551 matches
-
Paris, Nathan, 1996 * Jutrin-Klener, Monique, Panaït Istrati, un chardon déraciné: écrivain français, conteur roumain. Paris: Librairie François Maspero, 1970 * Kaufmann, Jean-Claude, L'Invention de soi. Une théorie de l'identité, Paris, Armand Colin, 2004 * Khatibi, Abdelkhébir, Amour bilingue, Montpellier, Fata Morgana, 1983 * Le Bris, Michel et Rouaud, Jean, Pour une littérature monde, Paris, Gallimard, 2007. * Lévinas, Emmanuel, Altfel decît a fi sau dincolo de esență, București, Humanitas, 2006 * Lupasco, Stéphane, Benjamin Fondane, le philosophe et l'ami, Cahier du Sud, n°282
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
conferă profunzime percepției, fluidizând formele obiectelor și relativizându-le înțelesurile pe care folosirea lor cotidiană le instituie: leii de bronz de la intrare, cu ciocane de ușă, devin colaci de salvare, clădirea galbenă a gării de pe Chausseestrasse este, pentru Benjamin, o fata morgana a dunelor de la Marea Baltică. Al patrulea ghid este, surprinzător, Parisul însuși. Am vorbit deja despre structura speculativă a experienței urbane. Benjamin o spune explicit în acest loc: „Diese Irrkünste hat mich Paris gelehrt“. Labirintul urban al metropolei franceze reprezintă paradigma
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
că „deveniseră ale sale și ar fi suferit dacă ar fi trebuit să se despartă de ele” (p.73). Acesta este doar începutul unei drame intense care se va amplifica pe parcursul romanului. Fortăreața care, inițial, părea un fel de fata morgana izolată pe vârful unei stânci, la care Locotenentul Drogo nu mai reușea să ajungă, devine un spațiu familiar dar și un teritoriu al himerelor, în care speranța absurdă a războiului tulbură mințile celor aflați în ea. Militarii care stăpânesc fortul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
presupune cunoaștere și familiarizarea care presupune doar prezență 7. Aceste imagini mentale sunt considerate de Goodman a fi tablouri ale minții noastre 8, deși nu au doar o componentă vizuală și nu sunt susținute de un mediu material. Deși Fata Morgana este un produs al imaginației minții umane, există descrieri și chiar reprezentări vizuale despre aceasta, în absența unui suport în realitatea exterioară. Astfel, deși un obiect nu există, individul are reprezentări despre el. Cum și de ce este posibil? Un prim
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cunoștințe vechi în structuri noi, de a inventa obiecte sau de a contura stări inedite"9. Însă, aceasta nu ar fi suficientă pentru a explica cum un număr atât de mare de oameni și-au imaginat un personaj ca Fata Morgana și l-au construit la nivel mental. O altă explicație, și probabil mai completă, ar trebui căutată în mecanismele de comunicare interumană și socială care facilitează transmiterea reprezentărilor și astfel asigură perpetuarea imaginilor. În acest sens, este perfect posibil să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
într-un mimetism ridicol, factice, ce nu asigură nici măcar satisfacția minimă a unui model ce-și imită onorabil copia. Este momentul să punem capăt timpurilor „interesante”, din spectatori să devenim actanți și mai ales să reinstaurăm ceea ce pare o fata morgana: Speranța; pe care am alungat-o înainte ca ea să-și dea acordul să moară. Este timpul sa ne gravăm în suflete trei cuvinte: Dum spiro, spero!(Căt respir, sper!)
