KorAP: Find »[drukola/base=mondializare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...22 >

542 matches

Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

1985). ZAOUAL Hassan (2002a), Du rôle des croyances dans le développement économique, Paris, L’Harmattan. — (2002b), „Les économies dissidentes”, Revue internationale d’économie sociale, nr. 284, mai, pp. 76-92. Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ, Instituție, Loc de apartenență, MONDIALIZARE, Valori Dtc "D" Dar/contra-dartc "Dar/contra‑dar" Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ Degenerescențătc "DegenerescenȚĂ" Φ Cosmopolitism, RASISM Demnitate (exigența de Î)tc "Demnitate (exigența de ~)" Φ Recunoaștere (politică de Î) Devianțătc "DevianȚĂ" Termenul, de

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
grupurile lor de apartenență politică sau religioasă ori chiar până la a renunța la numele proprii, considerate prea diferite din punct de vedere lingvistic, distrugând astfel definitiv până și dorința iluzorie de Întoarcere În țara de baștină. Un concept În dezbatere Mondializarea antrenează, În drumul său, mișcări migratorii uneori foarte ample, care conduc la crearea și organizarea de comunități naționale pe teritoriu străin, cel mai adesea desemnate sub numele de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Paris și Nicosia, L’Harmattan/Kykem. THOMAS William și ZNANIECKI Florian (1984), The Polish Peasant in Europe and America, Urbana și Chicago, University of Illinois Press (prima ediție În trei volume: 1918-1920). Φ Aculturație, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, GENOCID, MONDIALIZARE, SIONISM, STRĂIN Diferență (dreptul la Î)tc " DiferenȚĂ (dreptul la ~)" Deși tema contemporană a „dreptului la diferență” și-a făcut apariția În discursul politic francez, atât În cel al stângii „antirasiste”, cât și În cel al „noii drepte”, abia În

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
acest sens În frunte, marketingul internațional fiind obligat să pună accentul pe particularitățile etnice pentru a vinde produse cât mai adaptate nevoilor și gusturilor locale (Usunier, 1992). Unii autori, cum este Alain Minc, sunt de părere că salvarea lumii implică mondializarea schimburilor și uniformizarea culturilor. Alții, dimpotrivă, consideră că vor apărea modele de dezvoltare care să conserve „locurile de apartenență” și mediul. Această teză are deja versiuni teoretice (Michel de Certeau, Marco Martiniello, Charles Taylor sau Philippe de Schoutheete). Particularitățile Franței

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
autismului, trebuie făcută să evolueze găsind un nou echilibru Între universalism și relativisme și refuzând orice formă de Închidere sau de ghetoizare. În consecință, numai pornind de la o nouă perspectivă, transmodernă, vom găsi soluțiile specifice unui drept plural, adaptat cerințelor mondializării economice, dar și culturale. E. L.R. & ARNAUD André-Jean (1969), Les Origines doctrinales du code civil, Paris, LGDJ. BOLTANSKI Luc și THEVENOT Laurent (1991), De la justification. Les économies de la grandeur, Paris, Gallimard. DUMONT Louis (1983), Essais sur l’individualisme, Paris, Seuil

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
neocolit În științele organizării și ale administrării, ea tinde În schimb să-i treacă În rândurile „heterodocșilor” pe cercetătorii În domeniul științelor economice care Îi acordă atenție (Granier și Robert, coordonatori, 2002). Culturi de Întreprindere și contexte culturale În contextul mondializării, Întreprinderea-cetățean ă confruntată cu părțile sale interesate (acționari, parteneri, personal, clienți etc.), cu probleme de mediu, cu o cerere tot mai acută de etică profesională și cu exigența dezvoltării durabile ă a dobândit o nouă „Înțelepciune” grație istoriei și valorilor

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
de „un ansamblu de credințe și de practici ce structurează regulile și convențiile care joacă rolul de ghizi ai acțiunilor individuale și colective” (Latouche et alii, 1999). Situându-se Între economism și culturalism, acest curent propune o lectură critică a mondializării. R. G., M. R. & BUCCI Ampelio (1998), Quand les idées mènent l’entreprise: les leçons du modèle italien de la mode et du design, trad. fr., Paris, Dunod (prima ediție italiană: 1992). GRANIER Roland și ROBERT Martine (coordonatori) (2002), Culture et

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Robert (1989), „L’analyse économique des conventions de travail”, Revue économique, vol. 40, nr. 2, martie, pp. 33-51. SIMON Herbert (1983), Models of Bounded Rationality, Cambridge (Mass.), MIT Press. Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Instituție, Loc de apartenență, MONDIALIZARE, SOCIALIZARE, Valoare Echitatetc "Echitate" Φ COTE, DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Egalitate (principiul Î)tc "Egalitate (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î) Etică (exigența Î)tc "Etică (exigența ~)" Φ Dialog

