889 matches
-
construiește efectele. Faptul că mai toate textele sale despre viața mănăstirii sunt pătrunse de un suflu conflictual intră în contrast cu percepția comună de mănăstire, asociată cu ideile de liniște și pace; zgomotul, agitația și taifasul continuu se opun tăcerii și cumințeniei monastice; numele proprii care populează acest univers și care sunt fie exotice, de o seriozitate caricaturală, frizând savantlâcul (Epistimia, Platonida, Eudoxia ș.a.m.d.), comice prin rezonanțele lor sau prin nepotrivire caracterologică, fie locale, dar conotând, precum la Caragiale (cel din
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sau prin nepotrivire caracterologică, fie locale, dar conotând, precum la Caragiale (cel din lectura lui Ibrăileanu), păturile sociale cele mai puțin înclinate spre apofatism și recluziune (Nița, Galina, Varvara ș.a.m.d.), contrazic echilibrul și buna cuviință asociate cu cumpătarea monastică sunt numai câteva complexe tematice care extind câmpul mijloacelor poetice mobilizate în construirea unei lumi singulare deocamdată în peisajul literar autohton. Oricum, strategiile inversării și tratamentul privilegiat al carnalului, senzorialului, materialității ocupă un loc privilegiat. *** În toate situațiile comentate mai
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să-și fi ales această "luptă" și din rațiuni pur literare. E un spațiu în care îl are concurent numai pe Arghezi. Altminteri, scriitorul a simțit foarte exact potențialul uriaș de exploatare și resursele imense de surpriză pe care spațiul monastic, cu inerțiile lui, cu umanitatea lui specifică, cu regulile și cu limbajul lui îl constituie. Și pe care, drept e, l-a valorificat într-un proiect literar de o viață, care încă își așteaptă lectura adecvată și re-cunoașterea. Bibliografie Damian
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de instabilitatea guvernelor, indisciplina parlamentarilor și funcționarilor publici. Totodată, sud-estul rămâne și una din regiunile în care Tradiția rămâne o sursă importantă de energie spiritual-umană atât sub forma bisericii ortodoxe, promotoare a armoniei puterii temporale cu puterea spirituală, a tradiției monastice cu viața seculară, cât și a "naturismului" în medicină, a diverselor forme magice, astrologice. În plan spiritual, starea psihică potrivită adaptării românilor la realitățile dominate de multinaționale în economii și de pluralismul puterilor în lume este un obiectiv de atins
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prezența plebs deorum, a penaților. În alte locuri - amintite deja -, fla neurul este descris ca un „ascet“ al lumii urbane sau ca păstrător al memoriei sale. Analogii semnificative pot fi sesizate între gesturile sale și cele - s-ar putea spune - monastice, de asemenea între poziționarea sa politică și cea a profetului veterotestamentar. Există însă o moda litate de a justifica teoretic aceste analogii și similitudini? Poate flaneurul să ilustreze conceptul de „teologie“, în maniera în care a fost acesta definit în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Orientale Răsăritene, pentru a inspira "extaze și vise noi care cresc din sufletele actuale", extazele fiind generate de o pietate mai mult poetică decât religioasă, cum concede criticul. Visul și extazul indică aici nu doar o tradiție religioasă, un pietism monastic ortodoxist, ci mai degrabă un misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ar fi salutate aceste femei ca niște doamne auguste, care s-ar îndrepta, tinere și albe, cu părul bronzat și buza puțin trandafirie, către biserică sau cimitir. Sunt lacrimi reținute în ochii plecați spre nuditate, și un dor mai mult monastic și mai mult feciorie în piepturile afectate de un crin sau iris"373. În cadrul esteticii decadente, lui Venus îi ia locul Venera. Prin raport cu nudul lui Pallady, o anumită similutidine, comandată nu de o directă influență, ci de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semnul suferinței ca metaforă a creației. În Evul Mediu i se atribuia melancoliei o valoare negativă, ca acedia. Era maladia anahoreților, eremiților supuși ordaliei tentațiilor, dar și exigențelor unui timp al contemplării, al monotoniei, al claustrării, în acord cu regulamentul monastic. Figura exemplară a luptei cu demonul melancoliei, cu acedia este Sfântul Anton, tema este revalorificată și de Gustave Flaubert (Tentațiile Sfântului Anton) și pornind de la Flaubert, de Félicien Rops, în contextul unei sensibilități decadente. Apariția psihiatriei în secolul XIX conduce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de origine valahă, nepotul lui Mircea cel Bătrân, unul dintre cele mai renumite personaje istorice ale perioadei medievale românești. Tatăl său, care se numea tot Vlad, era vasalul împăratului Sigismund de Luxemburg, care îi conferise "Ordinul Dragonului", titlu militar și monastic acordat luptătorilor împotriva turcilor cuceritori și a religiei musulmane. Cavalerii creștini din secolul al XV-lea se îmbrăcau, după câte se pare, în negru, având un dragon brodat pe partea din față a costumului. Aceasta explică de ce țăranii, care asociau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
