KorAP: Find »[drukola/base=moral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...1961 >

49,017 matches

Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135

exemplar de limpede și de rafinată îți deschide perspectiva unor realități percepute de simțurile noastre, dar neînțelese până acum. Este ca și cum ai descrie unui om legat la ochi obiectele din jur pentru ca, mai apoi, să-l lași să vadă. Legea morală este denumirea celui de-al doilea capitol, care începe cu prezentarea istorică și filosofică a ceea ce se numește spațiu moral. Chiar și termenul “ethos” din care provine denumirea eticii, înseamnă, printre altele, și locuintă. Acesta implică componența spațială și arhitecturală

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
ca și cum ai descrie unui om legat la ochi obiectele din jur pentru ca, mai apoi, să-l lași să vadă. Legea morală este denumirea celui de-al doilea capitol, care începe cu prezentarea istorică și filosofică a ceea ce se numește spațiu moral. Chiar și termenul “ethos” din care provine denumirea eticii, înseamnă, printre altele, și locuintă. Acesta implică componența spațială și arhitecturală a termenului. Autorul manevrează cu uimitoare și aparentă lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
Chiar și termenul “ethos” din care provine denumirea eticii, înseamnă, printre altele, și locuintă. Acesta implică componența spațială și arhitecturală a termenului. Autorul manevrează cu uimitoare și aparentă lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul moral și definirea acesteia în diferite circumstanțe. Este analizată - legea morală (apariție, acțiune, efecte), conduita morală, în strânsă legătură cu spațiul de locuit. Individualul ca obiect al legii morale reprezintă o concluzie ce a rezultat din dezbatere. Ea îi prilejuiește autorului

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
printre altele, și locuintă. Acesta implică componența spațială și arhitecturală a termenului. Autorul manevrează cu uimitoare și aparentă lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul moral și definirea acesteia în diferite circumstanțe. Este analizată - legea morală (apariție, acțiune, efecte), conduita morală, în strânsă legătură cu spațiul de locuit. Individualul ca obiect al legii morale reprezintă o concluzie ce a rezultat din dezbatere. Ea îi prilejuiește autorului să coloreze discursul cu o sintagmă sugestivă: “Omul individual este

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
implică componența spațială și arhitecturală a termenului. Autorul manevrează cu uimitoare și aparentă lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul moral și definirea acesteia în diferite circumstanțe. Este analizată - legea morală (apariție, acțiune, efecte), conduita morală, în strânsă legătură cu spațiul de locuit. Individualul ca obiect al legii morale reprezintă o concluzie ce a rezultat din dezbatere. Ea îi prilejuiește autorului să coloreze discursul cu o sintagmă sugestivă: “Omul individual este sarea absolutului”. În Adăpostire și

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul moral și definirea acesteia în diferite circumstanțe. Este analizată - legea morală (apariție, acțiune, efecte), conduita morală, în strânsă legătură cu spațiul de locuit. Individualul ca obiect al legii morale reprezintă o concluzie ce a rezultat din dezbatere. Ea îi prilejuiește autorului să coloreze discursul cu o sintagmă sugestivă: “Omul individual este sarea absolutului”. În Adăpostire și locuire sunt prezentați cei doi termeni și diferențele mari dintre ei. Pe când adăpostirea

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
îi prilejuiește autorului să coloreze discursul cu o sintagmă sugestivă: “Omul individual este sarea absolutului”. În Adăpostire și locuire sunt prezentați cei doi termeni și diferențele mari dintre ei. Pe când adăpostirea reprezintă un dat natural, locuirea implică efortul creator. “Legea morală nu poate fi obținută inductiv”, ne va fi demonstrată în paginile următoare, printr-o multitudine de exemple. În finalul capitolului legile sunt personificate; ele prind corp și vorbesc ca niște ființe aievea și se manifestă printr-un comportament complex și

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
au de-a face. Capitolul al treilea, Ordine, libertate, timp, pune în dezbatere subiecte privitoare la lege și model, dimensiunea speculativă a etcii, conceptul ordinii totale, conotația temporală a ordinii, răul ca hipostaziere a episodului, obsesia și limitele libertății, judecata morală și problema timpului. Discursul este abil purtat, încât problematica greoaie pentru neavizați capătă sens și ițele se descâlcesc. Prin cele trei teme fundamentale: a ordinii, a timpului și a libertății, discursul etic evită pericolul marginalizării, deoarece intersectează decisiv sfera ontologiei

