KorAP: Find »[drukola/base=motivațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...79 >

1,969 matches

Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

lor interiorizată la nivel de personalitate. Notele fundamentale ale conceptului de valoare (asupra lor vom reveni mai pe larg) sunt: generalitate și centralitate în universul spiritual-simbolic al societății și în structura personalității umane, standarde (criterii evaluative) ale acțiunilor umane, vectori motivaționali care determină și orientează acțiunea, accentuatul lor caracter conștient, deliberat, în sensul de adeziune „la ceea ce este de dorit”. P. Smith și S. Schwartz (1997, p. 80), doi remarcabili analiști actuali ai problematicii valorilor, desprind cinci aspecte mai importante ale

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
ocupă, apoi, un loc mai central în configurația personalității umane și ghidează deopotrivă atitudinile, judecățile și acțiunile noastre; într-un anume sens, valorile se exprimă în atitudini. Atitudinile apar astfel ca fiind instrumentale, față de valori. Plasate mai în centrul sistemului motivațional, valorile determină și asigură direct procesele de apărare și manifestare a eului, stima de sine. Conținutul atitudinilor este legat de aceste mecanisme doar mijlocit. De asemenea, atitudinile nu sunt prin ele însele standarde (criterii) ale conduitelor noastre, în vreme ce valorile au

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
unor date de neurofiziologie, psihologie și cibernetică, crede că suntem îndreptățiți să admitem ideea conform căreia atât la nivelul motivației efective, cât și la acela al experienței subiective a acestei motivații (metamotivația) funcționează mecanismul „reversibilității”, al trecerii de la o stare motivațională la opusul ei. Autorul prezintă pe larg teza că este justificată înlocuirea modelului homeostazic cu cel multistabilitar; sistemele nu tind spre atingerea și menținerea numai a unei stări optime, ci a mai multora, pe care le pot realiza alternativ. Alternanța

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
contemporană este vădită tendința creșterii diversității intraculturale și a scăderii diversității interculturale. Tot mai multe valori, norme, atitudini și stiluri de viață devin universale. Orientarea axiologică individuală (valorile interiorizate) constituie un dat subiectiv, ceva interior și virtual, acționând ca vector motivațional care determină sau colorează actele noastre de conduită. Acest lucru e recunoscut direct sau indirect de aproape toți cei care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru G. Allport (1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectivă) se bazează întotdeauna pe informații despre acel obiect; informații ce pot fi, bineînțeles, mai mult sau mai puțin ample și corecte (componenta cognitivă). Atitudinea este totodată o predispoziție de a acționa, un impuls motivațional (componenta conativă). Atitudinea are un caracter relativ stabil în timp. În multe definiții, atitudinile sunt caracterizate drept „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mult mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezent elementul afectiv-axiologic. Deși

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența lor. 2.5.1. Convergența atitudine/comportamenttc " 2.5.1. Convergența atitudine/comportament" Prezența paralelismului ridicat dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale se datorează, în primul rând, faptului că atitudinea este o forță motivațională, generând o acțiune specifică. În această calitate ea apare drept cauză a comportamentului, multiplicându-se în actele noastre de conduită. De asemenea, prin socializare, nu numai că ne însușim anumite atitudini și crezuri, dar ni se inoculează și principiul că

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
între atitudine și comportament există o strânsă relație, dar de tip probabilistic: numai cu o oarecare probabilitate putem deduce un anumit comportament dintr-o anume atitudine și invers. Relația nu este de simplă corelație, ci cauzală, atitudinea determinând, în calitate de constituent motivațional, comportamentul. Dar e important de reținut că și comportamentul determină atitudinile și convingerile noastre prin fenomenul de justificare postacțională. De fapt, dacă avem în vedere o perioadă de timp mai îndelungată în viața indivizilor și a comunităților umane, între atitudine

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
de psihologie socială din SUA și Europa (Batson, 1998), iar în prezent ele au depășit cu mult cifra de 10.000. Principalele întrebări la care încearcă să răspundă psihologia socială în circumscrierea subiectului pot fi formulate astfel: care sunt resorturile motivaționale ale comportamentului prosocial, în ce condiții și contexte se petrece el, care este relația dintre caracteristicile ofertantului și cele ale beneficiarului, cum solicită cel aflat în nevoie ajutorul și cum reacționează el la ajutorare. În mare, aceasta este și structura