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
oameni gospodari și tablouri cu bunici citind povești nepoților. Fugi vară și ascunde-te într-un ciulin că atât ai putut să naști; sânii tăi sterpi au adus numai foc, crăpăturile pământului parcă sunt lipitori iar speranța, ca o fată morgană... Fugi vară, spovedește-te, fă-ți seppuku și vino la anu’reîncarnată într-o fecioară neprihănită... Vremuri potrivnice Războaie în diferite feluri au fost dintotdeauna, se dau soluții de către unii, „maeștri”, cum să le învingi. Dar cum să le urmezi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și de un copil. 2 Pentru minciunile subtile și frumoase, este nevoie de multă viclenie. Cum va ieși, oare, psihicul uman din confruntarea pe termen lung cu Internetul? La km zero al cunoașterii a existat un măr. Orizontul - această Fata Morgana a cunoașterii. Jucăm într-o dramă al cărei înțeles îl deslușim încet și nesigur. Cerul poate fi un imens curcubeu, ori un cenușiu capac de sicriu. Marile spirite au adăugat cunoașterii revelația. Poate și neantul are luminișuri primăvăratice. Nu vom
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
La mentalité primitive, Paris, Alcan, 1922. LÉVI-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, prefață de Ion Aluaș, București, Ed. Politică, 1978. MAFFESOLI, Michel, Eloge de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996. MAFFESOLI, Michel, Le mystère de la conjonction, Paris, Fata Morgana, 1997. MALINOWSKI, Bronislaw, Magie, știință și religie, traducere de Nora Vasilescu, Iași, Ed. Moldova, 1993. MANDELBROT, Benoît, Obiecte fractale. Formă, hazard, dimensiune, traducere de Florin Munteanu, cu o prefață a autorului, București, Ed. Nemira, 1998. MANDROU, Robert, Magistrats et sorciers
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
teză de doctorat sub conducerea lui Gilbert Durand, Paris, Harmattan, 1993; J.-P. Vernant et al., Divination et rationalité, Paris, Seuil, 1974; Michel Maffesoli, Eloge de la raison sensible, Paris, Bernard Grasset, 1996; Michel Maffesoli, Le mystère de la conjonction. Paris, Fata Morgana, 1997; Giulia Sfameni Gasparo, Oracoli, profeti, sibille. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, ed. cit. La toți aceștia mai putem adăuga nenumărați antropologi și etnologi din țară și străinătate care au scris texte serioase (folosite și citate în lucrarea nostră
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sensibilitate de filosofie, sprijină, după caz, mișcarea de idei novatoare, explicând raporturile dintre fenomenele umane și cele fizice, dintre starea de sănătate și condițiile de viață, și, filosofează eclectic, uneori original, doar, în parte și experimental. Fascinația ideilor este fata morgana a secolului și nu experimentul. Spitalele și universitățile nu sunt acaparate de cercetarea complexă, cu rezultate imediate și de perspectivă. Autoritatea rațiunii, ca sursă de cunoaștere, descoperire și asimilare a datelor experienței, vrea secolul mai unitar decât oricare altul. Dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ea fiecare obraz toate au riduri ca niște semne plânsul a săpat constat neobosit nici nu a cerut vreodată concediu atunci când suntem înecați de lacrimi plătim impozit pe suflet și chin 8 octombrie 2011 Eu Eu, propriu-zis, sunt doar Fata Morgana, Voi mă vedeți cu ochii, nu cu gândul, Apoi mă înjurați, constant, de-a rândul, Și sunt Manole când mă cheamă Ana. Eu, insistent, vă spun că nu se poate, Remediabilul, în noi, se stinge, Din voi, doar răutatea mă
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Tratez chiar criza asta cu emfază Și-mi inventez, prin vise, un depozit. Eu, singular, reconstruiesc palate, Cuvintele se leagă prin cuvinte, În mine nu se uită, nu se minte, Iar vremurile nu sunt vinovate. Eu, propriu-zis, sunt doar Fata Morgana, Voi mă vedeți cu ochii, nu cu gândul, Apoi mă înjurați, constant, de-a rândul, Și sunt Manole când mă cheamă Ana. 8 octombrie 2011 Ochi de vis ochi de vis, ca o floare de cais, liliac, vârf de ac
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
faptă vitejească Îi aduce o notorietate zgomotoasă, dar efemeră. În același an, publică Cetățene!, o creație de Înaltă clasă În totalitate, afectată, Însă, din nefericire, de unele galicisme, reproșabile tinereții autorului și vremurilor sărace În lumini. În 1919 lansează Fata Morgana, operă de circumstanță, fină și de scurtă Întindere, ale cărei cânturi finale Îl anunță de-acum pe vigurosul prozator din S-o spunem pe-un mai drept cuvânt! (1932) și din Printre cărți și hârtii (1934). În epoca intervenției lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îl pândesc cu obstinație pe autorul oricărui prolog. Ele nu se referă, desigur, la lupa mea. E rândul nostru să navigăm acum, precum homeridul, printre cele două stânci contrarii. Caribda: să biciuim atenția cititorilor abulici și șovăielnici cu o Fata Morgana de atracții, care curând va risipi Întregul corpus al acestei cărticele fără valoare. Scilla: să ținem În frâu propria strălucire, pentru a nu Întuneca și chiar anéantir materialul imediat următor. Regulile jocului se impun În chip inevitabil. La fel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
