549 matches
-
nevoii de francofonie în rândul țărilor în care limba franceză nu este limbă oficială, precum și succesul înregistrat de scriitorii de limbă franceză . Din păcate, această tendință se confruntă cu deficitul tot mai mare de profesori de limbă franceză în contextul mondializării în cadrul căruia cunoașterea limbilor devine sursă generatoare de locuri de muncă. Declarația de la Barcelona și Tratatul de la Lisabona prevăd însușirea a cel puțin două limbi străine încă din primii ani de școală, în afara limbii materne, în scopul integrării europene și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Europei, geografia culturală...); - Francofonia a trecut de la o construcție retorică către o viziune pragmatică, limba franceză fiind înlocuită prin termeni precum democrație, pace, dezvoltare durabilă, dialog între culturi; - concurența dintre limbi este un fenomen care a existat dintotdeauna, iar în cadrul mondializării toate limbile se regăsesc în situația de confruntare; - conceptul de diversitate lingvistică include limbile oficiale și limbile de lucru ale Europei, iar principiul liberei concurențe domină principiul diversității lingvistice; 2. Francofonia instituțională - în 2001 s-a organizat pentru prima dată
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dezbateri care tulbură această ramură profesională de mai bine de câteva luni în Franța. Dar o asemenea evaluare, fie ea cantitativă sau calitativă, rămâne o noțiune vagă, confundată adesea cu simpla realizare a unei panorame jurnalistice sau a unui pressbook. Mondializare, concurență sporită, o mai mare solicitare din partea clientului, întreruperea serviciului în diferite feluri, șomaj - prăpastia dintre sfera muncii și cea a economiei se mărește continuu. Liderii așteaptă în viitor și din partea salariaților, nu numai din partea personalului, conducere, competență, inițiativă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în mod sigur, nu se va încheia decât scriptic, o dată cu acceptarea țării în Uniunea Europeană. Cât de bine și de reconfortant ar fi dacă normalitatea occidentală s-ar fi instalat în România la fel de rapid precum diversele mari firme multinaționale delocalizate de mondializare! Codruț Constantinescu Introducere la o continuă enervare Îmi este greu să scriu o „introducere“ la un text pe care eu însumi nu știu cum să-l calific cu exactitate. Să încep prin a rememora istoria unei prietenii pas comme les autres? Codruț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
bloc se fură scrisorile - iată definiția locuirii urbane în România) revista cu acest nume cumpărată de tine, cu mari sacrificii, din Ploiești. Auzi, ,,Le Courrier International“ la Ploiești - sau cum ar fi dacă Orient-Express-ul ar fi oprit la Mizil! Deliciile mondializării culturale. M-am enervat rapid după o răsfoire fugară. Cred că România mi-a modificat percepția stângii franțuzești care și așa nu era prea bună. Îmi imaginez „baștanul“ lucrând în publicitate sau marketing sau banking în apartamentul-loftul său branșat din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
se află calculatoare dedicate voyeurismului pe Internet - citește pornografie. Nici în Occident nu se stă mai bine: să vezi cum se prezintă cele din Paris, de exemplu: o faună umană provenind din Burundi până în Vietnam, bieți copii ai migrației și mondializării, ce doresc să comunice cu orice preț cu cei de acasă. Totul amestecat cu sos gras, ce se scurge din kebaburile arăbești. Obiectul principal al acestor rânduri este însă un reportaj din Iași, pe care tocmai l-am ascultat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
în 10 minute, pentru a verifica gradul de mizerie. Nimeni, nici o multinațională nu are cum să reziste impresionantei noastre capacități de a asimila, strica, perverti, degrada adică româniza. Codruț (Adăugat anterior): Știam că vom balcaniza chiar și acest port-drapel al mondializării din momentul în care, prin ’97-’98, am văzut la Mac Doul’ din Kogălniceanu liceeni jucând cărți pe mesele minuscule din local. Fapt de negândit în Occident. Nu mă surprinzi cu nimic. (Mirel) 19 iulie 2006 Credeam că invazia capitalurilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
într-o succesiune de barbarii regresive și războaie devastatoare, utilizând arme încă de neimaginat astăzi, opunând state, grupări religioase, entități teroriste și pirați privați. Voi numi acest război hiperconflictul. Și el ar putea face omenirea să dispară. în sfârșit, dacă mondializarea poate fi pusă sub control fără a fi refuzată, dacă piața poate fi delimitată fără a fi abolită, dacă democrația poate deveni planetară rămânând totuși concretă, dacă dominația unui imperiu asupra lumii întregi poate lua sfârșit, atunci se va deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
