3,805 matches
-
care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale vezicii biliare în același ritm cu complexele motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sub 50 mm Hg PA filtrarea se oprește (insuficiență renală acută, IRA). Presiunea hidrostatică din capsula Bowman depinde de intrarea filtratului glomerular și de rata de îndepărtare a acestui fluid de către tub. Această presiune se opune filtrării și oferă forța motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și acțiune, toate dispun de o anumită capacitate de influențare și a altor laturi ale personalității, dedusă din Întreaga direcționare a activității pedagogice (didactice). Astfel, concomitent cu dezvăluirea anumitor conținuturi, metodele supun solicitării, exersării și dezvoltării diversele funcții psihice și motorii. În măsura În care metoda este unexercițiu sau un antrenament intelectual, intervenția ei are șansa de a se materializa În apariția unor noi structuri mintale (operaționale) sau forme comportamentale (efectele formative). În afară de acestea, concomitent cu Însușirea unor conținuturi, metodele utilizate influențează formarea unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noi; interesul se cultivă, de asemenea, prin reușita mai multor experiențe cognitive care au efect stimulator și produc satisfacții ș.a.m.d. În toate aceste cazuri, tiparele comportamentale sunt dobândite nemijlocit prin practică și exercițiu. Realitatea este că Învățarea deprinderilor motorii (manuale), ca și a celor mintale (intelectuale) nu se face prin „comunicare verbală”; la formarea lor nu se poate ajunge nici printr-un enunț verbal, nici printr-o simplă trecere În revistă (Gagné, 1977, pp. 21-22). Nici un elev nu va
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sarcini, cum ar fi: - adâncirea Înțelegerii noțiunilor, regulilor, principiilor și teoriilor Învățate, prin aplicarea lor la situații relativ noi și cât mai variate; - consolidarea cunoștințelor și deprinderilor Însușite (temeinicia Învățării), ceea ce face să crească probabilitatea păstrării În memorie a lanțurilor motorii și verbale, mai ales; - dezvoltarea operațiilor mintale și constituirea lor În structuri operaționale; - sporirea capacității operatorii a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, oferind posibilități noi de transfer, productiv și eficient al acestora (operaționalizarea achizițiilor); - prevenirea uitării și evitarea tendințelor de interferență
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obținerea automatismelor, adică de formarea deprinderilor - Înțelese ca părți componente automatizate ale activității etc. În acest sens, exercițiul ia adeseori forma unei simple activități de repetare sau de reproducere a unor lucruri cunoscute și Înțelese deja sau a unor acțiuni motorii ori ideative demonstrate În prealabil, până se ajunge la consolidarea sau la automatizarea acestora, la constituirea unor stereotipii dinamice. În acest caz, elevii devin, nu de puține ori, simpli executanți, mai mult sau mai puțin conștienți, ai unei acțiuni care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
necesar să se intervină cu noi forme (motive) sau cu metode mai productive, să se facă un repaus mai mare etc., ceea ce va duce la perfecționarea deprinderii; - În fine, este de dorit ca exercițiile mintale să lase loc și celor motorii (manuale), asigurându-se o alternanță rațională a acestora, Încât unele să servească drept prilej de odihnă activă celorlalte, ceea ce va ajuta la refacerea mai rapidă a capacității de Învățare a elevilor. În general, Învățarea prin exersare poate fi: globală (ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tehnice, atât de mult solicitate În condițiile civilizației moderne. Metoda lucrărilor practice constă În executarea de către elevi (sub conducerea profesorului) a diferitelor sarcini practice În scopul aplicării cunoștințelor la soluționarea unor probleme practice, tehnice, productive ori al dobândirii unor deprinderi motorii, practice și tehnice, necesare pentru viață, pentru activitatea profesională (Okoñ, 1974), al Însușirii unor priceperi și deprinderi de aplicare a teoriei În practică. Spre deosebire de lucrările de laborator - cu caracter experimental - care tind, În esență, să apropie activitatea elevilor de specificul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sub aspectul procesualității de tip logico-matematic Ă aspect care l-a interesat predilect pe Piaget Ă, se prezintă ca succesiune de stadii. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani3). Așa cum indică chiar denumirea sa, acest stadiu corespunde dezvoltării și coordonării capacităților senzoriale și motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie4, în timp ce principala „achiziție” este permanența obiectului 5. Inteligența, care începe să se manifeste cu evidență în conduitele copilului spre sfârșitul primului an de viață, are la bază mobilizarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vedere, dar vă simțiți jenat să răspundeți copiilor, folosiți un film sau o broșură special realizate în acest sens, sau cereți altor categorii de personal din școală sau din afara ei să vă ajute (medic, asistentă medicală, consilier școlar etc.). Coordonarea motorie fină este foarte bună la această vârstă. De aceea, manipularea obiectelor mici este ușoară și distractivă. Activitățile artistice au și ele succes. A încuraja participarea activă la desen, pictură, modelism, ceramică și alte activități de acest fel este un mod