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri restrânse (dinamica ~)" Intuitiv, fiecare dintre noi crede că știe ce Înseamnă un grup restrâns. O familie, o echipă sportivă

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
and Social Movements, New York, Prentice Hall. OLSON Mancur (1978), Logique de l’action collective, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). TILLY Charles (1978), From Mobilization to Revolution, Londra, Addison-Wesley. Φ Conflict, IDENTITĂȚI CULTURALE, Putere, Reglementare socială, Valori Mondializaretc "Mondializare" Există un puternic contrast Între semnificația veritabilă a cuvântului și Încărcătura sa afectivă. Dacă termenii de globalizare, internaționalizare sau chiar integrare sunt relativ neutri, acesta suscită luări de poziție critice și reacții ostile, fiind asociat cu dictatura piețelor financiare, cu

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
chiar dacă unele dintre ele (FMI, Banca Mondială) au un rol important numai În raport cu țările În curs de dezvoltare. Un bilanț contrastant și o puternică mișcare de protest Într-un astfel de context de pierdere a autonomiei și de interdependență, disfuncționalitățile mondializării sunt adesea subliniate până la stigmatizarea acesteia, uitându-se de aporturile sale pozitive. Argumentele critice. În domeniul financiar, ratele de schimb și ratele dobânzilor pentru monedele importante se traduc, de la abandonarea ratelor fixe În 1973, prin fluctuații puternice, În mare măsură

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
științific al Attac, se ridică Împotriva transformării În marfă a tuturor activităților umane și Împotriva dominației finanțelor, Încercând să reconcilieze creșterea producției, progresul social și protecția mediului. Atuuri incontestabile. Aceste critici nu trebuie totuși să ascundă ceea ce a adus bun mondializarea. Este suficient să ne gândim la progresul incontestabil al tehnologiilor de transmitere a informațiilor, la avântul schimburilor de bunuri și servicii, la diversificarea surselor de finanțare și la difuzarea tehnicilor și inovațiilor. Noile țări industrializate, situate În Asia, au știut

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
meritul de a fi ridicat o problemă fundamentală: cea a guvernanței la scară planetară, care rămâne incompletă, neadaptată și adesea ineficace. Dincolo de soluțiile puse În aplicare de state, de grupările regionale sau de cooperarea Între națiuni, rămâne să reinventăm o mondializare mai democratică, cu mai puține inegalități și care să propună soluții pe termen lung. Această căutare de valori ar trebui să permită piețelor și, În consecință, capitalismului să concilieze În timp eficiența economică și dreptatea socială. N. F. & AGLIETTA Michel

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Apariția În Europa a statului-națiune constituie o etapă decisivă, din motive atât conceptuale, cât și istorice. Într-adevăr, aceste state s-au aflat În fruntea imperiilor coloniale din secolul al XIX-lea, și tot eleau fost vârful de lance al mondializării moderne. O națiune cu o cultură foarte veche și foarte omogenă cum este Japonia nu a devenit stat-națiune decât prin reacție și adaptare la procesul politic caracteristic interacțiunii mondiale a culturilor. Ideea de națiune a apărut În Europa mai curând

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
of Nations, Oxford, Basil Blackwell. SURATTEAU Jean-René (1972), L’ Idée nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν Din cauza principiului

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Îmbogățească acest termen cu un sens nou, pe care englezii Îl traduc, pe bună dreptate, prin heritage 1. Atunci când se referă În special la cultura populară, patrimoniul este un factor de educație, de conștientizare cetățenească, de integrare socială. În contextul mondializării, este revendicat ca element de identitate și de diferențiere. Instrument de descoperire și de Înțelegere reciprocă, el este În egală măsură o sursă de dezvoltare. Frumusețea, un interes public Sub Vechiul Regim, monarhia considera patrimoniul național o „moștenire de familie

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Emergence of Modern European Nationalism”, in HALL John și JARVIE Ian (coordonatori), The Social Philosophy of Ernest Gellner, Poznan Studies in the Philosophy of the Sciences and Humanities, nr. 48, Atlanta (Statele Unite), Rodopi, pp. 137-166. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Putere, Suveranitate/suveranism Prejudecatătc "Prejudecată" Reluând preceptul socratic Înscris pe frontispiciul Academiei, Montesquieu enunța elegant o parte din miza problemei care ne preocupă, acum mai bine de două secole și jumătate, În Spiritul legilor: „M-aș considera cel