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
a timpului și a libertății, discursul etic evită pericolul marginalizării, deoarece intersectează decisiv sfera ontologiei fundamentale. În “excursul” din finalul capitolului, Falstaff și timpul sublunar, îi prilejuiește autorului o analiză psihologică a personajului, în care accentul este pus pe trăsăturile morale. Falstaff nu este un personaj solar, fără complexități și mistere, ci lunar, în care principalele lui atribute sunt noaptea și melancolia; întreaga comportare o dovedește, chiar si masivitatea lui sau obsesiile legate de scurgerea timpului. El este parabola absolută a

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
chiar si masivitatea lui sau obsesiile legate de scurgerea timpului. El este parabola absolută a lunii, pe care o întruchipează: dulce și amară, adevărată și falsă, vitează și lașă, și prin definiție, trădătoare. În Dinamica principiilor neutre (capitolul patru), problema morală pune în discuție tragicul opțiunii, drama imediată a vieții în a alege între absolutismul virtuții și abisul viciului. În realitate însă, totul este relativ, nu există virtuți pure; sunt doar niște principii neutre, care așteaptă să fie modelate.(“ Virtutea este

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
vicii) și păcatele urcătoare (virtuți prost practicate), principiile neutre sunt singurul reper cert. Prelucrate cum trebuie, devin armonie; prost practicate, sunt dezacord, și din ele derivă virtuțile sau, după caz, viciile. În capitolul cinci, numit Inteligență și talent moral Dezbaterea morală este purtată pe un teritoriu în care aspirația etică este discutată circumstanțial, de aceea se militează pentru o etică circumstanțială. Pentru ca virtutea să devină o realitate pozitivă, este nevoie de adevăr trăit care să-ți aducă o mai bună înțelegere

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
realitate pozitivă, este nevoie de adevăr trăit care să-ți aducă o mai bună înțelegere a lumii, dar nu orice adevăr, ci “un adevăr al intelectualului adus în inimă”. Etica adevărului trăit presupune că virtuțile intelectuale se întrepătrund cu virtuțile morale. Ar fi necesar, în epoca modernă, de o reabilitare a virtuților intelectuale, deoarece intelectualul a devenit din virtute, un soi de păcat. Apoi, este nevoie de talent moral pentru cultivarea virtuților. Lipsa talentului este suplinită de simțul datoriei, formula de

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
inimă”. Etica adevărului trăit presupune că virtuțile intelectuale se întrepătrund cu virtuțile morale. Ar fi necesar, în epoca modernă, de o reabilitare a virtuților intelectuale, deoarece intelectualul a devenit din virtute, un soi de păcat. Apoi, este nevoie de talent moral pentru cultivarea virtuților. Lipsa talentului este suplinită de simțul datoriei, formula de minimă rezistență a faptei morale. De aici rezultă conduita paradoxală a adevăratului sfătuitor. Un bun sfătuitor nu are convingeri normative; el se adaptează interlocutorului, are talentul de a

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
epoca modernă, de o reabilitare a virtuților intelectuale, deoarece intelectualul a devenit din virtute, un soi de păcat. Apoi, este nevoie de talent moral pentru cultivarea virtuților. Lipsa talentului este suplinită de simțul datoriei, formula de minimă rezistență a faptei morale. De aici rezultă conduita paradoxală a adevăratului sfătuitor. Un bun sfătuitor nu are convingeri normative; el se adaptează interlocutorului, are talentul de a alege tonul, teza și argumentul pentru a pătrunde în intimitatea celuilalt. Primul excurs își propune să dezbată

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
prezentat patru motive pentru care merită să faci cultură. Toate reflecțiile îl determină să spună că umanitatea este o specie a intervalului, iar cultura este cea mai adecvată modalitate de a subzista în condițiile intervalului. În capitolul șase, intitulat Judecata morală și problema destinului sunt puse în dezbatere noi subiecte la fel de interesante. Este prezentată etica drept o teorie generală a destinului, deoarece “a sta sub destin” este un semn al omenescului. În afara destinului stau animalitatea și zeitățile. În capitolul opt, intitulat

