554 matches
-
de Dragnea și Bota, 1999, p. 40): teorii psiho-fiziologice, conform cărora motivația este o idee sau imagine care determină acțiunea; teorii raționaliste, care pun gândirea în centrul acțiunii; teorii ale rolul factorului afectiv, conform cărora sentimentele stau la baza actului motric; teorii ale rolului inițiativei, ce pun pe primul plan participarea activă, chiar și ruperea de prejudecăți, în realizarea de acțiuni; Considerăm că, în ansamblu, la baza mișcărilor stau trei categorii de necesități (după Albu, 1971, p. 72-73): a - Necesități biologice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
acele împrejurări în care omul se luptă cu natura. 2. Realizarea proiectului acțiunii Comanda pentru a executa o anumită acțiune este precedată de un moment în care executantul își reprezintă mental momentele “cheie” ale acțiunii. Având la baza acestui act motric senzațiile, percepțiile și reprezentările, executantul trece la formularea proiectului acțiunii. Se pare că acest proces are loc in special la nivelul ariei motorii suplimentare cerebrale (Melnic și colab., 1993, p. 235). 3. Efortul de voință Parcurgând mental acest film al
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
formularea proiectului acțiunii. Se pare că acest proces are loc in special la nivelul ariei motorii suplimentare cerebrale (Melnic și colab., 1993, p. 235). 3. Efortul de voință Parcurgând mental acest film al acțiunii, ia hotărârea de a înfăptui actul motric voluntar. Efortul de voință este cel care realizează trecerea de la gândire la înfăptuirea actului motric voluntar. Astfel, se inițiază comanda motorie la nivelul cortexul motor (Guyton, 1996, p. 380). In realizarea țelului propus, efortul de voință are intensitate diferită, determinată
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motorii suplimentare cerebrale (Melnic și colab., 1993, p. 235). 3. Efortul de voință Parcurgând mental acest film al acțiunii, ia hotărârea de a înfăptui actul motric voluntar. Efortul de voință este cel care realizează trecerea de la gândire la înfăptuirea actului motric voluntar. Astfel, se inițiază comanda motorie la nivelul cortexul motor (Guyton, 1996, p. 380). In realizarea țelului propus, efortul de voință are intensitate diferită, determinată de: starea emoțională a executantului, interesul manifestat în executarea acțiunii și alte cauze psihologice. 4
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
la nivelul cortexul motor (Guyton, 1996, p. 380). In realizarea țelului propus, efortul de voință are intensitate diferită, determinată de: starea emoțională a executantului, interesul manifestat în executarea acțiunii și alte cauze psihologice. 4. Acțiunea aparatului locomotor In orice act motric, aparatul locomotor are un rol important deoarece, fără contracția mușchilor, mișcarea nu poate avea loc. De asemenea, caracterul mișcărilor este influențat, în mod direct, de particularitățile musculo-osteo-articulare pe care le prezintă fiecare individ: mobilitatea articulară, lungimea segmentelor și elasticitatea mușchilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mișcările voluntare și posturile de la care se pornește sunt integrate în structura motrică. In aceste condiții, în corp iau naștere unele forțe de inerție care echilibrează, la momentul potrivit, forțele perturbatoare, asigurând starea de echilibru postural. 5.3.4. Gestul motric După Pease (1995), gesturile reprezintă elemente ale unei comunicări paralingvistice. De fapt, este vorba de limbajul trupului, bazat pe gesturi care traduc unele gânduri, unele atitudini care, deși nu sunt comunicate verbal, exprimă ceea ce gândește și dorește să expună individul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
control vizual. Executarea gesturilor motrice impune: 1. stabilitate la nivelul segmentului proximal realizată prin grupele de mușchi respective; 2. mobilitate la nivelul membrelor superioare, care permit să se execute acțiuni cu amplitudine și în planuri diverse ale mișcărilor. Întinderea gestului motric este limitată în timp și spațiu, menținând distanța față de axul central al corpului. După Păunescu și Mușu (1990) există patru tipuri de gesturi motrice: a) Gestul rectiliniu caracterizat prin mișcări de translație de tip orizontal (stânga-dreapta, antero-posterior), de tip vertical
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și dobândesc un alt suport de exprimare. Această scurtă incursiune are rolul de a elucida o interpretare greșită și o confuzie pe care o întâlnim frecvent și care se referă la a considera exercițiul fizic ca fiind sinonim cu gestul motric. Considerăm că se poate trage cu ușurință concluzia că prin gest motric înțelegem mișcări ale corpului care au un sens și care aparțin comunicării nonverbale. Comunicarea corporală este constantă și omniprezentă, ea nu se oprește în timpul unei conversații. 5.3
