802 matches
-
sa, va ceda dorințelor acestuia. Este "vânătorul nerăbdător să-și încolțească prada"66, aflat mereu la pândă, "încredințat de slăbiciunea femeii și de ostilitatea acțiunilor sale"67. "Bietele puicuțe care se lasă păcălite de această galanterie chinuitoare numită flirt, conchide monseniorul Bolo, habar nu au că se hârjonesc cu vulpea și că felul în care acest tovarăș agreabil se îngrijește de inima lor se aseamănă cu acela în care hoțul deghizat în gentilom, prefăcându-se că admiră frumusețea unei case de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unii să meargă împotriva curentului, cei care vin în urma lor îi vor împinge în genune". În sfârșit, între optimiștii exaltați și pesimiștii deznădăjduiți se află cei care, deși paralizați de îngrijorare, propovăduiesc lupta pentru redresare. Un astfel de exemplu este monseniorul Bolo. În diatriba sa intitulată Les Jeunes filles d'aujourd'hui, prelatul pare scos din minți văzând că răul crește, că "emanațiile pervertitoare" ale flirtului amenință să pângărească sufletul tinerelor franțuzoaice. Cu toate acestea, el nu și-a pierdut complet
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amenință să pângărească sufletul tinerelor franțuzoaice. Cu toate acestea, el nu și-a pierdut complet speranța, de vreme ce, după cum declară el însuși, tinerele neprihănite alcătuiesc încă o "masă considerabilă, o masă care se bucură de influență pentru că se bucură de respect". Monseniorul Bolo este convins că, grație acestora, îndreptarea moravurilor francezilor este posibilă. Tot ce trebuie e ca tinerele fete să se ferească a flirta, ostracizându-le în același timp pe semi-virgine, pe aceste ființe corupte, putrede. În ceea ce mă privește, conchide
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirtation, însă folosirea sa rămâne deocamdată marginală. Abia în anii 1880 cuvântul se propagă în cercul înaltei societăți și este adaptat limbii franceze prin intermediul unor termeni ca flirter, flirt, flirteur, flirteuse. 17 Baroana d'Orval, Usages mondains, Paris, 1901. 18 Monseniorul Henri Bolo, Les Jeunes Filles d'aujourd'hui, Klotz, Paris, 1911. * A flecări, a spune tot felul de nimicuri galante (n. trad.). 19 Contesa de Tramar, L'Étiquette mondaine, V. Havard, Paris, 1905. 20 Alexis de Tocqueville, De la démocratie en
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1. războiul veșnic dintre palestinieni și evrei; 2. istoria lungă și tragică a relațiilor dintre creștinism și iudaism; 3. unele gesturi ale Papei Benedict și un moment din tinerețea neamțului Joseph Ratzinger actualul Papă Benedict. 1. Patriarhul latin al Ierusalimului, monseniorul Fouad Twal, a sintetizat în mod magistral dilema unui papă care trebuie să țină un discurs în Orașul Sfânt: "Un cuvânt pentru musulmani, și am intrat în belea. Un cuvânt pentru evrei, și am intrat în belea. Însă, Papa pleacă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unei Europe, pe cale de a intra în diferite sfere de influență. În consecință, la începutul lui 1939, se hotărăște să profite de dificultățile interne ale acestei țări și să o desființeze definitiv. Pentru aceasta, el susține mișcarea autonomistă slovacă a Monseniorului Tiszo, care duce la formarea unui guvern autonom. În martie 1939, președintele Hacha, care îl înlocuiește pe Bénès, încearcă să pună capăt acestui început de secesiune, dar Tiszo se duce la Berlin, unde obține sprijinul total al guvernului nazist. La
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acestea rămîn teoretic independente. În fapt, în timpul războiului autonomia lor se restrînge permanent și sfirșesc prin a deveni simpli sateliți ai celui de al III-lea Reich. Așa se întîmplă cu Finlanda, cu Ungaria, cu Bulgaria, cu România, cu Slovacia Monseniorului Tiszo și cu cele două noi state apărute în urma dezmembrării Iugoslaviei. Tot așa se întîmplă și cu Italia care va trece cu încetul de la statutul de alianță la cel de subordonată, apoi începînd din 1943, la statutul de țară "protejată
