic al XIV-lea respinge pustiurile și solitudinile. Civilizată, ea nu permite decât grădinile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de la întreprinzător la întreprindere) FRABRICANȚI ORGANIZAȚI ÎN... CLER → CORPORAȚIE ACADEMIE → ȘCOALĂ REȚEA → PROFESIE OBIECT DE CULT SFÂNTUL (Vă ocrotesc) FRUMOSUL (Vă plac) NOUL (Vă surprind) INSTANȚĂ DE GUVERNARE 1) CURIALĂ = împărat 2) ECLEZIASTICĂ = mănăstiri și catedrale 3) SENIORIALĂ = Palatul 1) MONARHICĂ = ACADEMIE 1500-1750 2) BURGHEZĂ = SALON + CRITICĂ + GALERIE → 1968 MEDIA/MUZEU/PIAȚĂ (arte plastice) PUBLICITATE (audiovizual) CONTINENT DE ORIGINE ȘI ORAȘ-PUNTE ASIA BIZANȚ (între Antichitate și creștinătate) EUROPA FLORENȚA (între creștinătate și modernitate) AMERICA NEW YORK (între modern și postmodern) MOD
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
asupra "erei artei" ar distinge, fără îndoială, o perioadă clericală și curială, aproximativ între 1450 și 1550, când pictorul nu mai este un fabricant, dar rămâne un "slujitor"; mecenală și princiară, între 1550 și 1650, cu figura pictorului de curte; monarhică și academică, 1650-1750, cu artiștii oficiali desemnați (1648: fondarea Academiei regale de pictură și sculptură); burgheză și negustorească, începând din 1750, cu laureații ei, la momentul când tiparul primește un nou avânt. În jurul acestei date se creează, alături de Academia aflată
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
corpurilor, televiziunea servește performanța corporală, fie și numai perenizându-i gesturile. Unii coregrafi instalează acum pe scenă ecrane video, integrându-le în acțiune 99. Dansul avea deja blazonul lui de noblețe ca artă de curte, corp de balet, emblemă a civilizației monarhice. S-a democratizat ieșind din închiderea sacrală sau rituală. După o puternică diminutio capitis în timpul trecerii prin grafosferă, iată-l devenit o artă deopotrivă majoră și populară, care pune în valoare videosfera și se pune în valoare prin intermediul ei. În
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în care au apărut. Acestea sunt formulate pe fundalul renascentist care prefigurează apariția Iluminismului. În particular, nu trebuie să ignorăm și interesele de susținere politică a sistemelor tradiționale sau, dimpotrivă, aflate pe cale de constituire. Astfel, Hobbes susține suveranitatea de tip monarhic absolutist; mai târziu, Locke va teoretiza valoarea indubitabilă a drepturilor și libertăților individuale (ceea ce îl plasează printre părinții Revoluției Engleze din 1688 și ai liberalismului clasic); și, în fine, Rousseau, probabil principal părinte ideologic al Revoluției Franceze, considera "guvernământul ca
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
politice exista o unanimitate de păreri în favoarea obținerii independenței. În privința metodelor preconizate pentru înfăptuirea acestui scop s-au conturat însă diferențe sensibile de opinii între diferite forțe sociale și politice. Ele oscilau între război (cercurile radicale) și calea diplomatică (cercurile monarhice). Cea din urmă era susținută de unii liberali moderași și marii proprietari funciari. Vasile Borescu sau Gheorghe Costaforu au apreciat, astfel că războiul din 18701871, dintre Franța și Prusia, putea crea condițiile pentru a se putea conferi României statutul de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
naturii regimului politic este pentru Dana Tofan funcția de mediere a Președintelui. Autoarea emite o opinie extrem de interesantă ce merită a fi semnalată: articolul respectiv ar fi un "pact" între două viziuni politice din Adunarea Constituantă, cea republicană și cea monarhică, aceasta din urmă fiind justificată datorită faptului că Președintele, ca și monarhul constituțional, nu poate avea o apartenență politică 21. Constanța Călinoiu și Victor Duculescu afirmă fără echivoc faptul că România este o "republică semiprezidențială", datorită modului cum sunt reglementate
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
constant, aceștia rămân intelectualii, ca singuri reprezentanți ai unei superiorități a puterii de rațiune și de critică la nivel social-ideologic și politic. Această ultimă oră vine în continuarea orei de prezentare istorică a fenomenului de opresiune, existent atât în variantă monarhică, cât și într-una republicană. Modelul e unul comun: teroarea instituită prin frică. Concluzia la care se ajunge prin acest parcurs didactic este aceea a unei posibile înfrângeri a sistemului prin rezistență, verticalitate morală și metanoizarea individului. ANEXELE cuprinzând textele
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Geții și Dacii, care trăiau pe jumătate nomazi cât timp stătură la sudul Dunării, trec la viața așezată când se strămută la nordul fluviului. Devenind agricultori ei se organizază într-un stat, care ia forma neapărată tuturor statelor începătoare, absolutismul monarhic. La începutul traiului lor la nordul Dunării Geții avură precumpănirea, și autorii vechi ne vorbesc de regii lor într-un timp când Dacii nu apar nici măcar cu numele în scrierile lor. Cel întâi rege get ce se întâlnește în câmpia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ai Partidului Social-Democrat și ai Frontului Plugarilor, numărul republicanilor „la câteva milioane” . Dacă republica nu a reușit decât să inspire elitele pașoptiste și politicienii vizionari, „desfășurările istoriei românești, spune analiza din ianuarie 1990, n-au fost propice creării unui sentiment monarhic puternic și durabil”. Mai mult, „precaritatea simțământului monarhic” este o cauză veche, care are reverberații geografice diferite: În Moldova și Țara Românească, succesiunea domniilor a atras nu numai ura țăranilor, dar a creat și un sentiment de insecuritate, cu o
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]