493 matches
-
Ivănescu), autodemascarea ironică a discursului în calitatea sa de convenție, tendința transcrierii evenimentului cotidian. Modul în care Radu G. Țeposu definește scriitorii care fac o poezie a "cotidianului prozaic și bufon" (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Alexandru Mușina) s-ar potrivi în mare parte și pentru a caracteriza poezia lui Geo Dumitrescu și Ion Caraion: "un spectacol al feeriei anodine, prozaice și convulsive, cu automatisme burlești și crispări comice, redactat în limbaj carnavalesc, iritat, melancolic, parodic, folosind procedeele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai degrabă, una a așteptărilor. Sunt texte a căror plăcere a lecturii se naște din jocul ironic, lucid menit să compensese frustrările succesive la care este supus un lector neavizat și preocupat excesiv de sfera "poeticului". Câteva decenii mai târziu, Alexandru Mușina propunea o poezie a cotidianului, "o poezie, deci, despre viața noastră obișnuită, dar care, totodată să exprime și poezia din această viață"250. Relevante în acest sens sunt chiar și titlurile noii creații poetice: Strada Castelului 104, Lecțiile deschise ale
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
159, 160, 162, 163, 164, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 174, 175, 176, 180, 182, 183, 185, 188, 190, 192, 193, 218, 221, 226, 227, 239 modernism, 23, 25, 50, 144, 190, 198, 205, 216, 241 Moraru, Cristian, 30 Mușina, Alexandru, 200, 205, 209 N Naum, Gellu, 43, 44, 45, 50 Naum. Gellu A cunoaște, 43 Corsaj pierdut, 43 Oglinda oarbă, 44 Negoițescu, Ion, 54 Negrici, Eugen, 220, 221 Neneev, T., 77 Neneev. T. Origine, 77 neoromantism, 37, 38 neosimbolism
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
În realitate, dificultățile sunt deosebit de mari. Pentru că sinceritatea nu e totuna cu efectul de sinceritate, pentru obținerea căruia e nevoie de un rafinament extrem." Mircea Cărtărescu, Ce este biografismul, apud Eugen Simion, Scriitori români de azi, p. 478. 246 Alexandru Mușina, apud Corin Braga, op. cit., p. 204. 247 Poezia modernă "înstrăinează în mod deliberat familiarul, împingând cele apropiate în depărtare. Pare să se afle sub o constrângere care alterează contactul dintre om și lume, dar și contactul oamenilor între ei.", Hugo
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lucruri, fenomene, fapte și gânduri, până atunci "nepoetice" sau "antipoetice" (...). De fapt, în ultimă instanță, nu e vorba de poetic și nepoetic, ci de obișnuit și neobișnuit, nou și vechi.", Geo Dumitrescu, Poetic și nepoetic, op. cit., p. 236. 250 Al. Mușina, Poezia cotidianului, Astra, nr. 4/ 1981, apud Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, p. 196. 251 Liviu Clement, "Fragmente despre postmodernism și poezie", în Crai nou, 2002. 252 Liviu Ioan Stoiciu, "În
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
folosit de formule lirice diverse, au făcut apel la registre stilistice variate, au cultivat și cultivă universuri poetice confluente. Un critic literar (Radu G. Teposu), distinge În creația poeților Mircea Cartarescu, Traian T. Cosovei, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, un cotidian prozaic și bufon. Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter și Mariana Codruț sunt gnomici și esoterici. Ion Stratan, Matei Vișniec, Aurel Pantea cultivă un fantezism abstract și cotidian. O criză a interiorizarii și un patos sarcastic sunt prezente În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
etnicilor finlandezi (Jasinkaja-Lahti, Liebkind, Horenczyc și Schimtz, 2003)"555. În bibliografia consultată apare menționată și cartea Psychological acculturation and adaptation among russian- speaking immigrant adolescents in Finland 556, scrisă de I. Jasinkaja-Lahti și apărută la Helsinki 557. Articolul lui Alexandru Mușina Vârsta literaturii române - un studiu rizomatic este un studiu care se oprește asupra vârstei la care a ajuns literatura română, la a cărei perpetuare au contribuit critici și istorici literari precum Nicolae Manolescu, George Călinescu și alții. Pe parcursul articolului se
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu trebuie privită ca o limbă de anticariat, așa cum întreaga cultură europeană, bazată pe latină trăiește, nici ea nu trebuie uitată..."622. Tot legat de limba latină, Limba Europei viitoare este un articol scris sub formă epistolară, adresată de Alexandru Mușina lui "Cis". Subiectul în jurul căruia gravitează articolul este limba oficială a Uniunii Europene. Faptul că limba oficială a unei țări poate fi declarată limba oficială a tuturor țărilor din Uniunea Europeană, poate genera o serie de conflicte de interese. Acesta ajunge
