628 matches
-
28 octombrie 1879 ] ["ABIA APUCARĂM SĂ ZICEM... Abia apucarăm să zicem că în principiu conservatorii nu sânt contra răscumpărării și îndată atât "Romînul" cât și organul personal al marelui om de stat s-acățară de acest pai pentru a deduce monstruozitatea că aprobăm proiectul de răscumpărare. Milă de silă și dor {EminescuOpX 342} de zor, adecă, vrem nu vrem, ne apucă d-lor pe dinainte și ne spun că voim chiar proiectul cum este el. Să ne permită însă atât organul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
străfulgeră deodată întunerecul plin de cifre închipuite și ne face să fim spectatorii adîncei decadențe a unui partid care de mult nu mai are încrederea țării și ai cărui mașini votatoare sânt pururea gata de-a zice "da" la toate monstruozitățile financiare și juridice pe cari le-ar naște patronii lor ce țin traista cu grăunțe, chiar daca acele monstruosități ar avea de scop aservirea și umilirea patriei lor. Daca partidul conservator n-are mania de a căuta popularitate, de a face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dând milioanele țării pradă străinilor și aservind juridicește statul român tribunalelor străine? Aceasta se numește politică? Patriotism este acesta? Și în ce țară din lume care ar avea câtuși de puțin instinctul conservării sale proprie s-ar putea petrece asemenea monstruozității? În ce țară din lume care n-ar fi ajuns la treapta celei mai profunde corupțiuni, niște oameni, în mare parte venetici veniți de ieri d-alaltăieri nu se știe de unde, ar putea merge cu cutezarea așa de departe? Cine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-și depisteze atât de ușor prada. Nu păreau să aibă nici ochi, nici urechi, nici nări. Posedau, oare, vreun simț de care oameni erau lipsiți? Într-o zi, poate că un cercetător va avea ocazia să disece una dintre aceste monstruozități și să dea un răspuns la această întrebare. Într-o zi, mai târziu. Ea nu avea nici un chef să asiste la autopsie. Vasquez îi înmână lui Gorman aruncătorul său de flăcări și-și luă pușca. Apoi scoase dintr-o sacoșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
evoluat istoric, ci și o realitate sufletească. Factorul spiritual care, întrupat în cel biologic, alcătuiește națiunea este dat de "simțământul național": "statul, ai cărui indivizi n-au simțământul național, este ca un corp fără suflet, o mașină fără viață, o monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin forță brutală și împrejurări" (Arifeanu, 1921, p. 9). Națiunea Românească este definită ca fiind "totalitatea oamenilor cari vorbesc limba românească, au religia creștină-ortodoxă, au aceleași obiceiuri moștenite de la strămoșii Romano-Daci, au același trecut glorios
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu motive suficiente, dar care, cu toată această dificultate și imposibilitate, este o impresie cu desăvârșire unitară și irezistibilă, care fără voie se transformă în cea mai deplină convingere?... Ce fel de convingere? (O, ce mult îl chinuia pe prinț monstruozitatea, „caracterul înjositor“ al acestei convingeri, al „acestei presimțiri groaznice“, și cum se acuza singur!) Spune, dacă ai curaj, ce fel? își zicea el neîncetat, cu reproș și provocare - formulează, ia-ți inima în dinți și exprimă-ți gândul limpede, precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care discutase din caleașcă cu Evgheni Pavlovici ajunse să ia în închipuirea lui dimensiuni înspăimântătoare și misterioase. Esența enigmei, pe lângă cele două fațete ale chestiunii, consta pentru prinț în întrebarea întristătoare: tocmai el va fi fiind vinovat de această nouă „monstruozitate“ sau numai?... Însă nu spunea cine ar mai fi putut să fie. Cât despre literele N.F.B., aici, după părerea lui, nu era decât o ștrengărie nevinovată, chiar ștrengăria cea mai copilărească, încât i-ar fi fost rușine să se gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nici cel mai mic gând „dublu“ cu privire la posibilitatea ca această fată să-l iubească și chiar la posibilitatea ca el s-o iubească pe ea. Eventualitatea dragostei ei pentru el, „pentru un om ca el“, ar fi considerat-o o monstruozitate. I se năzărea că, pur și simplu, era o ștrengărie din partea ei, dacă va fi existat ceva cu adevărat; însă el era cumva prea indiferent față de ștrengăriile propriu-zise și le găsea ca fiind prea în firea lucrurilor; el, la rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la Ateneu, în care patrioții de meserie și cei neofiți au încercat a proba necesitatea, în multe puncte discutabilă, a nouălor taxe. Un domn (fără copii bineînțeles ) a propus o taxă asupra copiilor. Replica unui om din mulțime la această monstruozitate nu se poate reproduce decât în ziare de-o nuanță umoristică, nepermisă organelor serioase, cu toate acestea e o replică care cutreieră Bucureștii, și nu fără