632 matches
-
încheiate de națiunile moderne. Proclamarea principiilor generale asupra navigației pe marile fluvii este, evident, unul din cele mai frumoase titluri pe care Congresul de la Viena și l-a dobândit la recunoașterea popoarelor. Piedicile care jenau peste tot navigația, fie prin multiplicitatea drepturilor percepute de riverani asupra bastimentelor și mărfurilor, fie prin marea varietate a a legislațiilor și formalităților vamale sau altele, făceau excesiv de dificilă comunicarea dintre popoare și paralizau interesele comerțului general și ale activității umane. Statele ale căror țărmuri erau
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
sclavă a științei și cel de vehicul ideologic. Apetitul pentru proprietate dă seama de dorința omului de stabilitate, de lupta acestuia pentru a imobiliza realul într-o imagine; din ea derivă tendința de unitate (ca închegare a lui Unu), refuzul multiplicității și al diversității pe care postmoderniștii le reproșează viziunii metafizice; ceea ce înseamnă că proprietatea este soră geamănă cu metafizica. Luptând să aibă, omul este avut de ceea ce-și dorește; în felul acesta "e stăpânit" de metafizică. * Industrializarea metafizicii: să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de a dezvolta teorii noi cât de a le articula pe cele aflate deja la dispoziția lor. Sunt urmate două direcții (Louche, 1994): • prima poate fi calificată drept una de "gestionare a diversității". Ea constă în a lua act de multiplicitatea teoriilor. Această diversitate este apoi organizată, fără un progres veritabil; • cea de-a doua constă în integrarea veritabilă a cercetărilor, prin combinarea diferitelor modele teoretice sau prin articularea lor pe baza unui cadru metateoretic. Este vorba aici de un "demers
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ființă” la necesara relație cu aceasta. Dialectica unu- multiplu este în cele din urmă rezolvată în favoarea recunoașterii a ceea ce reprezintă pentru grec, de la eleați încoace, caracteristicile Ființei, mai cu seamă a caracterului său de unitate absolută, și în consecință orice multiplicitate nu este decât relativă și aparentă. O astfel de ontologie nu lasă posibilitate conturării unei doctrine a persoanei, nici măcar a recunoașterii unei existențe veritabile a indivi¬dualului. Nostalgia grecului este după refacerea deplinătății participării întru Ființă, și purificarea de greșeala
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
raționale pe care autorii acelui orizont temporal înțelegeau să le dea dimensiunii de dincolo de rațiune a raportului numeric mai presus de număr, din dumnezeire. În secolul VII, Maxim Mărturisitorul dă un răspuns la întrebarea asupra raportului între unicitatea divină și multiplicitatea creaturii. O face din perspectiva unui cadru explicativ care descrie întreaga creație ca prefigurată într-un ansamblu de rațiuni eterne ale lui Dumnezeu, care se ramifică din unitatea lor în actul de creare a lumii și de desăvârșire a ei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
componente. Secolele care urmează și care consemnează acea serioasă reluare a lecturilor și interpretărilor din clasicii greci, nu au însemnat mai puțin și o altă manieră de reaproximare a dialecticii atât de sensibile pentru bizantini a raportului între Unu și multiplicitate. Se impun și alte teme care implică acest raport, cum ar fi unitatea lumii, sau unitatea sufletului ori a intelectului. Ca exemplu, Theodorus II Lascaris, împărat al Niceei (1254-1258) scrie Șase discursuri asupra comuniunii naturale, în care dovedește folosirea unei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
intelectului. Ca exemplu, Theodorus II Lascaris, împărat al Niceei (1254-1258) scrie Șase discursuri asupra comuniunii naturale, în care dovedește folosirea unei noțiuni filosofice a naturii și care are ca obiect încercarea de a dovedi unitatea naturii în raportul său cu multiplicitatea lucrurilor. Totul este unu și în acest unu înțeles ca natură lucrurile particulare se divid, se disting și se distribuie. Există două moduri de comuniune între lucruri: xaxa ^uoiv (secundum naturam) și xaxa xpaoiv (secundum temperationem). Acest al doilea mod
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Persoanele Treimii cele ce sunt un singur Dumnezeu, să amintim doar distincția palamită a unei „divinități superioare” și a unei „divinități inferioare”. Se poate observa că trecerea timpului a însemnat pentru evaluarea bizantină a înțelegerii UniTreimii, și a dialecticii unu-multiplicitate, o continuă provocare și nevoie de reprecizare ce a dus la un evident salt al limbajului pe care filosofia l-a pus în funcțiune, cu tot mai adânci nuanțări și resemnificări a termenilor, dar și la apariția unor înțelesuri inedite
