783 matches
-
palmierilor așezați ca santinelele în fața hotelului. Am coborât pe plajă. Linda era acolo, în picioare, o siluetă superbă pe nisipul auriu. Era îmbrăcată într-o rochie de vară foarte lejeră cu dungi bleu roz și albe. Vântul de vară îi mula rochia pe trup, răvășindu-i parul mătăsos, blond, ducându-l peste gură. Nu știu de ce amândoi ne simțeam cuprinși de o groază, dar eu eram cât se poate de excitat. -Ești superbă, i-am zis eu. Zâmbea cu un soi
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
că suntem niște șefi de stat orbi, baricadați în apartamentul prezidențial, care ascultă doar de o mână de aleși pe sprânceană, în timp ce țara trece prin revolte ad-hoc... Se uită la publicul amorțit. Prost. Bloitov era furios. Ochii femeii în pulover mulat pe gât rătăceau aiurea. Domnișoara Nurfraddle părea gata să-l cheme pe procurorul general cu BlackBerry-ul ei, ca să-l aresteze pe Weber pentru că violase Patriot Act. Nu suportă să se uite la tânăra Sylvie. Se văzu pe el însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care le recunoștea, care o îndemnau să vină să vadă. Se trezise revigorată și plină de o încredere surprinzătoare. Acum se pregătește pentru o aventură afară, împrumutând cea mai bună rochie a lui Bonnie, în afară de cea de colonistă, o rochie mulată de mătase, verde-salvie, care ar fi făcut furori pe Goald Coast din Chicago. Ba chiar o pune pe Bonnie să-i asorteze machiajul. O Bonnie mai bătrână și mai îndârjită apropie mostre de culoare de fața lui Karin, studiindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că, în ordinea firească a lucrurilor, cel puțin așa cum o percep eu, literatura rămâne totuși, ca poziționare, secundară în raport cu viața. Oricum am numi-o, meserie sau pur și simplu mare pasiune. Prin urmare, cel mai bine ar fi să ne mulăm pe viață și pe ce ne oferă ea, în loc să ne pierdem timpul cu planificări atât de precise și să permitem o acumulare de frustrări false, care ar decurge din neîmplinirea lor. Nici nu cred, în același timp, că literatura se
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
străluceau. Interesant, tot ca informație, era că cei doi erau albi ca și el. Dar fețele lor nu erau ca cele ale americanilor - europeni de vest, de pe Pământ, așa cum îi avea Gosseyn în memorie. Și îmbrăcămintea le era absolut ridicolă: mulate pe corp, niște cămăși cu aspect metalic, se încheiau cu un guler foarte strâns la gât. Pantalonii bufanți, albi, până la gleznă, le făceau picioarele mai scurte. În plus, fiecare dintre ei purta un fel de căciulă peste părul galben-auriu. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
lăcrimau. Spune ceva, Ignatius, îl imploră mama sa, întorcându-se tocmai la timp ca să-l vadă scoțând capul pe fereastră și vomitând pe partea unde era lovită mașina. Agentul de stradă Mancuso mergea încet pe Chartres Street, îmbrăcat în pantaloni mulați pe picior și un pulover galben, la sugestia sergentului care îi zisese că așa va avea posibilitatea să aresteze persoane cu adevărat și de-a binelea suspecte, nu bunici sau băieți care își așteaptă mamele. Costumul constituia pedeapsa pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
alegem pe unul dintre ei pentru o funcție foarte importantă: președinția, dacă Fortuna se arată favorabilă. Apoi urmează să se infiltreze în armată. Ca soldați vor fi atât de preocupați să fraternizeze unul cu altul, croindu-și uniformele astfel încât se muleze pe ei ca pielița pe cârnați, inventând noi și variate costume de luptă, dând recepții etc., încât până la urmă nu vor mai avea niciodată timp să se bată. Cel pe care în cele din urmă îl vom numi Șeful Statului-Major
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