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în Mine; ca să fie desăvârșiți în unire, pentru ca lumea să cunoască că Tu M-ai trimis și I-ai iubit pe ei, așa cum M-ai iubit pe Mine» (In 17,21-23). Dar ce mai știe lumea de astăzi despre Cristos? Monseniorul Adriano Bernareggi, episcop de Bergamo, în scrisoarea Responsabilità del Sacerdote nell’ora attuale, adresându-se clerului diecezei, spunea: „Avem impresia că întreaga lume interioară a conștiinței stă să se prăbușească. Dintotdeauna a existat o tendință spre viața materială. Creștinismul, ca să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sfinții din timpul Reformei. E timpul să ne decidem, pentru că timpul este decisiv. 8. Pentru o nouă generație de oameni ai spiritului În fața unei lumi preocupate de materie, de interese vulgare, de egoism, așa cum a fost descrisă mai sus de monseniorul Adriano Bernareggi, trebuie să ridicăm o generație de oameni ai Duhului Sfânt sută la sută, oameni care să arate nu cu vorbele, ci cu faptele, că realitatea care depășește totul nu este materia iluzorie, ci spiritul; spiritul creator al lui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
iubitoare, ca să-i scoată de sub stăpânirea satanei, care voia să-i distrugă, și să-i pună sub dulcea libertate a iubirii Sale, pe care dorea să o fixeze în inimile tuturor celor care ar fi voit să îmbrățișeze această devoțiune“. Monseniorul Olgiati conclude: „A practica devoțiunea Preasfintei Inimi nu înseamnă altceva decât să-ți propui să cucerești întreaga lume pentru Cristos, consacrându-te bătăliei sfinte, în numele Iubirii. O asemenea idee, la prima vedere, ne înfricoșează. Oare putem noi să înfruntăm o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
salvat viața și-ar trebui să-ți mulțumesc altfel decât cu acest dar neîn semnat. Păstrează agrafa asta. și vino la curtea ducelui Ber told. Ai să găsești de lucru la el. E un stăpân generos ca și unchiul său, monseniorul Gebhard din Konstanz. Dacă vii de acolo nu se poate să nu fi auzit de el. Ia-o spre apus. Din colo de poiană e o cărare care merge tot pe vârful mun telui. Mergi pe ea și ai să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
spuse că va trebui să fie foarte precaut. Ca Întotdeauna, destinele care secerau capetele Încoronate atrăgeau În vârte jul lor alte destine mai umile. Auzise multe despre du cele Bertold, nepotul episcopului de Konstanz. Simeon Își aminti cu recunoștință de monseniorul episcop. „Un om sfânt“, Își spuse. „Dacă și Bertold ar fi numai pe jumătate atât de bun...“ Ca de obicei, cioplitorul visa cu ochii deschiși. Bunăoară acum Îl vedea aievea pe sfințitul Gebhard, cu fața lui slabă și plină de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de copil. Își cunoștea pe nume meșterii și calfele, până și ucenicii. știa ce necazuri are fiecare și medicul lui, Geronimo din Padova, avea mai mult de lucru cu familiile lor decât cu măritul stăpân. și când, duminica la liturghie, monseniorul Gebhard Îngenunchea În fața altarului, capul lui cărunt era Înconjurat de o lumină dulce și imaterială. Cu mirare aflase Simeon că sub trăsăturile angelice se ascundea un cap politic de o mare agerime, că monseniorul avea nu numai prieteni și admiratori
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
stăpân. și când, duminica la liturghie, monseniorul Gebhard Îngenunchea În fața altarului, capul lui cărunt era Înconjurat de o lumină dulce și imaterială. Cu mirare aflase Simeon că sub trăsăturile angelice se ascundea un cap politic de o mare agerime, că monseniorul avea nu numai prieteni și admiratori, ci și dușmani neîm pă cați, pe care Îi ținea În frâu cu mare Îndemânare. Cu blân dețea lui provocase mai multe neajunsuri casei imperiale și vasalilor ei decât toate incursiunile și luptele rudelor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
putea fi călugărul cel rotofei, bogat Împodobit, care se Întâlnise cu un nobil cavaler ce nu părea un Înger al nevinovăției, tocmai aici, În acest colț uitat al Pădurii Negre. Se strădui să-și amintească tot ce auzise la Curtea monseniorului epis cop Gebhard, spunându-și În același timp că numele ora șului Konstanz nu trebuia pomenit În nici un fel, atâta timp cât nu știa cine era interlocutorul lui. și, pe măsură ce po vestea, amintirile deveneau din ce În ce mai clare. Da, acum era sigur, călugărul din fața
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tot ce auzise șoptindu-se la Konstanz. „Asta e. Acum se leagă toate. și eu am picat la mij loc Într-o intrigă politică dintre cele mai primejdioase, din care n-am cum să mai scap. Dacă pomenesc acum numele monseniorului Gebhard sau măcar cuvântul Konstanz, e ca și cum mi-aș lega singur lațul de gât...“ Îi povesti așadar călugărului că În ultimii ani, după ce a fugit din ce În ce mai departe, gonit de disperare și Încercând să scape de visele pline de sânge, a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