extreme, sau arhetipul lor? Viața voievodului Vlad nu a fost agitată, dar a fost misterioasă. Cu excepția lui Vlad Călugărul și a mamei lui, soția nelegitimă a lui Vlad Dracul, care au fost mai degrabă interesați de religie și de viața monastică decât de politică și răzbunare, ceilalți membri ai familiei lui Vlad și urmașii lor au avut vieți tumultoase și morți violente. Vlad Dracul a murit în luptă sau a fost ucis în 1418, în vreme ce fiul său cel mare, Mircea, fratele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Techirghiol, Constanța, VHS 16. 59 IPS Bartolomeu Anania, în ibidem. 60 Emisiunea "Credo", locație citată, VHS, caseta 5. 61 Ibidem. 62 Ibidem. 63 Primul deceniu de libertate religiosă se caracterizează printr-o abundentă mișcare către spațiul liturgic și al vieții monastice (a fost înregistrată o revenire fără precedent în istoria BOR a vieții liturgice, a revigorării vieții monahale). După această mișcare s-a simțit, firesc, nevoia de însușiri de noi cunoștințe comunicate fie în sânul comunități parohiale (monastice), fie prin diferite
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și al vieții monastice (a fost înregistrată o revenire fără precedent în istoria BOR a vieții liturgice, a revigorării vieții monahale). După această mișcare s-a simțit, firesc, nevoia de însușiri de noi cunoștințe comunicate fie în sânul comunități parohiale (monastice), fie prin diferite alte mijloace. Numai că BOR nu a fost pregătită în asnsamblu pentru acest moment, fapt care a condus la șanse crescute pentru prozelitismul sectar, iar ulterior la căutarea tot mai intensă de modele discursive, care nu au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
estimează că mai mult de 3.000.000 de vorbitori de limba română locuiesc legal în Europa și America de Nord, limba circulând prin procesul de emigrare. ▪ Româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu64. Țări și teritorii vorbitoare de limbă română (date selective) Țară Vorbitori (%) Vorbitori (cifre absolute) Populație (2005) Asia Israel 3,7% 250.000 6.800.000 Kazahstan
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
bine să se recurgă la izvoare externe Ordinului, neafectate de prejudecăți subiective sau chiar de implicarea anumitor persoane din Ordin. Acest lucru este valabil doar parțial, deoarece chiar și martorii non-franciscani au idei preconcepute, prejudecăți legate de cultura ecleziastică sau monastică, în care cei mai mulți dintre ei s-au format, și, prin urmare, au adesea tendința să vadă noua realitate pe care o au în față din punctul lor de vedere. De exemplu, este ușor ca martorii non-franciscani să-i compare pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
primului grup de însoțitori, spune că i-a fost revelat de Dumnezeu că ei trebuie să trăiască „după forma Sfintei Evanghelii” (secundum formam Sancti Evangelii), înțeleasă ca o viață săracă, fără a poseda ceva, nici personal, nici în comun. Comunitățile monastice, în schimb, în afară de renunțarea la orice fel de posesie din partea fiecărui membru în parte, puteau deține în comun proprietăți nelimitate; datorită acestui fapt, se îmbogățiseră foarte mult de-a lungul secolelor. Ne găsim înaintea unei confruntări fundamentale între noua experiență
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
versiunea predicii adresată păsărilor, ce nu se găsește în izvoarele franciscane precedente, și nici în cele ulterioare, privilegiată de unii biografi recenți ai lui Francisc deoarece e considerată mai „realistă” și mai semnificativă, este probabil expresia unei mentalități și moralități monastice. Din prezentarea stigmatelor, se vede clar că informațiile celor doi cronicari englezi despre Francisc nu sunt atât de exacte ca cele oferite despre frații lor conaționali și contemporani, pe care îi întâlniseră personal: Roger scrie că poporul, până și cardinalii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În cele din urmă, după cum s-a spus deja, majoritatea mărturiilor prezintă viața franciscanilor ca pe cea apostolică și ca pe cea a bisericii primare, contrar modelului evanghelic al lui Francisc. Se poate spune că aceste izvoare, în special cele monastice și ecleziastice, surprind noutatea franciscană ca instituție și ca implicare în misiunea și activitatea de predicare, dar nu ca spiritualitate. Ele exprimă mai degrabă preocuparea lor pentru lipsa de reguli ce caracterizează noua realitate, cum ar fi absența anului de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În această operă, autorul prezintă situația religioasă a epocii respective. După ce a enumerat cauzele și episoadele decăderii practicilor creștine, trece în revistă forțele și mișcările reformatoare ce aveau o practică ascetică intensă, reprezentate mai ales de diferitele tipuri de ordine monastice și institute regulare contemporane. Capitolul 32 este dedicat descrierii trăirii evanghelice a franciscanilor. El dă dovadă de o bună cunoaștere a „Regulii neconfirmate” și a legislației primare. Foarte importante sunt amănuntele referitoare la prezența lui Francisc în mijlocul trupelor cruciate și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