partea cealaltă a camerei, Lisa se dezbrăca. Își împacheta fiecare articol de îmbrăcăminte și îl așeza pe spătarul scaunului. Purta un sutien roz și chiloței roz, care-i conturau osul pubian. Fără dantelă, doar dintr-un material elastic, ce se mula frumos pe corpul ei neted. Întinse mâna la spate, ca să își desfacă sutienul. — Va trebui să te sun mai târziu, spuse Rick. BLONDELE VOR DISPĂREA Specii în pericol „să dispară în 200 de ani“ Conform BBC, „un studiu făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cea mai seducătoare voce de care era În stare. Sunt puternic, Îți promit că nu te voi dezamăgi. Kitty Îl privi o clipă. Arăta bine, cu părul lui tuns scurt și statura atletică. Puloverul negru de lână, pe gât, se mula pe pieptul musculos. Era un tip de treabă. Cu toate astea, nu o atrăgea nimic la el. Era ca o casă părăsită, cu ușile deschise și ferestrele sparte, prăfuită și ruginită, scoasă la vânzare de prea mult timp, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Tânăra rusoaică Își Încrucișă mâinile pe genunchi și o privi inocent pe Kitty. Părea un Înger, cu ochii ei mari, albaștri, plini de căldură. Kitty se holbă la fața dulce a fetei, mută de uimire, văzând cât de repede se mulase Olga pe tiparul Manhattanului. — Crezi În reincarnare? Întrebă Olga. Eu cred că Într-o viață anterioară am fost bărbat. Mă comport ca un bărbat, gândesc că un bărbat, Înțeleg cum funcționează creierul unui bărbat. Întotdeauna m-am simțit una de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mai exacte (accesul la scriitura refuzată) ar putea duce la vindecarea de orice complex. Jacopo Belbo moare fiind convins de impotența sa În ordinea creativități autentice. El e conștient că aceasta este singura vindecare a eului său nerealizat: să se muleze pe acea absență tragică, să umple vidul subiectului cu propria-i ființă. Lipsa creației este suplinită În auto-textualizare. Produs al unui postmodernism ambiguu, romanul lui Eco nu poate fi decriptat decât prin lectura avizată la mai multe nivele. Marin Mincu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
păr lung și negru, cu ochi căprui și cu haine oarecum lălîi. Și este foarte sigur că ea va Întîrzia. Este surprins cînd apare la timp, o blondă subțirică, cu păr scurt, de o eleganță relaxată, cu blugi de firmă mulați pe coapse, cu un pulover de cașmir de culoarea bronzului și cu un palton Goodwill autentic. Cizmele căptușite cu blană sînt finlandeze, mănușile de piele neagră sînt italienești, iar căciula de blană de iepure, cu urechi - rusească. Wakefield și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de dans și un magazin de Închirieri echipamente pentru surf. Numără șase alergători care trec pe lîngă el Într-un ritm egal și plin de optimism. Cinci bicicliști alunecă prin preajmă pe niște mașinării suple care se asortează cu costumele mulate pe trupurile lor perfecte. Soarele Încălzește treptat dimineața rece și sărată și cînd adolescenta adormită Întoarce tăblița de la „Închis“ la „Deschis“, Wakefield simte că se Întoarce din morți. Aroma cafelei Îl face să vrea să plîngă de bucurie. CÎnd fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să-i pese, și-a luat hainele lăsate după un tufiș. S-a încins cu cingătoarea de piele, pe sub care și-a înfășurat brâul până peste pântece. A scuturat de praf o tunică scurtă, albă, pe care a îmbrăcat-o mulând-o pe talie cu o centură cu margini de bronz. Apoi mi-a poruncit: - Vino după mine! Cu greu țineam pasul cu el. Nu pentru că aș fi fost obosit, dar mergea repede, și eu aveam respirația sacadată din pricina vieții dezordonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
înalt și slab, care m-a frapat prin înfățișare. Avea un guler de argint de care atârna un medalion în formă de ochi, cu o piatră neagră în locul pupilei; de culoare neagră îi erau și tunica, și hlamida, și tichia mulată de postav, cu șireturile desfăcute atârnându-i de-o parte și de alta a feței. Fața și mâinile, singurele la vedere, aveau culoarea gălbuie a seului rânced. Mâinile îi erau mici, cu degete scurte, părându-mi-se nepotrivite cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
acum lateralele lor erau cufundate În mii de desene. La Început deosebea cu greu sensul lor. Se iveau Încet-Încet, dacă ochiul știa să le descifreze. Figurile se adaptau spațiului, foloseau formele fără să le agreseze. Erau ductile, mobile, atente. Se mulau la marginea ferestrelor și se resemnau Îmbrățișând farurile, se Întrerupeau pe tampoane pentru a Începe din nou, pe vagonul următor - o simfonie continuă de personaje și culori, o epopee de imagini și cuvinte Întrerupte și frânte care se chemau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de 1 iunie, când a început pedeapsa lui Zogru. A intrat în camera Giuliei pe la 9. Era o zi strălucitoare, soarele se strecura printre fâșiile late ale transperantului mov-prunos. Zogru stătea chiar în fața Giuliei, îmbrăcată cu o fustă scurtă, înflorată, mulată pe talie și încrețită pe poale. N-o văzuse până atunci cu fustă și se uita la ea ca la un miracol. Apoi a văzut-o cum ia telefonul și apasă prima literă. Să-l sune pe Andrei Ionescu i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
