1,744 matches
-
stării de sănătate mintală; profilaxia secundară sau intervenția, urmărind restabilirea stării de sănătate mintală prin măsuri terapeutice precoce și judicios instituite în cazul apariției tulburărilor psihice; profilaxia terțiară, ce are ca scop recuperarea stării de sănătate mintală, după rezoluția fenomenelor morbide. 6) Formarea cadrelor de specialiști în igiena mintală Din cele prezentate mai sus, se desprinde faptul că acțiunea de igienă mintală are un caracter complex, ce reclamă o specializare deosebită, abilități profesionale, o mare mobilitate practică, adoptarea de decizii în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptul că, datorită caracterului lor precipitant acut, extrem de încărcat bio-psihologic pe o durată relativ scurtă de timp, ele sunt resimțite de individ ca niște schimbări cu caracter dezagreabil, motiv pentru care acesta este înclinat să le atribuie adesea o semnificație morbidă. Deși nu reprezintă stări morbide în sine, crizele de viață sunt etape deosebit de zgomotoase, creând o anumită stare de suprasolicitare și disconfort pentru individ și, implicit, pentru starea sa de sănătate mintală, fapt care face ca ele să reprezinte premizele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
precipitant acut, extrem de încărcat bio-psihologic pe o durată relativ scurtă de timp, ele sunt resimțite de individ ca niște schimbări cu caracter dezagreabil, motiv pentru care acesta este înclinat să le atribuie adesea o semnificație morbidă. Deși nu reprezintă stări morbide în sine, crizele de viață sunt etape deosebit de zgomotoase, creând o anumită stare de suprasolicitare și disconfort pentru individ și, implicit, pentru starea sa de sănătate mintală, fapt care face ca ele să reprezinte premizele posibile ale apariției și dezvoltării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestuia. Igiena mintală este chemată să joace un rol de o deosebită valoare. Din acest motiv, este necesar să cunoaștem riscurile psihopatologice ale adolescenței. Despre adolescență se pot spune următoarele: prezintă frontiere umane; are frontiere morale și sociale; are frontiere morbide. De acestea din urmă este legată psihopatologia adolescenței: sindroamele ei morbide, care reflectă tendințele generale ale tinereții. Trebuie ținut seama, în plus, de faptul că tulburările psihice din cursul adolescenței apar la personalități în curs de formare, de maturizare, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deosebită valoare. Din acest motiv, este necesar să cunoaștem riscurile psihopatologice ale adolescenței. Despre adolescență se pot spune următoarele: prezintă frontiere umane; are frontiere morale și sociale; are frontiere morbide. De acestea din urmă este legată psihopatologia adolescenței: sindroamele ei morbide, care reflectă tendințele generale ale tinereții. Trebuie ținut seama, în plus, de faptul că tulburările psihice din cursul adolescenței apar la personalități în curs de formare, de maturizare, în plină etapă de manifestare a unei „crize de dezvoltare” cu caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanele închise în sine, izolate, concentrate și impresionabile, la timizii cu complexe de inferioritate; acestea sunt persoane inerte, inactive, dar cu o mare bogăție de idei de tip ruminativ; pe acest fond se nasc îndoieli, scrupule, obsesii, fobii, ezitări, pudoarea morbidă; crizele pubertare cu caracter episodic; adolescența poate lua masca tuturor bolilor psihice. astfel, pot apărea bufee de tip reactiv sau psihotic, care fie sunt simple crize, fie exprimă debutul unei schizofrenii; ele au, de regulă, un caracter atipic, destul de greu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
amestec de elemente care conferă un caracter atipic tabloului clinic, cum ar fi: impulsiuni nemotivate, îmbufnare persistentă, apelul la suicid, revolta împotriva părinților și a familiei, reflecții metafizice stranii, idei politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de comportament, fugii sau vagabondajului, apetenței pentru alcool sau droguri, izolării morbidă cu preocupări de tip autist; schizofrenia, boală cu debutul fixat în perioada adolescenței, este frecvent întâlnită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elemente care conferă un caracter atipic tabloului clinic, cum ar fi: impulsiuni nemotivate, îmbufnare persistentă, apelul la suicid, revolta împotriva părinților și a familiei, reflecții metafizice stranii, idei politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de comportament, fugii sau vagabondajului, apetenței pentru alcool sau droguri, izolării