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
recompensă, 90% au returnat geanta, în timp ce numai 40% au făcut același lucru dintre cei ce au fost „pedepsiți” (Moss și Page, 1972). De ce comportamentele prosociale sunt încurajate de societate și induse membrilor săi în așa fel încât să devină vectori motivaționali cu mare valoare autonomă, acționând și atunci când nu sunt prezente determinații directe (recompense și pedepse) exterioare? D. Campbell (1975), în replică față de sociobiologie, susține că explicația este dată de evoluția și selecția socială. Colectivitățile umane, prin selecția producțiilor proprii sau

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
susține imperativul moral ca universal uman și nelegat de circumstanțe practico-instrumentale, și denumind respectivele poziții ca principialiste (de la focalizarea lor pe principii morale indubitabile), el afirmă că doar cercetări viitoare pot decide dacă principialismul este o alternativă validă la explicații motivaționale mai prozaice (recompense, norme sociale specifice, capacități altruiste și empatice înnăscute). Neintrând aici în provocatoarele dezbateri pe tema caracterului imanentist și ineist sau dobândit al structurilor mentale, purtate la un înalt nivel teoretic și de școala piagetiană și de cea

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei în comportamentul uman general, și cu atât mai mult în cel prosocial, îl operaționalizează în valori, norme, atitudini. Pregnanța motivațională a acestora a fost dezvoltată și în capitolul anterior. S. Chelcea (în Chelcea și Iluț, 2003) acordă importanță prioritară valorilor, incluzându-le ca element central în însăși definiția comportamentului prosocial și a altruismului, considerându-l pe acesta din urmă ca

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și motivează la acțiune. Comportamentele prosociale pot fi datorate și unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur, amploare și forță motivațională atunci când avem în față persoane concrete și când comparăm situația lor nu numai cu cea a standardelor comune în general, ci și cu ceea ce ar putea fi ele, cu statutul dezirabil (Reykowski, 1982, apud Batson, 1998). Noi suntem sensibili la

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în potențialul empatic și agresiv. Socializarea nontradițională de gen (încurajarea femeilor spre combativitate și acțiuni dure), acompaniată de multiple condiționări familiale și sociale, transcende datul genetic. Desigur, socializarea și condiționările sociale - ele însele în strânse raporturi dialectice - nu exclud forța motivațională a principiilor morale și a empatiei în angajarea psihosocială de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente de cele mai multe ori în conlucrare și sprijinite de primele. Actele concrete de ajutorare sunt însă rezultanta intervenției

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente de cele mai multe ori în conlucrare și sprijinite de primele. Actele concrete de ajutorare sunt însă rezultanta intervenției și a altor factori, ce nu țin de dispoziția motivațională ca atare. C.D. Batson și colaboratorii săi (1999) au semnalat bunăoară că, mai ales atunci când resursele grupului sunt limitate - ceea ce într-un fel sau altul este aproape întotdeauna cazul -, bunul colectiv este amenințat pe două căi: (1) indivizii folosesc resursele

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
sau pe o perioadă mai îndelungată ni se dezvoltă sentimente de ură care vor conduce la acte agresive. Dar mai consistentă este teoria freudiană care pune agresivitatea pe seama instinctului morții propriu oricărei ființe umane. Dorința morții (thanatos) ca o forță motivațională foarte pregnantă conduce, logic, la autodistrugere, numai că, dacă acțiunile de distrugere sunt îndreptate spre alții, consumându-se energia acumulată, ne salvăm pe noi înșine. Îi agresăm pe alții pentru a nu ne distruge pe noi înșine. Pentru S. Freud

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
ele consumându-se între membrii comunităților, având ca suport și un anumit spirit de vendetă. 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficiitc " 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii" După cum vom vedea imediat în prezentul capitol, conduitele agresive sunt induse motivațional și prin crearea la indivizi a unei stări de mânie și furie. Cât din această stare este de origine biologică și cât învățat este greu de decelat; clar este că în transpunerea unei porniri agresive în acte efective intervin o

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
exponențial practicarea, în special de către copii și tineri, a jocurilor pe calculator, care cuprind din plin și violență. Subiecții în acest caz nu doar privesc scene de agresivitate, ci le produc ei înșiși, angajează eforturi și abilități mentale, participă intens motivațional și afectiv, se bucură de victorii în nimicirea adversarilor. Nu e greu de înțeles că în acest mod apetitul agresional se incrustează mult mai pronunțat și în sistemul cognitiv-emoțional. Și, cu toate că, acestea fiind acțiuni doar pe plan virtual, probabil își