confuzia crește neîncetat, ca bulgărele de zăpadă, și există autori de tratate care se Încăpățânează să asimileze produse atât de diferențiate cum sunt analizele lui Lambkin și eshatologiile creștine ale florentinului. Nu lipsesc nici cei care, orbiți de simpla Fata Morgana a unor sisteme de calcuri analoage, Înfrățesc opera lambkiană cu nuanțata poligrafie a lui Paladión. Cazul lui Urbas este destul de diferit. Tânărul poet care accede astăzi la celebritate era, În septembrie 1938, aproape un incognito. Revelarea sa se datorează calificaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nasol la pretențiile dă degustător sever și, cât privește clientela dân otel... Te scutesc dă lista dă nume fără legătură și trec la marea veste că p-acilea ce ne lipsește ăl mai puțin sunt babele atrase dă o Fata Morgana dă ape sulfuroase. Răbdare, frate-miu. Monsieur L. Durtain, patronu, ie, ș-o zic pă șleau, primu igzecutiv viu dân istoria lu otelu lui, da scapă prileju să-și deie talente cu asta, că se Întinde la șuete cu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
paște mereu ideea, Dar fiori vinele-mi strâng: De mai pot s-aprind femeia, Spune-mi, Doamne, cum s-o sting? Moda 2014 Pantalonii cu cârpeală, Bluza arhidecoltată... Oare-așa-i moda globală, Ori... sărmana-i violată. Căsătoria-i fata morgana După nuntă te ia groaza: Dispar palmierii, oaza Și izvorul. Plângi de milă, Când rămâi ...lângă cămilă.G.L.U.P.I. Veghea lumii Ea zice că-a fost cinstită, (Lumea ca în palmă vede) Și duc viață fericită, Că el, prostul
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
și politic 170. Speranțele le erau, însă, tulburate de zvonurile care circulau referitoare la posibilitatea ca Austria să fi fost recompensată cu Principatele Române, pentru pierderile teritoriale suferite în urma încheierii păcii de la Pressburg 171. Deși Crimeea rămânea, totuși, o fată morgana pentru otomani 172 și împotriva opoziției diplomației britanice și a celei ruse această din urmă, sprijinită în cercurile conducătoare otomane de familiile fanariote filoruse, Moruzi și Ipsilanti la sfârșitul lunii februarie 1806 sultanul Selim al III-lea i-a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în scenă de compania teatrală Comedia în 1912, când, la sugestia lui Al. Davila, directorul trupei, adoptă și criptonimul Valjan. În perioada interbelică i s-au jucat pe prima scenă a țării Nodul gordian (1920), Lacrima (1921), Vedenia (1932), Fata Morgana (1936), acestea două din urmă pierdute, și Generația de sacrificiu (1933); urmează în 1945, după încheierea războiului, Norocul, o comedie fantastică cu spectacole suspendate destul de repede, fără motive explicite. Unele piese au fost și editate, peste decenii fiind incluse, împreună cu
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Arghezi, Scrieri, XXVIII, 35-37; M.[Mihail Mora], „Lacrima”, U, 1921, 109; Mihail Iorgulescu, „Ce știa satul... Lacrima. Nodul gordian”, „Ideea europeană”, 1923, 49; Scarlat Froda, „Ce știa satul...”, RP, 1924, 1 889; Rebreanu, Opere, XIV, 156-157, 166-176; Paul Prodan, „Fata Morgana”, „Viitorul”, 1927, 5 866; Al. Robot, Față în față cu eroul meu, RP, 1932, 4 485; I. M. [Ioan Massoff], D. Valjan despre „Vedenia”, trecutele și viitoarele sale piese, RP, 1933, 4 501; Vasile Timuș, „Vedenia”, RP, 1933, 4 509
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 2010 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ioan Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu conținut politic și propagandistic ale perioadei Fata Morgana, Șantaj, Croaziera, Dragostea mea călă‑ toare, Detașamentul Concordia, Punga cu libelule, Probleme personale, Fiul munților, Convoiul, Ana și „hoțul”, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) ; Destine romantice, Liniștea din adâncuri, Semnul șarpelui, Întoarce‑te și mai privește o dată, Calculatorul mărturisește, Întâlnirea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
196 Evadarea (1975) 193 Evreul etern (1940) 18, 43 Există joi? (1989) 234, 244, 248 F Facerea lumii (1971) 191, 193 Fair Play (1977) 196 Falansterul (1979) 192 Faleze de nisip (1983) 233- 235, 239, 252, 267-268, 270-272, 285-286 Fata Morgana (1981) 234 Faust XX (1966) 116 Figuranții (1987) 234 Filip cel bun (1975) 192, 196, 217 Fiul munților (1981) 234 Frații (1971) 191, 196 Fructe de pădure (1983) 245 Furtuna (1960) 61, 68, 115, 150 G Gaudeamus igitur (1965) 111
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este vorba despre diferența evidențiată de Grice dintre What is said și What is meant (Ceea ce locutorul a spus și Ceea ce el a dorit să spună), ci despre două semnificații, uneori total diferite, recuperate doar cu ajutorul contextului. Urmărirea acestei „fata morgana” face deseori ca interpretarea să treacă dincolo de limitele procesului din care face parte (comunicarea ostensiv-inferențială), intrând În zona mult mai amplă (Încă insuficient explorată științific) a citirii gândurilor (Theory of Mind / Mind Reading Theory). Se poate, așadar, susține că o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
drepte și răsturnate, care variază din clipă în clipă, în funcție de distanța observatorului față de obiect și de distribuția temperaturii în atmosferă. Aceste imagini multiple ale obiectului prin combinarea uneori a unui miraj inferior cu cel superior este un fenomen numit "Fata Morgana" ( popular numit și „apa morților"). Fenomenul optic a fost denumit " Fata Morgana", deoarece se credea că mirajul era provocat de farmecele vrăjitoarei malefice Morgana, regina din Avalon, sora legendarului rege Arthur. Expresia este de origine italiană, deoarece la început așa
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]