501,047 matches
-
Bogdan Vlăduță Bogdan Vlăduță a fost elevul lui Ștefan Câlția, iar această informație nu este lipsită de importanță pentru o situare mai exactă a picturii lui. Deși mai degrabă solitar, fără un instinct social sigur, cu o evidentă continuitate în muncă, dar fără obsesia prezenței cu orice preț în spațiul public, el a participat constant, încă din timpul studenției, la diverse expoziții de grup, în special la cele din zona de acțiune a Fundației Anastasia, iar prima sa expoziție personală a
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Creștinii bogați își pierdeau averile și libertatea și erau puși la munci silnice în mine și ocne, pe tot parcursul vieții. Cei săraci erau uciși prin tăierea capului (decapitare) ori prin ardere de vii sau prin răstignire, prin aruncare la fiare sălbatice și înfometate etc. Înainte de a fi judecați, erau închiși în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dumnezeiești. Căci abia a apucat să se pronunțe sentința împotriva unora, și din cealaltă parte să grăbeau alții spre scaunul de judecată al judecătorului, mărturisind că sunt creștini, fără să se sperie de îngrozitoarele chinuri și de orice fel de munci care-i așteptau, ci vorbeau cu toată îndrăzneala și curajul despre credința în Dumnezeu întregii lumi și întâmpinau cu bucurie, în râs și voie bună sentința din urmă, cântând până la ultima răsuflare imnuri de laudă și de mulțumire lui Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
întâi ochiul drept cu sabia și după aceea li s-a ars cu focul ori li s-a paralizat piciorul stâng cu fierul înroșit, după care îi osândeau să lucreze în minele de aramă ale Țării, unde conta mai puțin munca ce trebuiau s-o depună, cât mai ales maltratarea și chinuirea lor acolo. Cu neputință este și descrierea altor lupte, în care au pierit alți luptători, care au răbdat poate mai mult și decât acești martiri, pentru că faptele lor curajoase
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. 13, p. 328,329) „Oamenii au ajuns să rabde mai bucuros focul, sabia, răstignirea, aruncarea la fiare ori în adâncurile mării, ciuntirea ori arderea mădularelor, frigerea pe grătar, orbirea sau scoaterea ochilor, mutilarea întregului trup, iar în afară de acestea înfometarea, munca în mine și în lanțuri, mărturisind prin toate acestea că mai bucuros rabdă de dragul credinței decât să schimbe cinstirea adusă lui Dumnezeu cu jertfirea adusă idolilor”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, XIV, 13, în PSB, vol. 13
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
el era de șaptezeci de ani - când el disprețuia viața, dacă aceasta înseamnă a disprețui, ceea ce eu n-aș zice, și cred că nimeni altul n-ar zice-o. Tu însă arată-mi pe cineva stând vitejește în cazne și munci pentru buna-cinstire, precum eu Ți-aș putea arăta mii și mii de aceștia în lumea întreagă. Cine, fiindu-i smulse unghiile de la mâini și de la picioare, a suferit cu bărbăție? Cine a răbdat cu vitejie, fiindu-i dezrădăcinate arterele? Cine
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cine, fiind aruncat în căldarea cea de pe foc? Arată-mi de acestea. A muri cineva prin otravă este totuna cu cel ce doarme, căci această moarte se zice că este mai dulce decât somnul. Dacă însă au și suferit oarecare munci, totuși a pierit lauda lor, căci s au prăpădit pentru niște pricini urâcioase, unii pentru că vorbeau ascultătorilor de cele neîngăduite, alții fiindcă erau prinși în fapte necinstite, și alții iarăși, nefiind vreo pricină binecuvântată, se predau singuri în zadar și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mai cu cruzime decât o fiară sălbatică, dar ei, ca niște oameni de oțel, care ar vedea acestea petrecându se în trupuri străine, stăruiau cu bărbăție și cu curajul cuvenit lor în mărturisirea credinței, rămâneau nezdruncinați de-a lungul tuturor muncilor și arătau cu strălucire bărbăția lor și harul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 356) „Cei mai mulți dintre împărații păgâni au aruncat pe creștini în adâncuri, în foc, în prăpăstii, în mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au supus la fel de fel de chinuri și munci, căutau cu orice chip să nimicească credința din sufletul lor, dar n-au reușit; dimpotrivă, au plecat rușinați. Cu cât creștinii erau tăiați în număr mai mare, cu atât credința creștea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dumnezeu m-am rugat”, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 516) „... noi, când îi fericim pe sfinții mucenici, îi fericim mai întâi datorită rănilor lor, și apoi datorită răsplăților; mai întâi datorită muncilor, și apoi datorită cununilor gătite lor. Fiindcă rănile sunt începutul și temeiul răsplăților, nu răsplățile început și temei rănilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Ana, omilia a IV-a, în vol. Omilii la Ana. Omilii la David și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 502) „După cum cei care vor să-și facă frumoase casele, le împodobesc