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
în același timp, de diferențele dintre culturi, etnii, ere istorice? Și, mai ales, admițând ca operantă distincția dintre norme și valori - primele apărând exterioare individului, iar cele din urmă mult mai intim integrate în constelația personalității și funcționând ca vectori motivaționali de rang înalt -, de ce TAR nu a inserat în efortul ei explicativ factorul axiologic? Existența unui sistem de valori și norme la comunitățile sociale, care apare ca transsubiectiv și precedent acțiunilor individuale concrete, cu greu poate fi negată. Internalizarea datelor

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
percepția rapidă și exactă a datelor, inteligența, competența profesională, fluența verbală, sesizarea corectă a relațiilor interpersonale, controlul situațional și autocontrolul (Radu, coord., 1994, p. 167). R. Baron et al. (1998) redau ca fiind cele mai relevante: 1) caracteristicile de ordin motivațional și volitiv: dorința de realizare (afirmare) și de evitare a autorității asupra altora, cuplate cu înalt dinamism, putere de muncă și fermitate, încredere în sine și autocontrol; 2) de ordin moral-axiologic: onestitatea, fidelitatea, integritatea, sensibilitatea și deschiderea către ceilalți din

Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

ignorate celelalte). În același timp, se cuvine accentuată ideea că toate aceste tipuri de ascultare sunt deopotrivă necesare (spre exemplu, școala a exacerbat rolul ascultării bazate pe informare, minimalizând rolul formativ al ascultării critice și al celei reflexive, precum și rolul motivațional al ascultării pentru divertisment). Katz propune patru tipuri de reacții la modul în care a fost formulat, organizat și transmis mesajul, reacții care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului: 1) reacția instrumentală, adaptativă sau utilitară; 2) reacția egodefensivă, de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și printr-o bună gestiune a resurselor de timp și umane în interiorul grupului. Poziția receptorului, ca și cea a satelitului pot fi optimizate prin dezvoltarea unor tehnici de ascultare interactivă permanente și adaptate. Poziția absentului presupune, probabil, dezvoltarea unor elemente motivaționale și de interes lărgite în cadrul activităților didactice. Luăm în considerație desfășurarea activă a unei astfel de dinamici deoarece, așa cum observă Ioan Jinga, „procesul de învățământ este prin excelență un proces de comunicare, între profesor și elevi având loc un permanent

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
permisivă, în sensul că permite reveniri asupra unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când a fost conceput mesajul; - comunicarea orală este puternic influențată de situație și ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceiași receptori, în funcție de dispoziția motivațională, factori de stres și oboseală, condiții favorizante sau nu ale contextului comunicării); - comunicarea orală este puternic influențată de caracteristicile individuale ale emițătorului (un profesor care este un bun orator va fi receptat într-o măsură mai extinsă de către elevii săi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
referă la faptul că, de multe ori, receptorul trebuie să facă față unei abundențe informaționale extreme; acest lucru poate conduce la dezvoltarea unui refuz față de activitățile care sunt prevăzute de materia respectivă, la confuzionarea cursanților și la epuizarea fizică și motivațională a acestora. Credem că, în aceeași ordine de idei - și respectând principiul complementarității la care am făcut referire pe parcursul acestui capitol -, putem să spunem că și insuficiența informațională poate conduce la bariere comunicaționale și, în ultimă instanță, la scăderea eficienței

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
prezentării pe care dorim să o întreprindem. Câteodată, oamenii pot descoperi că posedă caracteristici și abilități unice, că au avut parte de experiențe care, chiar dacă la o primă vedere nu păreau să se potrivească cu tema aleasă, vor putea dezvolta motivațional audiența. Pentru a ușura activitatea de alcătuire a acestui inventar personal, putem dezvolta activități de brainstorming individual (vezi capitolul despre comunicarea intrapersonală și cel despre metode). În al patrulea rând, trebuie să purcedem la o analiză a audienței. Trebuie să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de adevăr sau fals, ci care ne oferă confortul unei detensionări și relaxări; datorită acestui fapt, o anumită ascultare pentru divertisment o regăsim întotdeauna în ascultarea pentru a reține informații (fără ca aceasta să fie manifestă, dar acționând ca o supapă motivațională pentru restul ascultării). Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că ascultarea pentru divertisment este un element important în crearea unei cadru afectiv, propice unei comunicări interactive extinse la toate formele acesteia. De altfel, doar din rațiuni didactice, de reflecție

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]