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
la nivelul principiilor juridice, o problematică esențialmente politică și socio-istorică pe care o presupune revendicarea separatistă. Așa s-a Întâmpat În cazul Canadei, atunci când guvernul federal a sesizat Curtea Supremă În urma referendumului din 1995 cu privire la suveranitatea provinciei Québec (Woehrling, 1999). Mondializare și suveranitate teritorială Legitimitatea proiectelor separatiste face obiectul unor dezbateri aprinse și este greu de justificat În planul principiilor. Așa cum sublinia Habermas, „secesiunea este, desigur, adesea justificată din motive istorice, după o cucerire colonială sau atunci când primii locuitori ai unei

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
și mai ales de egalitatea culturală” (Habermas, 2000). Nu este mai puțin adevărat că actorii sociali au Întotdeauna motive Întemeiate să acționeze și că, până la urmă, traiectoriile politice colective se determină prin conflictualitate și raporturi de forță. Contextul actual al mondializării, dat fiind procesul implicit ce are drept rezultat diluarea suveranității și caducitatea frontierelor (Badie, 1995 și 1999), a dat o puternică lovitură noțiunii de separatism. Cum să justifici un astfel de proiect de afirmare a unei suveranități teritoriale anume dacă

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
membre ale Națiunilor Unite a crescut cu 20% Între 1990 și 2000 (au apărut 30 de state noi), James Minahan a numărat nu mai puțin de 210 națiuni fără stat care Încearcă să obțină recunoașterea după Războiul Rece (Minahan, 1996). Mondializării schimburilor și relațiilor pare să-i corespundă o fragmentare a identităților politice (Castells, 1999), care este Întotdeauna susceptibilă de a duce la separatism. Se conturează totuși o cale de mijloc Între menținerea statu quo-ului specific ordinii politice westphaliene, bazată pe

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
speciale În cadrul arhitecturii constituționale a statelor (Tully, 1999, și Kymlicka, 2001), ceea ce ar permite explorarea potențialului soluțiilor federale sau confederale În vederea definirii unor spații politice În care să se afirme noi forme de autonomie și de suveranitate Împărtășită În contextul mondializării (Duchastel, coordonator, 2003). R. C. & BADIE Bertrand (1995), La Fin des territoires. Essai sur le désordre international et sur l’utilité sociale du respect, Paris, Fayard. — (1999), Un monde sans souveraineté. Les Etats entre ruse et responsabilité, Paris, Fayard. BURDEAU

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
I: Les Catégories de la sociologie, trad. fr., Paris, Pocket (prima ediție germană: 1921). WOEHRLING José (1999), „L’avis de la Cour suprême du Canada sur l’éventuelle sécession du Québec”, Revue française de droit constitutionnel, nr. 37, mai, pp. 3-27. Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/Suveranism Servitutetc "Servitute" În raport cu termenii care ar putea părea apropiați, ca supunere, sclavie, Înrobire sau aservire, servitutea are specificul de a comporta și conotații pozitive și de a nu denota neapărat folosirea forței. Deși desemnează Într-adevăr

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
du sionisme, Paris, Calmann-Lévy. TRIGANO Shmuel (coordonator) (1993), La Société juive à travers l’histoire, t. 4: Le Peuple-monde, Paris, Fayard. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, Diaspora, LAICITATE, Mobilizare, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Religie, Suveranitate/Suveranism Sistem-lumetc "Sistem‑lume" Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Sociabilitatetc "Sociabilitate" Așa cum remarca Jean Baechler, trebuie să fim foarte atenți aici la terminologia adoptată, pentru a evita amalgamele și confuziile. Se pot pune astfel În evidență trei niveluri. Sodalitatea, mai Întâi, se referă la capacitatea oamenilor de a

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274

în mod sigur, nu se va încheia decât scriptic, o dată cu acceptarea țării în Uniunea Europeană. Cât de bine și de reconfortant ar fi dacă normalitatea occidentală s-ar fi instalat în România la fel de rapid precum diversele mari firme multinaționale delocalizate de mondializare! Codruț Constantinescu Introducere la o continuă enervare Îmi este greu să scriu o „introducere“ la un text pe care eu însumi nu știu cum să-l calific cu exactitate. Să încep prin a rememora istoria unei prietenii pas comme les autres? Codruț

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
bloc se fură scrisorile - iată definiția locuirii urbane în România) revista cu acest nume cumpărată de tine, cu mari sacrificii, din Ploiești. Auzi, ,,Le Courrier International“ la Ploiești - sau cum ar fi dacă Orient-Express-ul ar fi oprit la Mizil! Deliciile mondializării culturale. M-am enervat rapid după o răsfoire fugară. Cred că România mi-a modificat percepția stângii franțuzești care și așa nu era prea bună. Îmi imaginez „baștanul“ lucrând în publicitate sau marketing sau banking în apartamentul-loftul său branșat din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]