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sintetică a schemei atunci când afirmă că „Fiecare efect rămâne în cauza sa, purcede din ea și se reîntoarce la ea.” Neoplatonicienii afirmau existența unor multiple nivele ale realității și ale cauzării pornind de la Unu, ca supremă cauză a tuturor către multiplicitatea lumii sensibile. Fiecare generație de neoplatonicieni au adăugat câte un strat intermediar, ca al treilea termen între alte două nivele. Platon însușii pusese ideile, sau Formele, ca media¬toare între Supremul Unu și multiplicitatea perceptibilă și de asemenea pusese problema
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ca supremă cauză a tuturor către multiplicitatea lumii sensibile. Fiecare generație de neoplatonicieni au adăugat câte un strat intermediar, ca al treilea termen între alte două nivele. Platon însușii pusese ideile, sau Formele, ca media¬toare între Supremul Unu și multiplicitatea perceptibilă și de asemenea pusese problema Sufletului lumii ca mediator între alte puteri mediatoare în Timaios. Așa cum afirmă Paul Rorem, împrumutat din spațiul logicii, limbajul cauzei și efectului ne ajută să evităm evidenta eroare de a concepe tema la modul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
subtil de a concepe procesiunea și întoarcerea secvențial, ca o simplă mișcare în timp, chiar dacă această componentă temporală în înțelegere aparține constituției minții umane, care poate lucra doar prin succesiune. Dionisie va utiliza tema procesiunii lui Dumnezeu de la unitate către multiplicitate pentru a preciza câteva aspecte ale modului în care trebuia înțeleasă doctrina creștină. Este cu putință ca în același timp Dumnezeu să fie descris în unitatea sa ca Cel ce rămâne în Sine, și în același timp distincția Trinitară a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de folos în această tentativă de dobândire a simplității, însă o exersare întoarsă spre înlăuntru. Autorul de filosofie, în desfășurarea discursului său, se caută pe sine, căută să descopere cele ale sale, întru nădejdea de a putea să ajungă dincolo de multiplicitatea gândurilor și cuvintelor, către liniștea vederii simple. Dar tocmai din această cauză discursul său ni se prezintă astăzi ca plin de repetiții, de ambiguități și mai ales de complicații inutile. Exegeții moderni care au trecut în revistă ansamblul sau părți
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
individul se descurajează prea repede și abandonează sarcina, iar În cazul uneia prea puternice se observă o deteriorare a capacităților cognitive și se reduce substanțial capacitatea rezolutivă. Motivația creatoare se caracterizează prin preferința persoanei față de complexitate, dificultate, noutate, diversitate și multiplicitate a problemelor pe care le abordează. Modul În care este apreciat individul și rezultatele activității sale prezintă importanță pentru formarea motivației creative. Caracterul creator al activității În orice domeniu din viața noastră, nevoia omului de a se adapta la situații
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
are originea gândul, ce se poate transpune dar are puterea să transpună un om, demonstrat astfel ca neobișnuit, în Creator, în semizeu într-un fel, căci tendința spre zei a lumii se face prin oamenii ei de geniu. Trecerea de la multiplicitate la individul cu personalitate discordantă dar concordantă cu idealul lumesc s-a făcut și poate că încă are loc sub ochii noștri. Continuând studiul privind arta psihică cu suport științific neuronal, posibilitatea concretă de existență a spiritului divin, se poate
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în sfera gândului fără de spațiu sau timp accedem înspre cel de-al treilea sefirot, Bina, hemisfera cerebrală stângă, inteligența divină care organizează spațiul necesar realizării actului creator 554. În acest loc se definește matricea universului energetic, al cuantelor ce însumează multiplicitatea în unicitate, suma entităților spiritului universal, cum este el descris în tradiția rosicruciană. Aceste trei sefiroturi reprezintă marea față a lui Dumnezeu, celelalte șapte constituind mica față în centrul cărora aflându-se Shekina. Hesed și Din sunt brațele drept și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
culoarea acestor becuri nu sunt identice. Altfel spus, cauza este una singură, dar efectele sunt diferite. O asemenea realitate este o demonstrație științifică mai ales când înțelegem că discutăm despre Realitatea divină, fiindcă misticii din trecut au insistat întotdeauna asupra multiplicității aparente a fenomenelor încadrate în aceiași Unitate. Existența omului evoluează între două lumi pe care psihologii le califică drept conștiență, respectiv inconștiență, prima corespunzând conștienței obiective, iar cea de a doua subconștientului. Această dualitate nu pune nici o problemă de înțelegere
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
efemerul se întâlnesc în Sine, cum poate Atma în eternitatea sa să cuprindă tot înțelesul efemerității noastre? Răspunsul ni-l dă Isus când spune: Eu sunt calea și adevărul și viața. 781 Reprezentând unitatea tuturor lucrurilor create, unicitatea Sa și multiplicitatea pe care o învăluie, se obține metafizic vidul care, în trecerea sa reflexă, reflectată și reractată în conștiința noastră, se întoarce ca vid întru Cristos. Când sinele este suprimat în actul divin, răul este suprimat și spiritul devine elixir. Aici
