1,239 matches
-
limba-n care m-a născut Sunt român și port cu mine limba din strămoși lăsată Cine n-o vorbește bine, degeaba-n lume o poartă Limba noastră cea română ne-a fost dată s-o trăim De la tată, de la mumă, chiar de suntem în străini Sunt român și românesc mi-e cuvîntul ce mă scrie Ca și graiul ce-l vorbesc, românește mă învie Hai român din toată zarea de ți-e inima română Cum e pîinea și cu sarea
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
indiferent de promoție și de generație. Apartenența lor la același ethos etnic constă și într-un număr cât mai mare de lecturi comune, de poezii învățate pe de rost la vremea potrivită, la grădiniță sau la liceu. „Peneș Curcanul” și „Muma lui Ștefan cel Mare”, „La steaua”, „Pădurea spânzuraților” sau „Zburătorul”, „Apus de Soare” sau „O scrisoare pierdută”, sunt texte care lasă în sufletul nostru colectiv un ecou, un răsunet din care se ițește sentimentul benefic, reconfortant, al solidarității etnice, comunitare
PRIN LIVEZI ALBINELE ŞI-AU PORNIT COLINDA... de ION COJA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371109_a_372438]
-
doamna Micle ceva de dumneavostră, îi șopti ea încet poetului la ureche, trăgând cu ochiul spre camera Veronicăi, mi-e milă de ea s-o trezesc, sărmana, doarme așa de frumos, mai reveniți dumneavoastră peste un ceas, poate... Era poruncă? „Muma Pădurii la Porțile Raiului, să te ia dracu!” Ar fi o treabă ca-n acest răstimp să meargă la florărie să-i ia un buchet de flori; văzuse de câteva zile niște boboci de garoafe de o rară frumusețe și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ȘI MADRIGALE) Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1190 din 04 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Brâncuși. Un dac căzut, de pe Columna, S-a ridicat...spre infinit Cu un sărut Daciei muma, Într-o tăcere de granit! Infinitul capodoperei. Prin lemn, piatra, bronz-argilă S-a ridicat un dac prin artă Și s-a-nălțat că o acvila Să vadă Dacia pe harta Și-n lume, a urmat un zbor Ce l-a făcut nemuritor
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
o înpodobi și a o înfrumuseța cu de toate și, zugrăvindu-o ca nu alta asemenea, mai vrut-au, între alte, ca și dunga cea mare bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și dăspre mumă, să să zugrăvească...”. Aproape fiecare efigie din cele aproape treizeci aflate în pronaosul Hurezilor ne trimite către un personaj știut și din cronicile timpului. În tabloul votiv, care este un document de epocă, se poate admira o impresionantă familie voievodală
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CE N-AVEAM ȘI-AVEM ACUMA? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ce n-aveam și-avem acuma, După douăzeci de ani? Confundăm țara cu muma, La oraș, niște... țărani! Însă-acuma nu-i totuna, După douăzeci de ani! Zice că e țara − una: Turmă doar de... mitocani! Un popor ce doarme-ntruna, Belind ochii la teve, Învățat e cu minciuna Și trăiește pe... neve! Ce
CE N-AVEAM ŞI-AVEM ACUMA? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347502_a_348831]
-
punea în lumina tiparului, în premieră, versurile lui Serafim Duicu - cele din ceasul de taină al spiritului său înalt și frumos, ascuns ieftinătății cotidiene. „Ce suntem noi... Prin ierburi foșnitoare vin glasuri de părinți și-n fiecare zarzăr e o mumă cu gene în petalele de mai jelind în brumă. Din oase-și trag gutuile mireasma râvnind la pulpe de fecioare-n somn și-n taina lacrimii de rouă noaptea e os de domn. Grămezi de oase-n jos la temelii
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]
-
I. plete lungi și ude netreierate poteci în lanul de grâu II. bulgăr de soare pe o aripă de vânt seceriș pe câmp III. micul bob de grâu luceafărul de ziuă raiul de sub cer IV. spic nesecerat geana a Sfintei Mume pare câmpia 10.03.2013 Referință Bibliografică: Haiku pe-o rază de zi / Maria Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 804, Anul III, 14 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Maria Oprea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
HAIKU PE-O RAZĂ DE ZI de MARIA OPREA în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345253_a_346582]
-
