1,950 matches
-
mai important aspect legat de motivație, indiferent cum este aceasta abordată și cercetată, și indiferent de modul cum este ea evaluata și stimulată În practică, este randamentul În muncă și legătura de cauzalitate ce se creează Între acesta și factorii motivaționali ce determina comportamentul individului. In acest sens, un rol important În motivarea unui individ În a obține un randament superior este legat de obiectivele pe care acesta George-Ștefan COMAN 45 și le fixează, și care Îi influențează performanțele și comportamentul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
susținut În vederea atingerii unor obiective profesionale, definite individual sau organizațional. În acest context, motivația poate fi considerată ca fiind mai degrabă un rezultat al interdependenței dintre individ și contextul organizațional În care Își desfășoară activitatea decât un rezultat al dominantelor motivaționale individuale. In ceea ce privește performanța, este evident faptul ca Între motivație și performanță există o relație de condiționare reciprocă. Se consideră că atunci când există o suprapunere Între așteptările individuale și solicitările organizaționale, există și șansa obținerii performanțelor profesionale. După cum am
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comportamentului uman, care este formată prin educație și influențată de cultură (mentalitatea față de muncă). Acesta este unul dintre motivele pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt incluse În acest nivel, nevoile materiale, de siguranță și fiziologice, satisfăcute prin hrană, aer, apă, salariu, locuință, condiții de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt incluse În acest nivel, nevoile materiale, de siguranță și fiziologice, satisfăcute prin hrană, aer, apă, salariu, locuință, condiții de muncă. Cu cât o nevoie este mai puternică, cu atât dorința
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
susținut În vederea atingerii unor obiective profesionale, definite individual sau organizațional. În acest context, motivația poate fi considerată ca fiind mai degrabă un rezultat al interdependenței dintre individ și contextul organizațional În care Își desfășoară activitatea decât un rezultat al dominantelor motivaționale individuale. In ceea ce privește performanța, este evident faptul ca Între motivație și performanță există o relație de condiționare reciprocă. Se consideră că atunci când există o suprapunere Între așteptările individuale și solicitările organizaționale, există și șansa obținerii performanțelor profesionale. După cum am
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
comportamentului uman, care este formată prin educație și influențată de cultură (mentalitatea față de muncă). Acesta este unul dintre motivele pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pentru utilizarea unor instrumente de evaluare a motivației În context profesional, instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt incluse În acest nivel, nevoile materiale, de siguranță și fiziologice, satisfăcute prin hrană, aer, apă, salariu, locuință, condiții de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
instrumente care pot surprinde dimensiuni Creativitate și progres tehnic 46 motivaționale aflate mai degrabă la polul atitudinal al personalității, și care influențează direct performanța indivizilor. In ceea ce privește factorii motivaționali, există trei dimensiuni care pot fi considerate ca alcătuind sistemul motivațional al angajaților: Nevoile existențiale privesc susținerea existentei umane, supraviețuirea. Sunt incluse În acest nivel, nevoile materiale, de siguranță și fiziologice, satisfăcute prin hrană, aer, apă, salariu, locuință, condiții de muncă. Cu cât o nevoie este mai puternică, cu atât dorința
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În general distribuite În funcție de durata serviciului din firmă. Acest fapt poate determina anumite probleme cu oamenii care sunt excluși din schemă. Atunci când participarea la conducerea firmei este Însoțită și de o buna comunicare, numai atunci, ea Își poate atinge obiectivele motivaționale. • plata unei părți din profit. Ea poate varia de la o simplă schemă cu sporuri În care o parte din profiturile firmei sunt distribuite angajaților, În funcție de poziția și vechimea În muncă, la un adevărat sistem În care proporția plătită angajaților este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În general distribuite În funcție de durata serviciului din firmă. Acest fapt poate determina anumite probleme cu oamenii care sunt excluși din schemă. Atunci când participarea la conducerea firmei este Însoțită și de o buna comunicare, numai atunci, ea Își poate atinge obiectivele motivaționale. • plata unei părți din profit. Ea poate varia de la o simplă schemă cu sporuri În care o parte din profiturile firmei sunt distribuite angajaților, În funcție de poziția și vechimea În muncă, la un adevărat sistem În care proporția plătită angajaților este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
căreia muncitorii au experiență În munca pe care o realizează și care este mai relevantă decât cunoștințele teoretice ale managementului. Managerii oferă muncitorilor resursele necesare pentru a pune În practică soluțiile găsite. • Motivația negativă este generata de folosirea unor factori motivaționali aversivi. Deși reprezintă un tip primitiv de motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
resursele necesare pentru a pune În practică soluțiile găsite. • Motivația negativă este generata de folosirea unor factori motivaționali aversivi. Deși reprezintă un tip primitiv de motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât Însăși sancțiunea. sancțiunile foarte aspre au un efect motivațional scăzut atât asupra