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
dacă există o etică a sihăstriei, se răspunde în continuarea cuprinsului cu formularea unor răspunsuri desprinse din experiența de viață trăită de Robinson. Așa întâlnim conștiința și ursita, care par să-i regleze existența, analizate separat sau în interdependență, instinctul moral, căință, recunoștință, ca beneficii morale, cele mai timpurii ale singurătății. Prin apariția lui Vineri se recuperează alteritatea reală cu celălalt, pierdută atâta vreme. În capitolul opt, numit Darul lacrimilor (Etica lui Robinson) (2) Încercarea singurătății îi provoacă eroului solitar plânsul

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
sihăstriei, se răspunde în continuarea cuprinsului cu formularea unor răspunsuri desprinse din experiența de viață trăită de Robinson. Așa întâlnim conștiința și ursita, care par să-i regleze existența, analizate separat sau în interdependență, instinctul moral, căință, recunoștință, ca beneficii morale, cele mai timpurii ale singurătății. Prin apariția lui Vineri se recuperează alteritatea reală cu celălalt, pierdută atâta vreme. În capitolul opt, numit Darul lacrimilor (Etica lui Robinson) (2) Încercarea singurătății îi provoacă eroului solitar plânsul. Lacrimile îl podidesc într-o

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
dintr-o respectuoasă antipatie față de Aristotel, cu Magna Moralia, zice el, și apoi dintr-o reținere, care-i dovedește modestia. Consideră că cele scrise fac parte, mai degrabă, dintr-o pre-etică ce stimulează preocupările etice. Pune în discuție problema mediocrității morale și oferă spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale de care s-ar ocupa “marea

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
Moralia, zice el, și apoi dintr-o reținere, care-i dovedește modestia. Consideră că cele scrise fac parte, mai degrabă, dintr-o pre-etică ce stimulează preocupările etice. Pune în discuție problema mediocrității morale și oferă spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale de care s-ar ocupa “marea” etică. Ipocrizia morală este considerată maladia cea mai

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
apoi dintr-o reținere, care-i dovedește modestia. Consideră că cele scrise fac parte, mai degrabă, dintr-o pre-etică ce stimulează preocupările etice. Pune în discuție problema mediocrității morale și oferă spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale de care s-ar ocupa “marea” etică. Ipocrizia morală este considerată maladia cea mai răspândită; un fel de

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
cele scrise fac parte, mai degrabă, dintr-o pre-etică ce stimulează preocupările etice. Pune în discuție problema mediocrității morale și oferă spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale de care s-ar ocupa “marea” etică. Ipocrizia morală este considerată maladia cea mai răspândită; un fel de gripă de care nu se moare, dar de care nu

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
etice. Pune în discuție problema mediocrității morale și oferă spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale de care s-ar ocupa “marea” etică. Ipocrizia morală este considerată maladia cea mai răspândită; un fel de gripă de care nu se moare, dar de care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale de care s-ar ocupa “marea” etică. Ipocrizia morală este considerată maladia cea mai răspândită; un fel de gripă de care nu se moare, dar de care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și regretă relele, își confecționează o poză adecvată pentru fiecare

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
fel de gripă de care nu se moare, dar de care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și regretă relele, își confecționează o poză adecvată pentru fiecare ocazie. La fel se întâmplă cu spontaneitatea morală. Ni se vorbește apoi despre actul etic și reacția etică, despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate, despre naivitate. Alt argument pentru Minima din titlul lucrării, precizează Andrei Pleșu, este acela ca “nu este morala unui edificat”. Și încheie: “Minima moralia

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate, despre naivitate. Alt argument pentru Minima din titlul lucrării, precizează Andrei Pleșu, este acela ca “nu este morala unui edificat”. Și încheie: “Minima moralia este o suspinare, o chemare și o negare pentru sănătatea morală care-i lipsește autorului.” În încheiere, vom concluziona că în pagini puține și dense, din goana unui condei ce urmează cu agilitate mișcările suple și repezi ale ideilor, Andrei Pleșu schițează un posibil proiect al unui umanism, ce încearcă să

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]