653 matches
-
metal în fundul găleții, începe a mulge în găleată și a descânta: „Când va mai putea lua vrăjitoria snaga și puterea de la banul acesta, atunci și nici atunci să nu poată lua laptele și puterea de la oile mele!”. După ce le-a muls, iar le unge ugerul cu unsoare și le dă sare măruntă amestecată cu tărâțe sau făină de porumb. Și azi, când merg cu oile la păscut, ciobanii cântă din fluier doine, hore sau sârbe. Așa cântau moș Vasile Samoilă, Ion
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la mijloc, special pentru un astfel de descântec. Piatra sau fusaiola se așeza cu orificiul deasupra găurii de la scaun și în timp ce se descânta se treceau tărâța și apa prin cele două orificii. Tot prin cele două orificii se mulgea și vaca. Descântecul se făcea de trei ori la rând, în zilele de marți, joi și sâmbătă, spunându-se astfel: „O plecat Joiana pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare,/ Pe la mijloc de cale/ Ontâlnit diochitorii/ Fermecătorii și răsfulgul cel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lua/ Răsfulgul alb, răsfulgul roșu,/ Răsfulg de nouăzeci și nouă de feluri,/ Răsfulg din vânt,/ Răsfulg prin deochi,/ Să rămâie Joiana curată/ Ca aurul cel curat,/ Ca argintul strecurat/ Ca Dumnezeu ce-o lăsat’’. Adusă acasă după descântec, vaca era mulsă de câte trei ori în cruciș (adică țâțele 1 cu 3 și 2 cu 4) prin gaura pietrei, în zilele de marți, joi și sâmbătă. Acest descântec a fost cules de la Jenică Bertea din Bărboasa. Descântecul de „viermi” a fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ore și se va bea, că-ți va trece. Pentru vacă să dea lapte mult și bun: urzică să tai mărunt și să amesteci cu tărâțe și să dai vacii să mănânce. Lapte să stea dulce vara: cum l-ai muls, cald fiind, să bagi În el o frunză de busuioc și va sta laptele multă vreme dulce, de nu se va sborși. Pentru ca găina să ouă tot anul: să aduni sămânță de urzică, când este coaptă, să o păstrezi și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tioc și cute de ascuțit coasa, șea pentru măgar, fiare pentru împiedicat caii, jug pentru o vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
acționeze în judecată pe proprietarul casei pe care au jefuit-o, dacă s-au rănit în timpul operațiunii. Tennessee: - Pescuitul cu lasoul este interzis. - Opt sau mai multe femei care locuiesc în aceeași casă constituie un bordel. Texas: - Este interzis să mulgi vaca altuia. Utah: - Cine nu bea lapte, comite o ilegalitate. Vermont: - Fluieratul sub apă este interzis. Washington: - Oricine afirmă că are părinți bogați comite o ilegalitate. Wisconsin: - Cetățenii nu au voie să-și ucidă dușmanii. California: - Este interzisă montarea unei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
doi ani de atunci. Într-o dimineață când mă trezesc, noi la țară ne trezim devreme, ia bărbatul de unde nu-i! Mă uit în stânga, mă uit în dreapta...nu-i și pace! Nu e nici o nenorocire; s-o fi dus să mulgă vaca..., îmi spun în mintea mea. Mă apuc și eu de altă treabă. Dau mâncare la păsări, pun ceaunul de mămăligă, să pregătesc ceva de mâncare pentru toți. Până să fiarbă apa, am să trag o fugă în grajd, să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la păsări, pun ceaunul de mămăligă, să pregătesc ceva de mâncare pentru toți. Până să fiarbă apa, am să trag o fugă în grajd, să văd de ce întârzie bărbatul acesta al meu. Eram sigură că e în grajd. Numai el mulgea vaca. Se scula cu noaptea în cap... dimineața, când se trezea din somn, se spăla pe mâini cu leșie și săpun, lua găleata, și la muls. Nu-mi venea să cred ochilor! Vaca nu era mulsă și omul meu nicăieri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în grajd. Numai el mulgea vaca. Se scula cu noaptea în cap... dimineața, când se trezea din somn, se spăla pe mâini cu leșie și săpun, lua găleata, și la muls. Nu-mi venea să cred ochilor! Vaca nu era mulsă și omul meu nicăieri. Îl caut prin grădină, prin ogradă... Nici urmă de bărbat! Am intrat la bănuieli. O fi totuși la pădure; dar fără cai și fără căruță? De ce nu mi-a spus și mie că pleacă? La bufet
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a animalelor, numită în popor fulgerătură. Ea se datorește microbului mycoplasma agalactine, dar credințele vechi au pus boala în sarcina unor păsări care zboară ca fulgerul vara, înainte de ploi, pe sub pîntecul vacilor mulgătoare. Tot credințele vechi socoteau că dacă se mulg vitele bolnave de fulgerătură, de nouă ori, prin borta pietrei se răsfulg, ele se vindecă. Așa numeau bătrînii în sat unealta aceasta, răsfulg, și toți nălbarii la cinste-o țineau. Nu știu ce să-i admir mai mult: cunoștințele enciclopedice ale acestui
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
actual, ei dezvoltă zilnic o retorică scandaloasă și suburbană, umplîndu-ne ecranele televizoarelor cu în-treaga lor hidoșenie, începînd cu președintele și terminînd cu consilierii locali incompatibili, care știu că încalcă legea, dar rămîn concomitent și consilieri, și directori de agenții, să mulgă cît mai mult, sub ochii închiși ai prefecților. Apropo, domnule președinte, cum e posibil să afirmați public, și încă la o oră de maxi-mă audiență, că România a devenit o țară muribundă și că, vezi Doamne, dvs. nu ați