cuvânt, dacă potrivirea unei glume e un cuvânt. Adunarea de la Ateneu a ales însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acelaș lucru în termeni mai energici: Declararea făcută de ministrul - prezident Brătianu are poate intenția de-a îmblînzi încordarea existentă, dar nu ni se pare deloc proprie de - a - și atinge scopul. Din punct de vedere constituțional e chiar o monstruozitate. E un bun obicei constituțional ca pentru toate actele, faptele, hotărârile ori vorbele Coroanei să fie răspunzător {EminescuOpXII 434} guvernul. D. Brătianu au întors teoria aceasta cu capu-n jos, punând Coroana înainte, pentru lucruri pe cari numai el însuși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alta de străini, tot ce e natură de spion și de denunțător în țara noastră s-ar fi acațat de guvernul nou, precum s-a acațat acum, câteva zile de-o sumă de oameni din opoziție, insinuîndu-le tot felul de monstruozități. Ei bine, a fost un adevărat noroc pentru toată opozițiunea că pahidermele bipede cari formează majoritatea și sprijină guvernul [î]și întind obrazul pentru a primi loviturile străinătăței. Dar oare pentru țară lucrul este indiferent? Oare aceste cocote politice, impertinente
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu pot fi decât etichetați cu epitete dintre cele mai înfiorătoare (mai rău ca pe vremea stalinismului). Astfel, conform standardelor postmoderniste ale numitului, Eminescu nu poate fi decât "idiotul național", "primul antisemit, primul antiliberal și primul antimodern vehement", "imoral" până la monstruozitate, încât cel mai moral dintre oamenii pe care i-a dat acest pământ e bănuit a fi "primul scriitor român care face compromisuri politice grețoase". Mai mult, Eminescu "n-a înțeles nimic din istoria lui" (adică din istoria românilor!), elitistul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
propria lume. Inspirația lui Teleucă e de a fi făcut din Sisif un Ulise transmodern, salvându-l din condiția lui modernă din existențialismul lui Camus, unde Sisif e un "condamnat", o imagine a absurdului. Ulise a învins Ciclopul, imagine a monstruozității închiderii ca zeitate (el pare a fi paznicul și stăpânul peșterii lui Platon!), ca supradimensionare a Eului (pericol prezent și în supraomul lui Nietzsche). Și l-a învins având geniul de a se fi numit Nimeni. Zeii-frați au râs de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de bâz], cum ar fi curajul, cump]tarea, înțelepciunea și corectitudinea. În al treilea rând, filosofii au realizat o clasificare a tipurilor de caractere (Aristotel a împ]rțit caracterul uman în cinci categorii, pornind de la noblețea sufleteasc] și ajungând la monstruozitatea firii). În secolul al XIII-lea, Toma din Aquino a realizat o sintez] între concepția aristotelic] și teologia creștin], completând virtuțile fundamentale cu virtuți creștine, cum ar fi credință, n]dejdea și milostenia. Str]vechii etici grecești i se aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
închipui a cui ochi a vrut să încânte, căci nu este altceva decât o aberație arhitectonică plasată în Centrul Civic al orașului, un smoc de spini plasat in grădina cu lalele. Fost sediu de bancă, mai exact al Băncii Agricole, monstruozitatea încarcă obositor de mult atmosfera orașului. Din orice unghi am privi nu cred că rezistăm 2 minute fără să spunem: „Ce...? Cum...? Unde...?” Clădirea se vrea a fi una sănătoasă, impunătoare, dar nu reușește nici măcar pe jumătate. Mai degrabă te
Greșeala fatală - KITSCH-UL. In: Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
fragmentul exphrastic se construiește simetric: începutul, la fel ca și finalul, fotografiază reacția Ioanei. Privirea ei contemplativă parcurge distanța de la indiferență la interes: nu sesizează prezența tabloului în timpul primei vizite în cabinetul doctorului; apoi, siluetele orbilor îi par mostruoase și monstruozitatea lor o înspăimântă pentru ca frica să se transforme în interes. Descrierea ekphrastică transpune aproape didactic elementele compoziției plastice în imagine verbală: mai întâi figurile din prim-plan (siluetele celor șase orbi), iar apoi cele din planul secund (corbii, biserica, persoana
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Nae Ionescu analizează și din perspectivă istorică argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, arătând că nu există o tradiție a faptelor care să susțină ideea unui patriarh-regent. Chiar dacă a existat exemplul împăratului Heraclius - când un patriarh poartă război, ceea ce este o monstruozitate condamnată expressis verbis de Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic și de Canonul 83 Apostolic -, acesta nu poate constitui o probă, întrucât este o încălcare frauduloasă a legii. Deși o asemenea faptă nu a fost pedepsită la vremea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lui. Lucian Raicu observă că individualismul lui Ion care se înteimeiază pe o condiție social- economică reală este “normal”,doar formele lui de manifestare aparent sunt “anormale”. “Poate că într-un anumit sens, există în erou ceva monstruos, dar această monstruozitate devenea un fenomen curent, urmarea cea mai firească a legii care dictează în societatea întemeiată pe relații de proprietate.Dacă degradarea ar înainta până la ultimul termen- cum acceptă să creadă o parte a criticii e sigur că romanul lui Rebreanu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