inegalitățile și frustrările se vor agrava; conflictele vor deveni mai numeroase și vor începe mari deplasări de populații. în jurul anului 2035, după o îndelungată luptă și în mijlocul unei grave crize ecologice, Statele Unite, imperiu încă dominant, vor fi învinse de această mondializare a piețelor, îndeosebi financiare, și de puterea întreprinderilor, în special de cea a companiilor de asigurări. Epuizate din punct de vedere financiar și politic, ca toate celelalte imperii anterioare lor, Statele Unite vor înceta să mai gestioneze afacerile planetei; totuși, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de la 1848: Karl Marx. Progresul se manifestă și în privința rapidității călătoriilor: în 1850, motoarele cu aburi încep să înlocuiască pânzele în transportul călătorilor, al mărfurilor și al informațiilor. Telegraful accelerează transmiterea acestora din urmă. Și forța aburilor, și telegraful accelerează mondializarea începută odată cu Ordinea economică: înconjurul lumii este acum la îndemâna armatelor, a negustorilor și chiar a primilor turiști. Democrația progresează odată cu piața: în Marea Britanie, la fel ca în Franța și în alte câteva îpuține) țări din Europa și din America, numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
creează întreprinderi industriale, beneficiarele alocărilor de resurse rare, transumanii vor anima întreprinderi relaționale, beneficiare ale unor alocări de resurse în esență nelimitate. Scopul lor va fi îmbunătățirea soartei lumii, tratând problemele pe care piața nu le va putea rezolva, contrabalansând mondializarea pieței prin cea a democrației. în aceste întreprinderi, profitul nu va fi decât o condiție necesară a supraviețuirii, și nu o finalitate. Partidele politice și sindicatele sunt primele întreprinderi relaționale. Crucea Roșie, Medici fără Frontiere, CARE îChristian Action Research and
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Moldova, ei bine, Dragoș, descălecătorul, din Maramureș venea. — Asta-i legendă, nu istorie! — Dar ce, eu sunt istoric? Eu am nevoie de un loc care să simbolizeze „leagănul” poporului român. Un loc de legendă, asta îmi trebuie! — Acum, în pragul mondializării! Ironiile lui Pastenague n-au reușit să mă convingă să nu mă duc în documentare, așa cum știu, de prin anii ’60, că trebuie să facă un romancier care se respectă. Am ajuns mai întâi la Cluj. Acolo l-am așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Ioana Măgură sau pe Sorin Alexandrescu... — Alexandroaie! — Mă rog... Nu pe ei i-a decorat președintele, la Cotroceni. Ci pe americani! Statul american, pe Bush, care din tată în fiu, mă rog, înțelegi dumneata, cum vine cu NATO și cu mondializarea și cu americanizarea. Că doar suntem și noi o țară mică și prăpădită... — Prost plasată geografic... — Exact! Vezi că pricepi, dacă faci un efort... Cotidianul, 5-6 ianuarie 2002 Leonid Dimov Ieri s-au împlinit 76 de ani de la nașterea unuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
americanizarea globului terestru. Piesa asta are și un pseudonim, îi spun eu lui Pastenague: globalizare. Așa cum Uniunea Sovietică numea internaționalism politica ei de expansiune imperialistă, la fel și americanii au găsit pentru politica lor un eufenism de toată frumusețea. Globalizare, mondializare... Nu e voința lor de a stăpâni lumea, e un proces obiectiv. Ce mai contează cine a fost victima și cine călăul! Trăim vremuri noi! E firesc ca oportuniștii momentului și năvlegii educați de „Europa Liberă” să-și arate entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
două ideologii, s-a calmat și încearcă să se unească, să trăiască în pace și armonie. Americanii sunt convinși că ei au salvat Europa din excesele ei ideologice, au readus-o pe drumul cel drept, acela al capitalismului victorios, al mondializării, al americanizării globale. De aceea nici nu ezită să se amestece în „treburile interne” ale bătrânului continent. Sprijină candidatura Turciei, care nu e în Europa decât cu vârful papucului și cu amintirea pașalâcurilor de odinioară. Și poate că tot ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
public mediatizat", în locul "spațiului public" sau "sferei publice", așa cum au fost acestea definite de Jürgen Habermas, cu scopul acceptării mediatizării inerente noii revoluții digitale 74. În prezent, dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicării (TIC) determina tehnicizarea relațiilor, comercializarea comunicării, fragmentarea publicului, mondializarea fluxurilor de informații 75. Internetul este considerat un mijloc de comunicare în masă, care favorizează atât comunicarea one to many, cât și many to many, fiind suspectat că va diminua participarea civică a utilizatorilor. În ceea ce privește TIC, există două perspective definiționale
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
comunități politice, au fost la rândul lor "construite" la nivel național, motiv pentru care ele pot fi construite și la nivel european 6. Potrivit acestor autori, printre care menționăm numele lui Jürgen Habermas, principala sursă de legitimitate a Uniunii este mondializarea. Uniunea este astfel concepută ca un stat federal în dezvoltare, care respectă diversitatea culturală și lingvistică a cetățenilor săi. Curentul denumit "post naționalist liberal" (reprezentat de Joseph Weiller, Richard Bellamy, Dario Castiglione) susține argumentul potrivit căruia democrația nu poate fi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