Împărătese Fecioara Maria, în Icoana martiriului creștin-ortodox, aureolată de dureri și suspine, de lacrimi și plângeri într-o smerenie majestuoasă: MARIA BRÂNCOVEANU Se poate oare îndura mai mult / Să-ți păstrezi făptura-ntru viață? / Prunci și bărbat decapitați la rând / Și muma soață firavă de față. Nici măcar nu a înnebunit / Sta-n mulțime singură-n tăcere / Până masacrul fost-a săvârșit / Și se crăpă-n Carpați de înviere. Iscoadă-apoi lupoaica deveni / Trupurile să le mai apuce / Să-i poată pruncii-n lacrimi
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
șanse minime de supraviețuire. - Mama lor de proști ! De ce dracu’ nu i-au scos afară tâmpiții ăia de gazatori dacă au văzut că - la măsurători - concentrația de metan a sărit de opt la sută ? În pușcărie cu ei, tu’le muma lor de incompetenți ! - Au murit și ei șefu’ ! Și mult mai timid, reducându-și vocea la un minim-minimorum: - Dumneavoastră le-ați spus să nu raporteze decât peste zece la sută concentrația de metan în abataj, pe când normele prevăd doi la
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
din liceu, căruia nu i se uscase cerneală de pe diplomă de bacalaureat, să cutez să fiu mai puțin bărbat și, eventual, să încerc să fentez armata. Eu doream să fiu un bărbat adevărat care să-și facă datoria față de patria muma și să treacă prin furcile caudine ale “bibaniei” din armată, perioadă în care erai umilit și batjocorit de către cei de ciclul doi și în special de acest personaj infam care îți veghea și respirația când dormeai: caporalul! Caporalul dădea oră
US ARMY VS. ROMANIAN ARMY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378011_a_379340]
-
oblu limba romănească e mama limbii ceii latinești,...” (Petru Maior, Scrieri, 1, 1976, 311). Demonstrația se încheie cu concluzia: „Personal, cred că răspunsul este afirmativ. Limba dacă, respectiv pelasga, traca, geto-daca, este mama limbii latine!” Afirmația că limba românească e muma celei latinești nu trebuie luată “ad literam”. Ea aruncă însă o lumină asupra istoriei europene anteromane încercând să construiască poduri peste timp între epoca bine cunoscută a culturii greco-latine și epocile anterioare, în condițiile în care descoperiri arheologice recente, studii
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
unii dintre noi nu-l prea aveau la inimă. Delicioasa moagănă poate crea dependență. Îmi amintesc că unul dintre copiii din vecini, stabilit la oraș, când venea acasă de Sărbători începea să strige încă din capul satului, din toți rărunchii: „Mumă, îi gata moagăna? Moagănă, tulai mumă, ado-ncoace!”. Am întrebat peste tot, dar numai în satul bunicilor dinspre partea tatălui există acest fel de mâncare. Abia târziu i-am dat de cap misterului: e o rețetă preluată de la sași, o specialitate
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
aveau la inimă. Delicioasa moagănă poate crea dependență. Îmi amintesc că unul dintre copiii din vecini, stabilit la oraș, când venea acasă de Sărbători începea să strige încă din capul satului, din toți rărunchii: „Mumă, îi gata moagăna? Moagănă, tulai mumă, ado-ncoace!”. Am întrebat peste tot, dar numai în satul bunicilor dinspre partea tatălui există acest fel de mâncare. Abia târziu i-am dat de cap misterului: e o rețetă preluată de la sași, o specialitate cunoscută doar într-o zonă restrânsă
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
atunci în minte, Petrică socoti din cap: „Aveam nouă ani și terminasem cu premiul întâi clasa doua la școala primară.” Își mai aduse aminte de reacția celor din casă, când tatăl său a primit ordinul de mobilizare. Toți plângeau... iar mumă-sa era disperată. Își smulgea părul din cap de deznădejde! Pătulul era gol, porumbii de-ai vechi erau pe terminate, iar anul nu se știa cum va fi. Urma cea de-a doua prașilă și ploaia întârzia. Comuna se golise
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
Îi veni în minte și ziua când factorul poștal a adus certificatul de deces al tatălui său. Era într-o zi din postul Crăciunului, friguroasă, dar cu soare. Printre sughițurile care-i înfundau respirația, poștașul l-a citit, fiindcă ea, mumă-sa, era aproape leșinată și toți vecinii care se adunaseră în bătătura casei, să audă nenorocirea, țipau cu palmele la ochi. - „Fruntașul, Mogoș Trifon , născut la data de 1 februarie 1911, în comuna Valea Mare ... contingentul... și a început și
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