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
33-34. Morariu, Mircea, Adevărata revenire, în "Familia", an XLVII (147), nr. 6 (547), iunie 2011, p. 128. Mureșan, Ciprian, Fabrica de Pensule: Fotografie la minut (Diapozitive într-un an de existență), în "IDEA. Artă+Societate", nr. 36-37, 2011, p. 66. Mușina, Alexandru, Vârsta literaturii române - un studiu rizomatic, în "Transilvania", nr. 3-4, 2011, p. 15. Mușina, Alexandru, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. Mușlea, Ion, Cristina Ciobanu și a sa Fundație XXI, în "Tribuna", serie nouă, an
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 128. Mureșan, Ciprian, Fabrica de Pensule: Fotografie la minut (Diapozitive într-un an de existență), în "IDEA. Artă+Societate", nr. 36-37, 2011, p. 66. Mușina, Alexandru, Vârsta literaturii române - un studiu rizomatic, în "Transilvania", nr. 3-4, 2011, p. 15. Mușina, Alexandru, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. Mușlea, Ion, Cristina Ciobanu și a sa Fundație XXI, în "Tribuna", serie nouă, an II, nr. 25, 16-30 septembrie 2003, p. 20. Nechit, Irina, Cu un lingvist basarabean despre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sursă bibliografică este și The interactive nature of acculturation: perceived discrimination, acculturation attitudes and stress among young ethnic repatriates in Finland, Israel and Germany, avându-i ca autori pe I. Jasinkaja-Lahti, K. Liebkind, G. Horenczik și P. Schmitz. 558 Alexandru Mușina, Vârsta literaturii române - un studiu rizomatic, în "Transilvania", nr. 3-4, 2011, p. 15. 559 Dan Popescu, Modelul suedez între mit și realitate, în "Transilvania", nr. 6-7, 2011, p. 143. 560 Mihaela Grancea; Radu Ciprian Șerban, Refacerea legăturii cu trecutul, parte
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
6 ani. 618 Ștefania Oproescu, art. cit, p. 8351. 619 Este vorba de partea dedicată "Observatorului cultural", numărul 161 din 2003. 620 Cornelia Lucia Frișan, Pecetea clasică, în "Vatra", nr. 4-5, 2003, p. 69. 621 Ibidem. 622 Ibidem. 623 Alexandru Mușina, Limba Europei viitoare, în "Vatra", nr. 1-2, 2006, p. 58. 624 Ibidem. 625 Mariana Codruț, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. 626 Robert Lazu, Remember: J. R. R. Tolkien (1892-1973), în "Vatra", nr. 6-7, 2003
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și marginalizat de propria-i pasiune pentru citit, aflat la crâncenă concurență, în inima telespectatorului, cu "foarte senzaționalele" trăiri ale Anei Lesko? Decembrie 2007 Partea a doua Exerciții de admirație liber alese Despre un fair play păgubos Stimate Domnule Alexandru Mușina 1, Vă citesc cu interes și cu plăcere textele din Vatra. Apreciez în ele luciditatea, ca și voința și putința de a nu vă îmbăta cu apă rece. Îmi place mult că vă asumați cinstit idiosincraziile personale, neîncercând să le
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Dar mai este ceva și cu "războiul ăsta cultural": ușurința, voluptatea, cu care unii scriitori români, printre care și dvs., folosesc la adresa confraților, din propriile generații, sau din generațiile anterioare, termeni ca aceia din Scrisorile de la Onești. Mă gândesc, domnule Mușina, că precaritatea culturii noastre și desconsiderarea aculturalilor pentru ea, se explică măcar în parte și prin disprețul acesta neverosimil pentru confrați, al celor care chiar o produc, o cultivă, o întrețin și absența sentimentului că sunt dincolo de orice, un grup
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu citim patruzeci de ani Creanga de aur și Despre lucrurile cu adevărat importante? Sau, eu știu, cărțile lui Caraion, ale lui Petru Dumitriu? După ce că sunt așa de puțini, nici pe aceștia să nu-i citim patruzeci de ani, domnule Mușina? Pe cine să citim, atunci? Să ne uităm la vedetele noastre media care cred că enunțând cugetarea " Dacă dragoste nu e nimic nu e...", au citat din Marin Preda, de altminteri, nici el nu prea recomandabil, un colaboraționist fiind, și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
au fost inhibate de acest frig păcătos accentuat și de poziția oficială à propos de calorifere. Nu mai revin, dar zilnic mi-a fost dor de trosnetul lemnelor din soba de acasă! Mi-am petrecut zilele cu Iaru, Nedelciu, Cărtărescu, Mușina, I.B. Lefter, Eugen Suciu, Dora lui Nichita (Stănescu n. red.), Petre Stoica, D.R.-ul, Bălăiță, Prelipceanu, Dinu Flămând, Mircea Martin, Șora, Cezar Ivănescu, N. Ciobanu, Romoșan și alții care nu-mi mai trec prin minte acum. La don Cezar fusesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