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de duminică, zi în care merg la biserică, la piață, la medic sau în vizită la alți membri ai familiei sau la prieteni. În timpul săptămânii, femeile gătesc pentru întreaga familie și trimit copiii la școală. Dacă familia are vite, ele mulg vitele și pregătesc brânza, pe care o depozitează, o dau sau o vând prietenilor, rudelor sau vecinilor. Femeile și fetele se ocupă de curățenia caselor, spală rufele, gătesc, servesc masa și se ocupă de păstrarea alimentelor pe termen mai lung
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
nu era artist la sex, ca numărul șase; era însă genial în bucătărie și mi-a spus că îmi pregătește „lapte de pasăre“... Eram teribil de curioasă cum se prepară, mai ales că nu-mi puteam imagina pe unde se mulge găina. Ne-am și certat un pic pe tema asta, el a zis că folosește lapte la cutie, dar eu voiam să văd cu ochii mei cum procedează și îi cumpărasem una de rasă din piață; o alesesem pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fântână, în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața, apă albastră! / Fă-mă mândră și frumoasă / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca garoafa când înfloare, / Ca struțul flăcăilor / Ca jocul flăcăilor!"366 Tot în această dimineață, când merg la muls vacile, fetele iau apă în doniță, se spală și rostesc: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și luna a treia parte. / Preuții și lăutarii / Ți-or fi munții cei mai mari. / Paltinii și căprănașii / Ți-or fi ai tăi pretenașii.../ Da pe tine cine te-a jeli? / Mioarele când or veni, / Că n-are cine le mulge, / Nici la strungă cine le duce."172 În ritualul "Marii Treceri", Soarele sfințește legăturile dintre lumea de aici și lumea de dincolo, înlănțuind răul și descătușând lucrarea binelui: "Roagă-te lui Sfântu Soare / Să ție ziua mai mare. / Asta-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
malefice, este "Cucu-Răscucu". Practicile magice din scenariul ritualic "Cucu Răscucu" au rol apotropaic: pentru ca animalele să fie ferite de puterea cucului de a le lua mana și de a le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg oile și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cazul norei proprietarului casei în care a locuit fratele meu în Constanța. Ea a lăsat în urmă 3 copii mici. Alte întâmplări erau de-a dreptul tragicomice. Pe băiatul meu când era foarte mic îl hrăneam cu biberonul cu lapte muls de la mine (nu a supt fiind născut la 7 luni). Ca să mă pot mulge, soțul meu lumina cu lanterna sânul pentru că nu voiam să se piardă nici o picătură de lapte atât de bun pentru copil. Apoi laptele îl puneam într-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lăsat în urmă 3 copii mici. Alte întâmplări erau de-a dreptul tragicomice. Pe băiatul meu când era foarte mic îl hrăneam cu biberonul cu lapte muls de la mine (nu a supt fiind născut la 7 luni). Ca să mă pot mulge, soțul meu lumina cu lanterna sânul pentru că nu voiam să se piardă nici o picătură de lapte atât de bun pentru copil. Apoi laptele îl puneam într-o sticlă cu biberon și mai țineam lanterna aprinsă atât timp cât băiatul meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lapte, atunci pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
florile. în scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în ea, ca să crească copilul și să se împlinească ca oul. Dacă copilul e spurcat, se scaldă în trei vineri în lapte muls de la trei vaci în trei vineri, de trei muieri iertate, adică bătrîne. în scăldătoarea unui copil nebotezat, moașa își spală picioarele, ca copilul să umble curînd în picioare și să fie iute la mers. Cînd se scaldă copilul nou-născut, i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă lingura cu care mestecă în el, căci seacă laptele din țîța vacii de la care a fost muls. Să nu lași să dea laptele în foc, căci seacă laptele vacii. Cînd o vacă este aproape să fete, se păzește ca să-i ia curățitura*, s-o îngroape, să n-o mă nînce, căci atunci îi piere laptele. Nu pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine să torni lapte pe urechea căldării, că nu mai dă lapte mult. Cînd fată vaca, i se dau tărîțe amestecate cu boabe de porumb roșu, ca să-i vie lapte mai mult și mai iute. Cînd te duci să mulgi vaca, să ai apă în șiștar și, spălîndu-i țîțele, vars-o sub ea, că-i a spor la lapte. Ou de puică neagră ouată întîi se dă vacilor cu lapte, ca să facă laptele bun. Cînd cineva mănîncă colastră întîi, îi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un vas, nici una din ele să nu lase lingura jos pînă nu isprăvește de mîncat, ca să aibă vaca de la care s-a luat laptele spor. Dacă dărîmi cuibul rîndunelelor, îți moare vaca. Cînd trece liliacul pe sub vacă, ea crușește*. După ce mulgi vaca, să nu umbli cu foc ori să faci altceva pînă cînd nu-ți speli mînile, fiindcă-i coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge cînd mulgi vaca, să știi că a trecut vreo rîndunică pe sub vacă; atunci să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rîndunelelor, îți moare vaca. Cînd trece liliacul pe sub vacă, ea crușește*. După ce mulgi vaca, să nu umbli cu foc ori să faci altceva pînă cînd nu-ți speli mînile, fiindcă-i coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge cînd mulgi vaca, să știi că a trecut vreo rîndunică pe sub vacă; atunci să mulgi vaca printr-o pietricică găurită, ca să-i treacă. Cînd ți se dă lapte, nu mulțămi, căci se bolnăvește vaca. Ca vaca să nu fie mușcată de șerpe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]