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o mică parte din viața sa. De aceea, latura afectivă se dezvoltă mai mult în cadrul învățării sociale. În ce privește învățarea realizată în cadrul școlii, se pot distinge două tipuri de învățare: a. o învățare senzorio-motorie, constând în formarea de priceperi și deprinderi motorii (învățarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor aparate sau unelte, învățarea practicării unor sporturi), acte în care esențial este răspunsul prin mișcările adecvate la anumiți stimuli; b. învățarea verbală, cuprinzând însușirea de cunoștințe și formarea de capacități, priceperi intelectuale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
priceperi intelectuale (memorarea unor formule, legi și date, dobândirea posibilității de interpretare a unor texte, de soluționare a unor probleme ș.a.). Între aceste două tipuri de învățare există o strânsă legătură: instructajul verbal e foarte important în dobândirea unei priceperi motorii complexe (Radu, I., pp. 49-51), după cum în memorare ne ajutăm de scris, de scheme. De altfel, vom vedea că între procesele cognitive și mișcare, acțiunea reală, există o indisolubilă legătură. Fiind un proces de mare complexitate, oamenii de știință s-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stimulează un singur centru senzorial, întrucât organismul ține cont de întreaga ambianță. E vorba deci de o „sinteză aferentă”. Apoi animalul înlocuiește o reacție cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înlocuiește o reacție cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pot recunoaște acest copac. Identificarea presupune o comparație, observarea de detalii, de pildă frunzele lobate (intervine analiza) și stabilirea de legături cu imaginile altor stejari (sinteza). Apoi, în percepție sunt implicate o serie de atitudini. Mai întâi intervine o atitudine motorie, poziția noastră, postura adoptată când percepem ceva. Apare însă și o stare de pregătire intelectuală (englezii îi spun „set”) care asigură o selecție în ceea ce percepem. Un experiment simplu dovedește că dacă prezentăm la tahistoscop (aparat care expune imagini un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este funcția psihică fundamentală care face posibilă fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice. Există o memorie imaginativă, asigurând păstrarea și reproducerea reprezentărilor, una verbal-logică referitoare la idei, o memorie afectivă (creând posibilitatea retrăirii unor emoții, sentimente) și o memorie motorie (făcând posibilă formarea de priceperi și deprinderi). A existat tendința de a separa memoria în două categorii: una a spiritului (conservând imaginile și ideile) și una a creierului, o memorie a mișcărilor, stând la baza formării priceperilor și deprinderilor (după
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe plan mintal, nu și în cel al acțiunii practice. Pot studia o carte și cunoaște în amănunt regulile și condițiile înotului. Dar, fără a fi făcut exerciții efective, informațiile mele nu mă vor salva de la înec. Sunt necesare exerciții motorii reale, pentru a se forma priceperea corespunzătoare. Cunoștințele mă pot ajuta să fac mai puține erori, să le corectez mai repede. Deci nu sunt inutile, dar nu se pot substitui antrenamentului real. De aceea pedagogia se află mereu în fața următoarei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
necesară, în pofida enciclopediilor existente și a memoriei calculatoarelor, fiind însă nevoie de cunoștințe maleabile, făcând posibile combinarea lor variată și structurarea lor multiplă, bazate pe criterii logice, esențiale. 6. Abordând tema evoluției memorării ne vom folosi de cazul formării deprinderii motorii, unde fazele parcurse sunt mai ușor de observat, decât în cazul cunoștințelor abstracte. Vom alege exemplul învățării scrisului. Învățarea scrisului începe printr-o fază de familiarizare cu acțiunea. La început, elevul nu poate scrie litere întregi. El exersează trasarea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
verbale și scrise culese în urma fiecărei vizionări. De exemplu, subiecții au fost rugați să consemneze patru propoziții care să descrie filmul vizionat și să răspundă la patru întrebări despre subiectul filmului. Spre deosebire de subiecții din grupurile de control (selectați în funcție de abilități motorii, sex, vârstă, mediul etnico-lingvistic), în propozițiile lor, subiecții care au suferit comisurotomii au întrebuințat puțini termeni cu încărcătură afectivă. Ei au utilizat „adjective cu moderație, dovedind un limbaj comun, detașat, tern, lipsit de culoare și expresivitate” (Hoppe și Kyle, 1990
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rând, în sistemul său nervos. Muncitorul din industria modernă vehiculează mecanisme care acționează cu viteze neobișnuite: el supraveghează și conduce mașini automate care îi cer o mare mobilitate a proceselor nervoase, o fină și precisă activitate a analizatorilor și reacții motorii sigure. Igiena muncii furnizează psihologiei muncii date referitoare la influențele condițiilor fizice de muncă asupra muncitorului: acțiunea vibrațiilor, zgomotului, temperaturii înalte etc.); ea prescrie recomandări asupra condițiilor optime de muncă în diferite sectoare ale producției: siderurgie, industria constructoare de mașini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cognitive. Cercetările ergonomice au scos în evidență modificarea parametrilor importanți ai muncii și aspectele structurale ale muncii (motric, senzorial, informațional, etc.). Astfel, s-au constatat următoarele (Manolescu, 1999): Simplificarea și reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a funcțiilor fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie își pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o înlănțuire de răspunsuri intermitente care solicită o atenție concentrată și distributivă; Cresc exigențele din sfera senzorială, perceptuală, cognitivă; Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]