luni. Luca (Pițu n. red.) mai dă semne de venire pe aici?! Transmite-i gîndul meu cel bun! Nu-s nici în această VATRA-5. Se pare că-n iunie! Mi-a scris Băciuț! Explicînd niște chestii cu machetări aiurea! Și Mușina (Alexandru n. red.) mi-a scris. S-a lăsat de profesorat! Comercializează flori! Mi-a plăcut! Dar e tare amărît și el de multe prăpăstii bine știute! Cred că la Iași a fost fain cu acele gale ale AMFI TEATRU-lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
lui. Îi voi vorbi frumos de tine! Un P.S. pentru Luca Pițu din scrisoarea lui Grigurcu: Un gînd bun, prin dv., și d-lui Luca Pițu, căruia îi port o mare prețuire, în temeiul celor citite sub semnătura sa". Și Mușina mi-a scris, amărît și trist! Grigurcu se declară foarte apropiat poeților tineri din generația noastră! N-am învățat absolut nimic pentru examene și nu mai am nici cum! Văd eu cum fac! Dacă nu mă duc la București, vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mă abțin! Dar știu, acestea toate țin de ipocriziile literaturii. Bucureștenii au har în a-și face prezența simțită la timp. În Moldova, ciudat, funcționează prea mult orgoliile! Mă gîndeam zilele trecute că, de exemplu, distinsul Al. Călinescu scrie despre Mușina (Alexandru n. red.) și Bucur (Romulus n. red.) cu o dezinvoltură dubioasă, atît timp cît despre poeții evident mai talentați ai Moldovei se abține s-o facă. Sau se scrie despre bucureșteni pentru a ține punțile întregi spre Manolescu et comp.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
premiat, la un moment dat chiar de Uniunea Scriitorilor. Alții teoretizează și promovează "fractalismul", "paradoxismul" (Fl. Smarandache), gematriile, romanul algebric etc. Chiar dacă se află în vădit crepuscul, optzeciștii încă mai susțin, teoretic, postmodernismul prin condeie ca Ion Bogdan Lefter, Al. Mușina, Iulian Boldea, Eugen Lungu, în Basarabia. Și s-ar putea continua. Ceea ce este cert e că mișcarea critică actuală este incapabilă să cearnă valorile. În două decenii, nu s-au ivit mari scriitori și nici critici de anvergura celor interbelici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acum cu bucurie, că despre o perioada de formare și prietenie, așa cum se stabilește între oameni cu afinități spirituale. A.B.Printre proiectele Dvs. se află și înființarea "Cenaclului literar 19", alcătuit, așa cum se știe, din scriitorii Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Simona Popescu, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Angela Nache Mamier, Caius Dobrescu, Ovidiu Moceanu, Vasile Gogea, ș. a. Cum erau acele întâlniri? Cum erau oamenii? În privința "Cercului literar 19", cum îi spuneam, nu-mi asum decât un rol administrativ. Este adevărat că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înțeles că trebuie să li se dea o șansă de a activa, să li se ofere condițiile necesare, această în detrimentul consacraților epocii, cei mai mulți grupați în jurul revistei Astra. Dar, din momentul în care i-am solicitat regretatului scriitor și profesor Alexandru Mușina o întâlnire, i-am expus ideea și a acceptat-o, din acel moment m-am retras și tot grupul constituit a acționat după voia membrilor lui, a invitat pe cine și-au dorit să invite, au vorbit despre ce au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un anume soi de curaj, de aventură intelectuală. Mi l-am amintit și l-am urmat mereu, ca atitudine și deschidere, în tot ce am făcut ulterior. Apoi, recunosc deschis că m-au influențat tinerii din Cenaclul Literar 19, Alexandru Mușina, cu insolența lui pozitivă, cu detașarea celui ce-și cunoștea drumul și știa că este singurul autentic, dar și elevii Andrei Bodiu și Caius Dobrescu cărora le-am admirat și le-am prețuit, părintește, capacitățile de sinteză teoretică, deschiderea remarcabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în afara generației, vedeți mai bine fenomenul care se dezintegrează? Poate că e doar reflexul celebrei ziceri: "Vrei să vezi un lucru? Privește-l de aproape! Vrei să-l cunoști? Privește-l de departe!" Mi-am înaintat, e drept, alături de Alexandru Mușina și Virgil Podoabă, o "demisie" din generație. Nu atât de mediatizată pe cât de iritantă. Am primit și mustrări "logice" pe seama ei, ni s-a spus, cu temei, că așa ceva nu se poate face. Noi am făcut-o tocmai pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
adevăr, un prohod vesel. Pentru că în urma lui rămâne o mare poezie". Cât adevăr e în această afirmație a lui Al. Cistelecan? Nu sunt competentă să-l apreciez. Poezia optzecistă însă îmi place. Madi Marin, Magda Cârneci, Ioan Es. Pop, Mureșan, Mușina, Hurezeanu și alți câțiva sunt poeți la care mă întorc cu bucurie, mereu. Ai simțit vreodată nevoia să te desparți de generația '80? Te-ai despărțit vreodată decisiv? Nu m-am despărțit. M-am simțit întotdeauna echinoxistă și, totodată, optzecistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]