183-202; C.A. HO, «Corpus delicti»: The Edifying Dead in the Exempla of Jacques de Vitry, Ibidem, 203-218; J. BIRD, The religious’s role in a Post-Fourth-Lateran world: Jacques de Vitry’s «Sermones ad Status» and «Historia Occidentalis», în Medieval monastic preaching, ed. C. Muessig, Leiden-Boston-Köln 1998, 209-229; M. LAUWERS, «Sub evangelica regula». Jacques de Vitry, témoin de l’«évangélisme» de son temps, în Ėvangile et évangélisme (XIIe-XIIIe siècle) (Cahiers de Fanjeaux, 34), Ėd. Privat, Toulouse 1999, 171-198. 1. Celor trei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
30); guardian la Speyer unde este singurul preot pentru Worms, Mainz și Speyer (nr. 33); în 1224 a fost trimis să exploreze Turingia, al cărei custode va deveni ulterior în 1225 (nr. 38-41); la Erfurt, își manifestă independența față de tradiția monastică în construirea locuinței destinată fraților: «o casă aproape de apă», fără curte interioară (nr. 43); în calitate de custode de Turingia, primește ajutorul fratelui Nicolaie cel umil, împreună cu care formează un duet de intensă și contrastantă viață fraternă, ce poate fi numită mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
York. Acesta povestea cu bucurie următorul episod: Sfântul Lanfranco, voind să intre într-un ordin religios, pe vremea când deja devenise un mare teolog, a îmbrăcat o haină de măscărici și a peregrinat prin diferite mănăstiri pentru a cunoaște viața monastică. El, când ajungea, bătea la ușa corului cu toiagul, iar când vedea călugării privind spre ușă și râzând, spunea: «Dumnezeu nu este aici». Dar când a ajuns la Bec-Hellouin și niciun călugăr nu a acordat atenție celui care bătea la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ca Sfântul Vasile sau celălalt sfânt Grigorie. Aceștia doi, împreună cu Sfântul Atanasie și Sfântul Ioan Hrisostom, au devenit Marii Părinți Răsăriteni, asemănător celor patru Părinți latini, Ambrozie, Augustin, Grigorie și Ieronim. Sfântul Grigorie de Nyssa nu a fost un legiuitor monastic, precum Sfântul Vasile. Nu a atins niciodată faima ortodoxă care l-a condus pe Sfântul Grigorie de Nazianz la titulatura de Teologul, deși împăratul Teodosie, după cum am văzut, l-a numit comisar pentru dioceza civilă a Pontului, pentru a supraveghea
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în ansamblu, unor condiții potrivnice fundamentării unui stil artistic creștin bine definit. Cu toate acestea, în ciuda luptei iconoclaste sau a năvălirilor barbare ce au urmat, reprezentările artistice creștine au continuat să existe și să se dezvolte în special în spațiul monastic, cunoscând atât în manuscrisele, cât și în arhitectura vremii, influențele artizanilor nordici 389, care au adus în cadrul imagisticii sacre occidentale, elementele unei iconografii proprii, de factură pre-romanică. Sub aspect istoric, zorii veacului al XI-lea au însemnat pentru lumea creștină
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Prăvălind-o purpurie peste scările de stânci; În albastru-adînc, în marea cerului cea liniștită, Răpăd munții cu tărie fruntea lor încremenită Și în valuri verzi de grâne îmblă văile adânci. Printre cremenea crăpată, din bazaltul rupt de ploae, Ridica copaci monastici trunchii ce de vânt se-ndoae, Scoțând veche rădăcină din pietrișul sfărâmat; Un vultur s-agață mândru de un pisc cu fruntea ninsă, Nouri lunecă pe ceruri flota lor de vânt împinsă Și răsună-n noaptea lumei cântul mării blând și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
îi conduce la împlinire. Programul lui Bonaventura, care are la bază alegerile sale filosofice, este constituit de căutarea lui Dumnezeu, care se arată și se ascunde în creație, și în jurul căreia trebuie să se desfășoare efortul meditației („meditatio”), conform cu tradiția monastică, ca prolog al așa-numitei „consummatio”, adică a viziunii beatifice. Știința filosofică pe care o caută și o elaborează, în felul său, Bonaventura, este, deci, „calea spre celelalte științe”, constituite de teologie și de mistică, cărora filosofia le este, cum
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]