săptămâni care-au urmat, i-am vorbit, am scos-o la tablă. Îmi răspundea la priviri, nu părea să considere bizară purtarea mea. Trebuia să mă grăbesc, era deja Începutul lui iunie. Când se Întorcea În bancă, Îi vedeam poponețul mulat În ginși. Îmi plăcea atât de mult, că am renunțat să mă mai duc la târfe. Îmi imaginam sexul meu răsfirându-i părul negru și lung; ba chiar o dată m-am masturbat pe o compunere de-a ei. Vineri 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Momentul a fost bine ales, pentru că la câteva etaje mai jos liftul s‑a oprit și ușile s‑au deschis În fața lui Michael Jackson și a suitei sale. Iată‑l Într‑unul din costumele lui cu paiete, auriu pe negru - mulat pe corp. Buclele Îi erau proaspăt aranjate, zâmbetul firav și cast. Fără să vrei, Îl studiai În căutarea semnelor operațiilor faciale. Mi‑am spus că avea un aer de melancolie tranzițională. Băieții de aur care se prefac În scrum, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ridică din umeri. A citit cam mult Anne Rice1. —Mai degrabă d-na Radcliffe 2. I-am aruncat o privire sclavului celui rău și, simțindu-mă vinovată pentru ca i-am stricat cheful, l-am împuns cu tocul cizmei în costumul mulat din latex. A scheunat în extaz. —N-am înțeles niciodată cum scapă de transpirație în chestiile alea, i-am spus lui Janey. — Păi probabil că nu scapă. —Îh. —Eh, măcar nu s-a prefăcut că e sclavul din Pulp Fiction
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
peste gură, prinse la spate în formă de x. Fermoarele care ar fi trebuit să-l orbească și să-l facă mut atârnau deschise și, printre ele, am început să disting un chip cunoscut. Purta un costum de piele neagră, mulat pe corp, dar fără mâneci, care permitea o mică aerisire pe la subțiori. —Maaaaaamă, de când nu ne-am văzut! se minuna. Ce mai faci? Luându-mă după accent, l-am dibuit: Salvatore, Sally pentru prieteni, care făcea parte dintr-o gașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Se dezbrăcă cu un aer ușor arogant și de dedesubt se iviră puloverul negru, pe gât și pantalonii dungați. Era unul dintre puținii bărbați pe care-i știam să le stea bine în așa ceva; deși era subțire, pantalonii i se mulau pe fundulețul rotund și drăguț. Pantalonii dungați nu stau bine dacă atârnă ca o pleașcă, la spate, în lipsa unor fese bombate. Cafea și după aia vorbă, spuse cu hotărâre, luând-o pe urmele lui Marie, în camera de aranjamente florale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Am tras de ei cu tristețe. Genunchii se roseseră, lucru care de obicei însemna că sfârșitul e aproape. Urma fundul. —Fă-ți o pereche pe comandă, sugeră Hugo. Fetele au nevoie de așa ceva, mai ales cele ca tine. Ca să se muleze pe toate curbele. Știu eu un omuleț grozav în Brick Lane; aș putea să-ți aduc numărul lui. Își dădu capul pe spate. Ți-ar sta bine în maro, un maro închis de tot, de ciocolată neagră și amară. Merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Am observat că făcuse eforturi la fel de mari ca să-și aleagă hainele ca și pentru a obține cocktailul; purta pantalonii de piele neagră care știma că-i plac, o cămașă sport, strâmtă, marca Dolce and Gabbana, ale cărei mâneci scurte se mulau foarte bine pe zona de deasupra bicepșilor, și curea cu cataramă din argint mat. La mână, purta brățara lui de argint preferată, iar pe față i se putea citi în același timp mulțumirea de sine - pentru că știa că nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
întregul conținut să fie aruncat în el și în Amanda. Ochii i-au trecut nepăsători peste femeile îmbrăcate în haine din piele de culoarea caramelului, care aveau șuvițe groase, blonde sau care se învârteau de colo colo în pantaloni negri, mulați pe corp, care le scoteau în evidență fundurile. Cândva, femeile astea i-ar fi trezit interesul. Dar nu și acum. Hugo și-a trecut o mână peste fața obosită. Știa că arată foarte diferit de ceilalți bărbați din bar. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]