un mare număr de malformații în care viabilitatea copilului este posibilă, din această cauză trebuie să alegem calea cea mai puțin traumatizantă pentru nașterea fătului. Există și câteva conduite particulare în unele malformații cum ar fi: hidrocefalia, anencefalia și diferite monstruozități. 1. Hidrocefalie: se cunoaște că această anomalie este frecvent asociată cu alte malformații congenitale multiple. Mărimea craniului este variabilă în aceste cazuri, motiv pentru care nașterea unui asemenea făt devine un motiv de distocie. Se impune de la început precizarea diagnosticului
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
societăți. Schimbul matrimonial, prin interzicerea incestului, ne oferă un prim exemplu În ceea ce privește originea și structura unei discriminări acceptate sau adoptate ca normă. Ca punct de pornire În elaborarea normelor, incestul, În formele sale cele mai variate, este pretutindeni considerat o monstruozitate sau o aberație. Claude Lévi-Strauss detaliază și compară tradițiile, credințele și practicile legate de căsătorie și rudenie din cadrul câtorva zeci de societăți și elaborează o teorie a interzicerii consangvinității, care variază În funcție de context și de modurile de reglementare (Lévi-Strauss, 1949
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu hibrizii, monștrii sunt adesea confundați cu ei În imaginar, În folclor, În reprezentările artistice și literare. Confuziile Între cele două categorii au fost favorizate de semnificația lor comună la nivel simbolic și de faptul că mai multe tipuri de monstruozități constau, cel puțin la nivel exterior, În aparențe de hibridare; astfel de exemple sunt, de pildă, Percilla Bejano, Femeia-maimuță, sau Copilul-câine al lui Paré (Gould și Pyle, 1984; Monestier, 1978). Antichitatea, Evul Mediu și Renașterea au reperat În călătorii și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
speciilor animale și vegetale. Atunci când patrimoniul genetic al unei comunități ecologice devine prea omogen, așa cum se Întâmplă În situațiile În care consangvinitatea antrenează un „homozigotism” prea accentuat al descendenților, indivizii devin slabi și bolnăvicioși, prezintă adesea tare, iar anomaliile și monstruozitățile se multiplică, unii indivizi nefiind viabili. Invers, atunci când diversitatea genetică crește În sânul unei comunități ecologice sau atunci când indivizii provin din comunități diferite, descendenții manifestă acea „vigoare” datorată „heterozigotismului”. De fapt, fenomenul este ușor de explicat În contextul unui mediu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căutarea unui loc de azil din motive de opresiune politică, dintre care mulți ă lipsiți de documente ă riscă să fie expulzați fără a avea timp să-și prezinte cum se cuvine situația. Calificate de către deputatul socialist Louis Mermaz drept „monstruozitatea Republicii” În noiembrie 2000, Într-un aviz parlamentar, ele fac totodată obiectul criticilor și al plângerilor pentru condițiile materiale deplorabile pe care se afirmă că le oferă și pentru brutalitățile și maltratările care ar fi practicate uneori acolo (ANAFE, 2003
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui Papini... Atât în autoanaliză, cât și în exprimare, M. pare un personaj cunoscut: poartă în sine datele unei experiențe de lectură arhicunoscute. Și dacă tot am amintit de Papini, nu-l putem lăsa neamintit pe Eliade, cel din Huliganii. Monstruozitatea lui M. de acolo se trage. Avem de-a face în Intermezzo cu un duel agonic între două monstruozități, cea a femeii și cea a bărbatului; prima este devenire, se construiește în contact cu alteritatea - mai precis, cu bărbații -, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
experiențe de lectură arhicunoscute. Și dacă tot am amintit de Papini, nu-l putem lăsa neamintit pe Eliade, cel din Huliganii. Monstruozitatea lui M. de acolo se trage. Avem de-a face în Intermezzo cu un duel agonic între două monstruozități, cea a femeii și cea a bărbatului; prima este devenire, se construiește în contact cu alteritatea - mai precis, cu bărbații -, a doua se prezintă a fi matură din fașă, este de natură patologică, consecventă cu sine, în sensul seducătorului kierkegaardian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]