amărăciunea, m-am adâncit În manuscrisele mânăstirii și, după ani grei de răzvrătire, am Început să pricep că viața are și alte chipuri decât cele pe care le cunoșteam eu. Mi-am făcut deci novi ciatul și, curând după aceea, monseniorul Manasse, care avea strânse legături cu mânăstirea noastră, m-a luat la sine, având tre buință de un secretar. Avea nevoie de un om de Încredere și nu uitase prietenia care-l legase În tinerețe de părintele meu. În această
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
n-a făcut nimănui nici un rău. De ce să cadă osânda și pe capul ei? Ce fel de om al Bisericii este cel ce osândește la pedeapsa veșnică un prunc Încă din pântecele maicii lui?! — Taci, copila mea, i-a răspuns monseniorul astupându-i gura cu palmele. Biserica n-are nici un amestec aici. și Dumnezeu cu atât mai puțin. La mijloc sunt interese și ambiții care nu-ți sunt străine. și trebuie să recunoști că ai trăit În păcat cu monarhul nostru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a adăugat bătrânul prelat, care, pe lângă multe alte calități, avea și umor din plin. Bertranda a născut În aceeași noapte. Nici nu-i de mirare, după toate greutățile prin care trecuse. O naștere grea și chinuitoare. O ascunsesem, la porunca monseniorului, Într-o aripă izolată a palatului și-am stat toată noaptea la ușa de după care se auzeau gemete care-ți rupeau inima. Era prima oară când mă aflam Într-o asemenea Împrejurare, adăugă călugărul clătinând din cap, și nu pot
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aflam Într-o asemenea Împrejurare, adăugă călugărul clătinând din cap, și nu pot spune cât de uimit am fost. Da, viața noastră are legi ciudate și numai Înțelepciunea fără margini a Părintelui nostru Ceresc poate cuprinde sensurile Înțelese și neînțelese... Monseniorul trimisese după medicul său personal, care-i era devotat și pe a cărui discreție se putea bizui. I-am admirat curajul: el, primul prelat al Bisericii francilor, adăpostea o adulteră scoasă În afara legii, făcându-se și el vinovat În fața autorității
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a leșina, arhiepiscopul l-a botezat În aceeași dimineață cu acest nume. știam că Bodo fusese fratele iubit al doamnei Bertranda, care a murit de tânăr Într-un turnir, un cavaler frumos, plâns de doamne și cântat de trubaduri. Apoi monseniorul m-a chemat să ne sfătuim. Situația era Într-adevăr primejdioasă. Regele nu mai voia să audă de iubita lui, la el nu mai putea afla ajutor. Pruncul stătea sub osânda mamei și spionii reginei Bertha și ai delfinului Ludovic
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de sânge care mai târziu putea să ridice pretenții la coroană. Mai pune la socoteală și „mânia sfântă“ a papei și a legatului Hugo de Die, care nu putea uita afrontul ce i se făcuse la Conciliul din Reims. Așa că monseniorul a luat o hotărâre grabnică și În același timp cea mai Înțeleaptă cu putință, aceea de a-i pune la adăpost pe prunc și pe mama lui de mânia pontificală și de planurile de asasinat ale reginei și ale delfinului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Putea să se Întâmple orice În acele zile și i-am arătat lămurit situația În care se afla. Mi-a dat dreptate și, deși o durea inima că se desparte de fiul ei, a Înțeles că altă ieșire nu avea. Monseniorul Manasse a trimis-o În taină și cu mare grabă la mânăstirea Sfântu l Maximin, departe În sud. El i-a dat de veste și lui Raymond Berenger, contele catalan de Provence, punând-o sub protecția lui. Catalanul nu-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de adopție, a tradus poezie și proză românească, a alcătuit un compendiu de literatură română în limba italiană, dar a și condus o publicație de mare anvergură Revista Scriitorilor Români, fiind și secretarul Societății Academice Române, înființată la Roma de către Monseniorul Bârlea. Multe aș putea povesti despre Mircea Popescu, dar poate că și aceste câteva fraze vor trezi interesul cititorului avizat pentru această carte. Chiar și titlul cărții are o semnificație anume Mircea Popescu, un cărturar, un ziarist, o conștiință. Noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ei carcerală, Binecuvîntată fii, închisoare!) și soțul ei Sergiu Grossu. În Franța era la mare cinste comunismul. Prin 1969 au loc, la Palatul Sporturilor din Paris (trei, patru mii de locuri) își amintește Sergiu Grossu, Congresul Tineretului Muncitoresc Catolic. "Invitat monseniorul Martie, care era primatul bisericii catolice, cardinal, cum e Luis Segé acum, eram curios să văd. Se arată scena, cine credeți că era alături de el invitat, alături de monseniorul Martie, șeful bisericii catolice, secretarul general al Partidului Comunist, Georges Marchais, stăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]