morbidă cu preocupări de tip autist; schizofrenia, boală cu debutul fixat în perioada adolescenței, este frecvent întâlnită; fondul ei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a familiei, reflecții metafizice stranii, idei politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de comportament, fugii sau vagabondajului, apetenței pentru alcool sau droguri, izolării morbidă cu preocupări de tip autist; schizofrenia, boală cu debutul fixat în perioada adolescenței, este frecvent întâlnită; fondul ei se grefează pe starea de inactivitate și indiferență a tânărului față de viață și față de propria sa persoană, iar pe de altă parte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și organizare socială Imitarea modelelor negative Înglobare Schimbarea imaginii persoanei Schimbarea dinamicii persoanei Tulburări de adaptare socială Identificarea cu modelele negative Asimilare Uniformizarea indivizilor, prin ștergerea diferențelor Adoptarea unor conduite unice morbide, prin pierderea originalității Dezadaptare socială cu refuzul integrării Aspectele mai sus prezentate justifică existența unor stări de dezechilibru psihosocial, reprezentând tulburări ale stării de sănătate mintală colectivă, care afectează întreaga comunitate social-umană. Să analizăm în continuare aceste aspecte particulare pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde, K.A. Menninger, E. Stengel, M. Minovici, M. Quidu, H.L.P. Resnik, E. Ringel, M. Guttmacher, T.C.N. Gibbens, C. Enăchescu, A. Retezeanu și V. Dragomirescu). Această categorie de conduite se manifestă ca pulsiuni morbide de violență prin schimbarea atitudinii față de sine sau față de lume, față de valorile modelului socio-cultural și moral-religios, legate de situații tensional-conflictuale, sau scăderea simțului moral. 2. Toxicomaniile Toxicomaniile se datorează unor stări de dezechilibru psihosocial și cultural-moral care determină schimbări de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fizic sau social (inundații, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă) sau catastrofe produse de activitatea umană și de tehnologiile moderne (poluări industriale, accidente nucleare, experimente nucleare militare etc.). Din punct de vedere psihologic, aceste situații declanșează următoarele tipuri de manifestări morbide: panică colectivă, iluzii și halucinații, viziuni, neliniște anxioasă, tulburări de comportament, dificultăți de adaptare socială, tulburări afectiv-emoționale, interpretare pseudo-delirantă a evenimentelor ca forme de „pedeapsă divină pentru păcatele oamenilor” etc. Aceste forme de manifestare, ca de altfel și unele dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bio-psihotip), ereditate, temperament, educație etc. Importante sunt trăsăturile ce diferențiază bolnavul psihic de deviantul sociopatic. Bolnavul psihic se retrage din lume, își îngustează relațiile interumane, boala psihică rupe contactul vital cu realitatea. Individul se izolează mergând până la închiderea în sine morbidă, autistă și adoptarea unei conduite-atitudini de tip narcisic. Deviantul sociopatic ignoră normele sociale și posibilitățile represive ale societății, utilizând victimizarea celorlalți ca ură a propriilor sale satisfacții, localizând răul în sistemul social și nu în persoana sa. Prin aceasta, el
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nosologice sau diagnostice, care sunt: somatologice; psihopatologice. Acest punct de vedere deschide calea unui „dualism empiric” în interpretarea și geneza bolilor psihice (K. Schneider). Conceptul de boală are în psihiatrie un caracter strict medical, fiind legat de formele proceselor organice morbide. Fără substratul organic, boala are semnificația exclusivă a unei imagini. În psihiatrie, însă, criteriul organic, care este „un concept medical de valoare”, e înlocuit cu conceptul de ființă, care capătă valoare medicală. Toată economia vitală intrinsecă este așezată pe un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ființă, care capătă valoare medicală. Toată economia vitală intrinsecă este așezată pe un „fond” pe care individul nu-l poate sesiza și nici trăi. El este răspunzător de direcția de evoluție a vieții individului (crize de dezvoltare, de involuție, factori morbizi, factori psihotraumatizanți etc.). Trecerea de la „normal” la „anormal” este o dinamică pură a „fondului” ființei umane (K. Schneider). Din acest punct de vedere, nu mai pare a exista nici un fel de diferență între „normal” și „anormal”, acestea nefiind decât variații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