sânii ceva mai sus. Într-un fel, era bucuroasă. De mult nu mai intrase într-un restaurant, nu mai ascultase o muzică, nu mai fusese servită de un ospătar, care să-i ofere galant cea mai apetisantă porție de friptură. Muma Ioana, mama soacră-sii, îi turna din oala de pământ în strachină ciulamaua de cartofi și-i zicea: „Ia de mănâncă! Un fir de ceapă vrei s-aduc din grădină?”... Și mânca, fiindcă îi era foame și n-avea ce
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
Săru-mâna, cocoană!” - Brândușo! Să treci zilele aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa cu masă întinsă sub dud, în partea cu umbră din bătătura casei. Pe masa rotundă cu trei picioare erau două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
trei picioare erau două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate după atâta vreme, strică rostul tainei duse la masa plină cu bucate. - Vă stricai masa și taina, mumă! Cine-i țigăncușa asta așa de frumoasă de ți-a intrat pe sub piele și mâncarăți amândouă? - E de la corturile pe lângă care trecuși. Mumă! Ăștia-s lăieți ca lumea, cinstiți și curați și mai spălați ca Ioana lui Floricel, după care
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
după atâta vreme, strică rostul tainei duse la masa plină cu bucate. - Vă stricai masa și taina, mumă! Cine-i țigăncușa asta așa de frumoasă de ți-a intrat pe sub piele și mâncarăți amândouă? - E de la corturile pe lângă care trecuși. Mumă! Ăștia-s lăieți ca lumea, cinstiți și curați și mai spălați ca Ioana lui Floricel, după care, de nespălată ce-i, pute și pământul pe care calcă. O trimisă tat-su să-mi aducă clopotul ăsta pentru Joiana. Că-i
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
și fusese bine lustruit. Probabil cu amor, o pastă de lustruit metalele, pe care o știa el de când fusese elev la liceul militar și-și lustruia nasturii de alamă ai ținutei. Ținându-l de zgardă, îl scutură și constată că mumă-sa avea dreptate. Suna frumos! - Cred că se aude din capul satului când vii cu vacile acasă! remarcă Petrică cu sinceritate. Cât dăduși pe el? - Niciun ban. Lăietele ăl bătrân a trecut într-o zi prin sat, m-a văzut
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
potrivit căreia talentul / geniul poeților stă-n capacitatea lor de a surprinde / „fixă“, ori „de a arhitectură“ cosmicul („nu comicul“); «Scrise cu litere de aur în armânește, în graiul nostru străbun, Victor Enache scrie în amintirea a doua femei, prima muma (bunica) Nasta care l-a învățat să vorbească graiul și dada (mama), nemțoaica de vorbea, de cântă armânește că un înger.» (p. 3) / «Victor Enache scrie tu aduțeari aminti a dauă mul’ieri: prota muma Nasta, câri lu anviță să
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
amintirea a doua femei, prima muma (bunica) Nasta care l-a învățat să vorbească graiul și dada (mama), nemțoaica de vorbea, de cântă armânește că un înger.» (p. 3) / «Victor Enache scrie tu aduțeari aminti a dauă mul’ieri: prota muma Nasta, câri lu anviță să azburască, si ali dadi, „neamța“, ți zbura și cînta armîneaști că un anghil.» (p. 6); și aici refuzăm să aducem discuția despre neverosimilul aserțiunii potrivit căreia o nemțoaica ar fi putut să-și însușească valaha
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Mulți se bucurară c-aveau așa vindecător în obștea lor. Alții, mai prepuielnici, plini de zavistie, mărunțeau din gură, o vorbeau de rău și-i ziceau între dânșii fie meșterița, fie Fata Pădurii, înrudită cu Omul Pădurii, Moșul Codrului ori Muma Pădurii și vesteau altora că le va pricinui greutăți, mari supărări. Vorbele ajunseseră și la urechile fetei, dar n-o mâhniră prea tare, căci vădeau înțelepciunea vorbelor foaie verde lobodă/ gura lumii, slobodă. Își scuturase pletele negre-albăstrii și nestrânse în
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
de mulțumire. Noaptea i se arătase în vis ființa vătămată. O privise blând, parcă o ruga ceva, apoi dispăruse. În urmă, o băbuță povârnită de ani murmurase ceva nedeslușit despre izbăvirea mândreței de flăcău cum fusese cândva Silvan. Și numele Mumei Pădurii încheie șirul de slove ascultate de Natalia. De la visul acela, tânăra se muncea cu gândul ce să fi însemnat?! Și tot o ținu cu prepuielile până în seara Ajunului. Ca mereu, și atunci, căsuța era îngrijită de sărbătoare, iar de
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]