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
diferite ale conștienței umane. Altfel spus, cauza este una singură, dar efectele sunt diferite. O asemenea constatare nu poate să ne mire, mai ales când este vorba de Realitatea divină, fiindcă misticii din trecut au insistat întotdeauna asupra faptului că multiplicitatea aparentă a fenomenelor nu provine decât dintr-o singură și aceiași Unitate. Poate în altă carte dedicată Templului voi dezvolta din nou această minunată temă filozofică a Actualității și Realității, așa cum este ea prezentată mai ales în învățăturile rozicruciene 1076
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
categorii care, împreună cu percepțiile realizează o sinteză, o unitate, înțelegând ceea ce ne înconjoară. Această sinteză, această înțelegere, este tot un concept pur al minții noastre pe care noi îl numim realitate. Primele trei categorii din tabela categoriilor kantiene sunt: Unitate, Multiplicitate, Totalitate. Este evident că toate conceptele, toate ființele și toate obiectele pe care le percepem, sunt modelate, înțelese, cu ajutorul acestor categorii. Următoarele categorii sunt cele de Realitate, Negație, Limitație. Realitatea, la care iarăși am ajuns, o găsim în jurul nostru, dar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
învățare), au fost folosite categoriile înțelegerii și ale inconștientului care au modelat, au memorat, au stocat, toate aceste vechi percepții, după chipul și asemănarea lor. Percepțiile au fost filtrate, au fost triate, după cum se potriveau mai bine cu unitatea, cu multiplicitatea, cu totalitatea, cu negația, cu limitația, cu mișcarea, cu cauza, cu Matricea Stilistică, care păstrează în ea toate aceste categorii, și pe care o avem fără s-o învățăm. Se pare că avem Universalul în noi după care se vor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
unei întâlniri la Boston că virtuțile poesiei în reflectarea realității fizice sau virtuale depind de posibilitatea poetului de a-și descoperi harul percepțiilor și de a le analiza întocmai cum am exemplificat eu. Noi știm că ansamblul universului, adică lumea multiplicității, este opera unei Inteligențe cosmice ce formează o Unitate. În sufletul nostru avem certitudinea că trăim într-o lume de efecte ce își au originea într-o Cauză unică. Acest lucru îl știm prin deducție. În calitate de mistic, obiectivul inițiatului este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
III-a. La aceste pronume (și la cele grupate cu ele: dânsul, dânsa, însul, însa), opoziția de număr ea/ele corespunde, de exemplu, opoziției stea/stele, în sensul că același „obiect” este considerat în ipostaza singularității sau în cea a multiplicității. Corespondența este, însă, și la aceste persoane, parțială, întrucât caracterizează în mod absolut numai formele de feminin. La pronumele de persoana I, conținutul de plural dezvoltă trei variante: • termen corelativ al singularului, ca în flexiunea nominală, expresie a locutorului considerat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numărul sunt, în limba română - ca și în celelate limbi flexionare - solidare; sensurile de ‘persoană’ și ‘număr’ sunt „amalgamate”, fiecare dintre protagoniștii actului lingvistic, ca și fiecare din protagoniștii acțiunii exprimată verbal, sunt înscriși în desfășurarea opoziției singularitate (unicitate)-pluralitate (multiplicitate), iar desfășurarea raportului semantic dintre cele două planuri: lingvistic și extralingvistic, în care își are originea sensul gramatical de ‘persoană’ se face din perspectiva situării în această corelație gramaticală: singular-plural. Pe de altă parte, generarea sensului gramatical de ‘număr’ prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
electrică în care poate apărea fenomenul de ferorezonanță. Pentru tensiunea nominală de 400 kV (tensiunea de fază 242 kV) și relații adecvate între parametrii rețelei [Iravani], ferorezonanța pe armonicile de rang superior a condus la supratensiuni temporare cu factor de multiplicitate de peste 2,7 (în raport cu tensiunea de fază). 2.6. Descărcarea corona Descărcarea corona reprezintă una dintre sursele de perturbații de înaltă frecvență din instalațiile electroenergetice. Localizarea descărcării poate fi la nivelul conductoarelor sau al lanțurilor de izolatoare ale LEA de
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
națională coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția forțelor străine în faza de tranziție de la războiul propriu-zis la lupta împotriva criminalității. Multiplicitatea obiectivelor și rolurilor pe care militarii trebuie să le joace este ilustrată de o adevărată explozie a noilor misiuni: operațiuni militare, supraveghere aeriană, recunoaștere, intervenție umanitară, operațiuni de menținere a păcii, dar și reconstrucția postconflict. Roluri noi sunt asumate de
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]