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât Însăși sancțiunea. sancțiunile foarte aspre au un efect motivațional scăzut atât asupra celui vinovat cât și asupra restului personalului, deoarece majoritatea angajaților tind să refuze corectitudinea sancțiunii aspre considerând-o mai curând un ghinion demn de compătimit
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât Însăși sancțiunea. sancțiunile foarte aspre au un efect motivațional scăzut atât asupra celui vinovat cât și asupra restului personalului, deoarece majoritatea angajaților tind să refuze corectitudinea sancțiunii aspre considerând-o mai curând un ghinion demn de compătimit. când Într-o organizație apare concepția că a fi sancționat nu este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
compătimit. când Într-o organizație apare concepția că a fi sancționat nu este o rușine este preferabil să nu se mai apeleze la sancțiuni Înainte de a reproiecta sistemul de motivații. Indiferent de modul de clasificare sau folosire a motivației, tehnicile motivaționale au În comun ideea potrivit căreia cu cât este mai mare responsabilitatea, recunoașterea, respectul sau statutul acordat indivizilor dintr-o firma, cu atât mai mare este sentimentul de Creativitate și progres tehnic 50 implicare În acea firmă și de aici
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
căreia muncitorii au experiență În munca pe care o realizează și care este mai relevantă decât cunoștințele teoretice ale managementului. Managerii oferă muncitorilor resursele necesare pentru a pune În practică soluțiile găsite. • Motivația negativă este generata de folosirea unor factori motivaționali aversivi. Deși reprezintă un tip primitiv de motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
resursele necesare pentru a pune În practică soluțiile găsite. • Motivația negativă este generata de folosirea unor factori motivaționali aversivi. Deși reprezintă un tip primitiv de motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât Însăși sancțiunea. sancțiunile foarte aspre au un efect motivațional scăzut atât asupra
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât Însăși sancțiunea. sancțiunile foarte aspre au un efect motivațional scăzut atât asupra celui vinovat cât și asupra restului personalului, deoarece majoritatea angajaților tind să refuze corectitudinea sancțiunii aspre considerând-o mai curând un ghinion demn de compătimit
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât Însăși sancțiunea. sancțiunile foarte aspre au un efect motivațional scăzut atât asupra celui vinovat cât și asupra restului personalului, deoarece majoritatea angajaților tind să refuze corectitudinea sancțiunii aspre considerând-o mai curând un ghinion demn de compătimit. când Într-o organizație apare concepția că a fi sancționat nu este
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
compătimit. când Într-o organizație apare concepția că a fi sancționat nu este o rușine este preferabil să nu se mai apeleze la sancțiuni Înainte de a reproiecta sistemul de motivații. Indiferent de modul de clasificare sau folosire a motivației, tehnicile motivaționale au În comun ideea potrivit căreia cu cât este mai mare responsabilitatea, recunoașterea, respectul sau statutul acordat indivizilor dintr-o firma, cu atât mai mare este sentimentul de Creativitate și progres tehnic 50 implicare În acea firmă și de aici
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dintre deprinderile existente pe cea care va fi actualizată” (H. Pieron, în Gheorghe Iosif, Maria Modovan-Scholz, 1996, p. 37Ă. Definitoriu pentru motivație/motivare rămâne faptul că ele declanșează acțiuni, iar acțiunea declanșată influențează prin feedback-uri pozitive sau negative dinamica motivațională propriu-zisă. Există mai multe elemente de complexitate care leagă motivația de comportamentul uman. Între acestea menționăm: o singură acțiune/un singur comportament poate exprima mai multe motive; motivele pot îmbrăca diverse forme; dar pot fi similare; stând la baza unor
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cărora nu ne vom opri în acest demers. Preocupările pentru motivație au făcut obiectul specialiștilor din diferite domenii. Au fost dezvoltate o serie de teorii care ne conduc la explicarea și înțelegerea acestui fenomen foarte complex - motivația umană. Astfel, teoriile motivaționale moderne analizează factorii și condițiile care influențează comportamentul angajaților (Johns, 1998Ă. Ele se pot clasifica în două categorii: ● teorii centrate pe studiul nevoilor, numite și de conținut: pun accentul pe factorii specifici care motivează angajații ca indivizi umani. În prima
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
acestea vizează dinamica motivării comportamentelor. În a doua categorie a teoriilor procesuale ale motivației muncii putem enunța: teoria așteptărilor - V.I.E. a lui Victor Vroom; teoria echității - J.S. Adams; teoria fixării scopurilor - Edwin Locke; teoria schimbului - E. Schein, P. Ekeh. Teoriile motivaționale precizează categoriile de nevoi pe care le au oamenii și condițiile în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod care să contribuie la performanță. Schema la bază este triada : nevoi - comportament - stimuli și scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
enorme care există între indivizi, nu numai pe direcția naturii motivației, ci și pe cea a modalităților de satisfacere a ei, determină ca la stimulenți asemănători sau identici să se răspundă diferit, ceea ce atrage din nou atenția asupra complexității actelor motivaționale. Motivele se diferențiază între ele printr-o serie de parametri, cum ar fi: intensitatea, durata, gradul de conștientizare, realism, pondere, corelație. Adulții realizează o serie de comportamente ce sunt însoțite și/sau cauzate de multiple motivații. Astfel, mai întâi, este
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]