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de a elucida o interpretare greșită și o confuzie pe care o întâlnim frecvent și care se referă la a considera exercițiul fizic ca fiind sinonim cu gestul motric. Considerăm că se poate trage cu ușurință concluzia că prin gest motric înțelegem mișcări ale corpului care au un sens și care aparțin comunicării nonverbale. Comunicarea corporală este constantă și omniprezentă, ea nu se oprește în timpul unei conversații. 5.3.5. Funcțiile exercițiului fizic Exercițiul fizice este considerat ca un „instrument didactic
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
intră o serie de procese psihologice, fiziologice, biochimice. Conținutul exercițiului fizic include (Cârstea, 1993, p. 40): * mișcările corpului și segmentelor sale (translație rotație, abducție, balansare etc.); * diferite procese și funcții psihice, care asigură recepția informațiilor și execuția corectă a actului motric; * cantitatea și calitatea efortului fizic, manifestate prin: volum, intensitate, complexitate și densitate; Intensitatea reprezintă mărimea energiei musculare și nervoase cheltuită într-o unitate de timp. Intensitatea exprimă calitativ efortul depus și se poate modifica prin: creșterea sau scăderea încărcăturii; creșterea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de manifestare psiho-fizică, comportamentală și relațională, poate exercita, atunci când este riguros organizat și creativ direcționat, influențe certe în activitatea de recuperare și reintegrare socio-profesională a elevului cu dizabilitate mentală. În cele ce urmează vom prezenta date comparative privind unii parametri motrici, morfologici și funcționali la copii normali și copii cu dizabilitate mentală. Introducere Încă de la început aș vrea să subliniez faptul că, în perioada 2000 2002, am fost profesor de educație fizică și sport la Centrul Școlar „Sf. Andrei” din Gura
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
educațional, realitatea fiind cu totul alta. În ciuda bazei materiale bogate de care dispune acest Centru Școlar, rezultatele pe care le așteptam nu au apărut. Am pornit de la următoarea ipoteză: copiii cu dizabilitate mentală au afectate valorile indicilor morfologici, funcționali și motrici. În prezenta lucrare, dorim să verificăm cum și cât influențează dizabilitatea mentală dezvoltarea morfologică, funcțională și motrică a elevilor din acest eșalon al învățământului . Prezenta lucrare, are ca scop, evaluarea fenotipizării unor parametri morfo-anatomo-funcționali la copiii normali și la copiii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
M.S), consideră îmbunătățirea calității vieții unul din scopurile majore ale medicinii moderne. În literatura de specialitate, există termeni specifici pentru persoanele care se abat de la normalitate (ca semnificație generală), privind întreaga dezvoltare psihofizică, unele aspecte rămânând în urmă, fizic, motric, senzorial sau mental. Astfel „normal” ar însemna, adaptare echilibrată la mediu și raportare la grup de aceeași vârstă și mediu cultural „anormal”, adică cu abateri peste standard, insuficiențe, retard în dezvoltare, afecțiuni fizice, de comportament, senzoriale etc. (Pásztai, 2006). În cadrul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
variază între 8 10 ms, de la cortex pe căile piramidale în periferie; timpul efector, cu o durată de aproximativ 25 - 35ms, constituit din depolarizarea plăcii neuromotorii și contracția fibrelor musculare. Acest timp este cu atât mai lung cu cât actul motric este mai complex (Ifrim, 1986). 3.2.3.5. Test 16 - Alergare de viteză 30 m Alergarea de viteză s-a desfășurat pe un teren plat cu start din picioare și plecare la semnal sonor. S-au efectuat două testări
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dizabilitate mentală ușoară. Valorile minime, maxime, modulul și mediana la cele patru grupe pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal 4.3.9. Date privind extensia trunchiului din culcat facial 4.3.10. Discuții și concluzii parțiale cu privire la parametrii motrici Rezultatele obținute la testul de coordonare neuro-spațială evidențiază faptul că acestea sunt direct proporționale cu IQ - ul subiecților. Pentru forța maximă la trenul inferior cel mai bun rezultat a fost obținut de grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. În general
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
decât al copiilor normali. Aceștia prezintă permanent o stare de agitație crescută. 9. Referitor la mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital, putem observa că cea mai afectată este grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă, 10,7 cm. iii.Pentru parametrii motrici: 10. La testul de coordonare cea mai mare valoare se înregistrează la copii cu dizabilitate mentală severă cu 344,15% mai mare decât valoarea copiilor normali. 11. La forța maximă pe tren superior grupele copiilor cu dizabilitate mentală înregistrează valori