patologică, ruperea bruscă a continuității istorice a personalității etc. (P. Sivadon, R. Barton, H. Baruk, E. Goffman, E. Krafft-Ebing). Orice instituție poate fi patogenă, în perspectiva sociogenezei bolilor psihice, susține P. Sivadon. Se produce o „ruptură adaptativă” cu o regresiune morbidă a bolnavului. Deși se recunoaște calitatea de sector medical terapeutic, spitalul de psihiatrie este considerat o „instituție totalitară”, fiind „însărcinat să reprime tulburările de conduită ale bolnavilor” (P. Sivadon). Orice internare într-un spital de psihiatrie este resimțită de bolnav
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simplu act de mimare/reproducere a unor tulburări psihice, ci are și implicații sociale și medico-legale, economice etc. Din punct de vedere medico-legal, simularea înglobează toate producțiile fanteziste imaginabile, de tulburări subiective sau fapte de imitație artificială a unor stări morbide sau leziuni spontane (A. Costedoat). În unele situații este posibil ca simptomele să fie reale, dar în acest caz ele sunt exagerate de subiect. Este cazul suprasimulării. În alte situații, boala este posibil să fi existat în realitate, dar, deși
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
continuitățile sau similitudinile pe care le prezintă. Un rol important revine în acest sens tipologiilor clinico-patologice, și de aceea, în practica clinico-psihiatrică, se impune stabilirea unor modele ale personalității bazate pe trăsăturile imputabile sau vulnerabile ale acesteia, în cursul stărilor morbide ale individului. Acestea sunt: a) modelul etiologic, care pune accentul pe relația „cauză-efect” sau „agent patogen / personalitate”; b) modelele structuraliste, care iau în considerare trăsăturile de suprafață, imediat observabile, dependente de variabilele personalității, și anume: - modelul lui Kernberg, ce pune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Dupré, H. Claude, J. Sµrieux, Capgras, E. Bleuler, K. Schneider, A. Petrilovitch, H. Ey). Psihoigiena trebuie să dispună de „cadre clinice” sau de teme nosologice exacte, pentru a putea stabili modurile de acțiune particulară pentru fiecare formă de predispoziție morbidă în parte. În sensul acesta, au fost preferate mai multe aspecte nosologice care să reprezinte cadrul tematic de acțiune al psihoigienei bolilor psihice. Pentru aceasta, ne-am referit la următoarele: constituția emotivă, constituția psihastenică, constituția mitomaniacă, constituția paranoică, constituția ciclotimică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanei problema semnificației propriei ființe și a rostului vieții sale. Aceste veritabile momente de „dezechilibru sufletesc” nu trebuie tratate ca boli, deși afectează starea de sănătate mintală a individului. Conștiința disperării și a pierderii de sine nu este o conștiință morbidă, ci semnul unei prăbușiri morale a ființei umane. Ea poate duce însă prin gravitatea ei la boli psihice, de regulă de tip depresiv-melancoliform, și chiar la suicid. Din acest motiv, măsurile de psihoigienă ca forme de psihoprofilaxie sau psihoterapia morală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavului și capacitatea lui de interpretare, apoi încordarea simțurilor și a atenției, teama, neliniștea, imaginația lui”. Orice boală somatică se manifestă sub două aspecte. Pe de o parte, tabloul clinic obiectiv, care relevă modificările organice și fiziologice datorate factorilor etiologici morbizi, iar pe de altă parte, tabloul clinic subiectiv, reprezentat prin acuzele bolnavului, așa cum sunt resimțite și interpretate de acesta, în raport cu tulburările reale existente. Acest dublu aspect al bolii somatice este deosebit de important și de el trebuie ținut seama în mod
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aureliu, Boetius, Descartes, Spinoza). De altfel, se poate desprinde din cele de mai sus ideea că factorii care contribuie la edificarea conștiinței morale corespund cu factorii care edifică sănătatea mintală. În mod egal, conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt decât puțin sau chiar deloc previzibile; la bolnavii psihic, actele sunt previzibile atât la modul general, cât și în detaliu. Actele alienaților, modul lor de a se comporta în viață, apar drept consecințe necesare, stereotipii anticipative ale stării lor morbide (H. Verger). Întrucât legea penală definește delictele ca fiind direct legate de „faptul material” și de „voința delictuală”, stările de alienare mintală sunt exceptate de la incidența legii penale. Pentru a putea fixa cât mai exact sfera culpabilității și cea a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]