excesiv de putere către Bruxelles. Subiect de dezbatere politică, modul în care se construiește Europa nu lasă indiferentă nici comunitatea academică, la rândul ei divizată cu privire la consecințele pe care integrarea europeană le are asupra statului național ca formă de organizare politică. Mondializarea implică o reflecție asupra viitorului statului 19 în noul context și în noua dinamică de dezvoltare europeană. Temerile cu privire la reducerea rolului statului au existat încă de la începutul procesului de integrare europeană, însă numeroase cercetării au arătat că după cel de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
cele care privesc țările vecine României. Relațiile cu Republica Moldova, situația din Transnistria sau a canalului Bîstroe revin constant în interpelările formulate de deputații români de la Bruxelles. În sesiunile plenare, temele de intervenție ale deputaților români sunt mult mai largi. De la mondializare, la criza economică și pregătirea Consiliilor de miniștrii, se merge până la dezbateri privind pensiile, dialogul intercultural, situația femeilor în zonele rurale, a sectorului minier în Europa sau situația demografică. Deputații români de la Bruxelles se arată la fel de interesați de dezbaterile privind
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
cît contează nivelul intervenției sale. Un stat activist nu mai este relevant și nici eficient în condițiile actuale, ale interdependențelor multiple și liberalizării accelerate a piețelor, ale retehnologizării și dereglementării, dar el rămîne o necesară "plasă de siguranță" în aventura mondializării. Inclusiv țările în tranziție au nevoie nu de un Stat omniprezent, ci de unul eficient. Astăzi se cer ajustări rapide în toate sectoarele economiei, inclusiv abilitate din partea guvernelor pentru a se adapta la schimbări, ceea ce le poate diminua rolul intervenționist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu anestezierea clienților și cu întreținerea unei aparențe de logică în haosul pe care-l administrează. Victimele economiei ar fi "victime curate", obiecte ale unor mecanisme abstracte, ale unor forțe invizibile, de care nimeni nu se poate face răspunzător. În ce privește mondializarea, ea ar reprezenta, înainte de orice, o schimbare de scară, de intensitate, de celeritate. Ea desemnează momentul istoric în care pămîntul devine conștient de limitele sale, iar oamenii de interdependența lor, în fața căreia nimeni nu mai este la adăpost. În profunzime
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
statul național nu este o structură depășită. Mai mult, hegemonia S.U.A. a fost afectată, lumea părînd să devină din nou multipolară. Un singur lucru e cert, deocamdată: nimic nu va mai fi cum a fost pînă la data nefericitului eveniment. Mondializarea economică rămîne, însă, un proiect cu vocație universală. Deși universalul este considerat o valoare pozitivă, orice proiect universal dă naștere la conflicte, pentru că este adesea resimțit, cum e cazul tuturor imperialismelor, ca o tentativă de distrugere a identităților particulare, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lor avariție nu poate decît să le dăuneze. Astfel, țări ca Albania, care a ales să "conteze pe propriile forțe", după formula maoistă, se găsește astăzi mult înapoiată în competiția mondială. Această abordare merită totuși mai mult decît nuanțată, căci mondializarea nu înseamnă neapărat crepusculul națiunilor. Pur și simplu, acestea se transformă în noul context internațional. În primă analiză, este adevărat că liberul schimb, care domină scena actualmente, nu face casă bună cu ideea de națiune, căci acestuia nu-i plac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de la Urbino, Insula Șerpilor gospodărită exemplar, Castelul gotic de la Prundul Bârgăului înălțându-se draculean de vertiginos în preajma Carpaților, Bărăganul colonizându-se cu agricultori olandezi. I tak dalșe. Gândul, gârdemul meu, e să lăsăm societalul românesc să se autoreguleze molcom, pentru că mondializarea va duce greul, bun, rău (adică ne?bun), cum o să fie. Nu vor lipsi entuziasmele, necum rezistențele feroci. Căci de-ajuns unde va fi dus Mutu iapa, și tranșează actualmente Victor Surdu ceapa, tot ajungem noi odată în pofida celor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
gest metafizic ce poate figura ca brand de țară. Occidentul a învățat să depășească o parte din neajunsurile erei informaticii în special prin manifestările organizate în spațiile publice, la care cetățenii participă cu entuziasm, relansând ideea de comunitate. În condițiile mondializării, când tot mai multe națiuni își fac intrarea în "spațiul public mondial", fiecare aducând cu sine Istorii naționale ori comunitare, Istoria, ca transcendență pe orizontală (ca promisiune de nemurire), își pierde treptat din atractivitate: este foarte greu să te remarci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]