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dizabilitate mentală severă cu 860,56% mai mare decât valoarea grupei copiilor normali. 14. Deși copii cu sindrom Down au un indice de inteligență mai mare decât grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară, aceștia înregistrează valori inferioare acestora la parametrii motrici. 15. Copii cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează, la parametrii motrici, valori apropiate de cele ale copiilor normali. CONCLUZII FINALE ȘI DE PERSPECTIVĂ: 1. Abordarea acestei teme s-a impus din necesitatea de a aduce în discuție o realitate foarte puțin
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
grupei copiilor normali. 14. Deși copii cu sindrom Down au un indice de inteligență mai mare decât grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară, aceștia înregistrează valori inferioare acestora la parametrii motrici. 15. Copii cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează, la parametrii motrici, valori apropiate de cele ale copiilor normali. CONCLUZII FINALE ȘI DE PERSPECTIVĂ: 1. Abordarea acestei teme s-a impus din necesitatea de a aduce în discuție o realitate foarte puțin prezentată în literatura de specialitate, lucrarea de față fiind un
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
societății. În imaginarul politic, modelul mozaical al națiunilor a fost înlocuit cu metafora geodezică a straturilor sociale. În plus, ideea națională a destinului istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
informațional al literaturii didactice. Direcțiile prescrise de internaționalismul proletar și patriotismul socialist, cu puternicele lor accente antinaționaliste, au condus către înlocuirea ideii naționale, care până atunci a constituit coloana vertebrală a istoriei românești, cu ideea luptei de clasă - noul principiu motric al istoriei. Turnura abruptă de la naționalism la socialism s-a repercutat nemijlocit și asupra memoriei românești, a cărei formulă sedimentată istoric în cadrele naționaliste a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Nicolae Neagu, UMF Tîrgu-Mureș Cuvinte cheie: motricitate, competențe cognitive, fenotip motric, coaching, didactică performanțială. Rezumat Studiul de față își propune să abordeze problematica cercetării activității motrice umane în contextul cercetării psihopedagogice, considerată ca element fundamental de optimizare a influenței activității motrice asupra elevilor/studenților. În acest sens, am acordat o atenție
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
care ar trebui sa fie, în fapt, un act didactic supus tuturor rigorilor domeniului educațional. Se discută mult prea puțin sau de loc despre concepte de genul: didactica antrenamentului sportiv, formația pedagogică a antrenorului, comunicare didactică în antrenamentul sportiv, spațiul motric ca spațiu educațional, aspecte formative ale antrenamentului sportiv, aspecte psihopedagogice ale relației profesor (antrenor) - elev/student (sportiv), elemente psiho comportamentale ale elevului/studentului cu aptitudini înalte, etc. Revenind la problematica studiului nostru, cea a cercetării științifice din domeniul activității motrice
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
denumirea acestui tip de activități care presupun mișcarea umană. Se face, astfel, referire la trei variante posibile: • Activități fizice; • Activități motrice; • Activități corporale. Distinsul autor consideră termenul de fizic ca având prea „multe similitudini” (pag.28). Referindu-se la termenul motric, acesta este considerat „ca având conotații ambigue, dacă nu se specifică a cui motricitate și de ce fel este aceasta” (pag.28). În cele din urmă, se recomandă utilizarea termenului de corporal, considerând-se că acesta este cel mai cuprinzător.Ar
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
cu cea instructivă. Cum, tot atât de rar se întâlnește și termenul de spațiu educațional ca fiind definitoriu și pentru procesul de antrenament sportiv. Considerăm că, abordând doar din punct de vedere performanțial antrenamentul sportiv, reducem influența antrenorului numai la nivel strict motric, fie că este vorba de formarea unor deprinderi motrice noi, ca elemente constitutive ale fenotipului unui sportiv, sau dezvoltarea unor aptitudini fizice (calitățile motrice ale acestuia), elemente constitutive ale genotipului acestuia. Acest fenomen de emergență se înscrie în cadrul teoretic al
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
Antrenorul concepe și apoi, organizează acțiunile motrice ale sportivului, care sunt consecutive procesului proiectiv al activității antrenorului. Acestea, pe parcursului procesului de învățare motrică sau de dezvoltare a componentelor aptitudinal-motrice vor genera, în timp, transformări stabile, de durată, în comportamentul motric al sportivilor. Configurarea și reconfigurarea gesturilor motrice ale sportivilor nu se vor limita doar la conformarea acțiunii acestora unui model formal inițial, ele relevând, în timp, un proces de modelare și remaniere, mult mai complex, rezultat din acțiunile, interacțiunile și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]