peste tot cu picturi strălucite, tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor și plin de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor și plin de vitejie! Cu astfel de cuget poți zugrăvi în suflet muncile lor ca și cum ai avea mâna cea mai îndemânatică. Să zugrăvim, dar, în suflet pe cei întinși pe jăratec, pe cei aruncați în căldări, pe cei înecați în mare, pe cei strujiți, pe cei trași pe roată, pe cei aruncați în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de bunătăți „AȚi văzut cât de puternic e glasul mucenicilor chiar când mucenicii tac? De asta a lăsat Dumnezeu între noi trupurile lor. De asta cei care au biruit cândva nu s-au desfăcut în pământ nici acum; au îndurat muncile cu atâta vreme înainte, dar trupurile lor n-au putrezit; n-au putrezit încă, pentru tine și pentru folosul tău, pentru ca gândindu-te la atletul acela să Ți se înflăcăreze sufletul spre a porni pe același drum. Mucenicii n-au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și neavând la el cheia casei, a așteptat în fața locuinței sale câteva ceasuri bune, să nu trezească portarul la o oră atât de matinală. Cartea, încă nu o citisem. Alegerea feroviară fusese făcută pe cont propriu, slăbiciunea, abstractă, pentru "oamenii muncii", - ca autorul celebrului Retuș la întoarcerea mea din URSS, - imperiul proletariatului râvnit, la început. * Chelnerii de toate națiile cunosc foarte bine barierile sociale. Chelnerii și, curios, câinii de lux. De aceea, distanța oberului, pe când mă așezasem singuratec la masa acoperită
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
ca și ieri, în cele câteva mari orchestre ale lumii, la Viena, la Paris, la München, Londra sau la New York, activează zeci de formații musicale camerale, de cvartete de coarde, de formații de suflători, muzicieni a căror activitate înnobilează calitatea muncii marilor colective simfonice din care fac parte. Nu poți să nu-ți amintești faptul că la noi, în perioada interbelică, a ființat cvartetul condus de George Enescu, formație care a prezentat pentru prima oară în România, la Ateneul Român, integrala
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
de prea banalul adevăr. Ce n-au înțeles antrenori de frunte, a înțeles, însă, ministrul Hărdău. Prins și răsprins în off-side, boss-ul învățământului românesc amenință cu groaznice represalii: că va lua măsuri împotriva profesorilor, că va desface contracte de muncă celor care nu vor corecta corect la bacalaureat și alte palavre, care de care mai comice. Adevărul e că problemele învățământului nu-l depășesc doar pe Hărdău. Europa însăși contemplă neputincioasă starea deplorabilă a educației. Arborând mereu steagul "reînnoirii" și
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
diverse și total nemotivați ei înșiși. La facultatea la care predau, acest tip de ore nu e normat și, prin urmare, nu e nici plătit. După știința mea, e cel mai scurt drum făcut de învățământul românesc din faza hei-rupismului muncii patriotice la pseudo-europenismul fără frontiere și fără bani. Dacă tot îi imităm pe americani, s-o facem în punctele în care avem cu adevărat de învățat de la ei. Buna separare a activităților administrative de cele didactice părea să fie un
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
al institutului - o poștă dezafectată - și la indignarea că, la ora prînzului, nu i-a găsit acolo decît pe director, pe Andrei Cornea și pe turcologul Renata Tatomir, iar "de muncit, nu se muncea" (ce înseamnă în capul bietului ziarist munca unui cercetător din domenii umanistice dă exact măsura competenței lui în temă). l Abia citind ADEV|RUL LITERAR & ARTISTIC de sîmbătă 15 iulie s-a lămurit Cronicarul de unde i s-ar trage ziaristului vehemența demolatoare și a fost mulțumit că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
suplimentului și profesor de Istoria religiilor, recunoaște că I.S.O. are probleme majore, dar ele nu sînt chiar cele trîmbițate de Ev. Z": " Ceea ce stupefiază este însă atitudinea jurnalistului. Acesta acuză faptul că nu i-a găsit pe cercetători la muncă, de parcă un institut de cercetări ar fi un atelier de fabricat șaibe, la normă. Mai departe, cercetătorul, profesorul și analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al Universității București... Desigur, tînărul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
socială (ca în lozinca, destul de rară, "Trăiască intelectualitatea patriei noastre!"), iar intelectualul o persoană care a urmat studii superioare (,țărani, muncitori, intelectuali - uniți în lupta pentru pace"). În DEX, pentru colectivul intelectualitate ("categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență; totalitatea intelectualilor; mulțime de intelectuali") este oferit sinonimul inteligență; e vorba de fapt de calchierea termenului rusesc pe care noua ediție a DOOM-ului ne recomandă să-l scriem (așa cum se și face în
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
împinge atîtea lucrări de referință în conul de umbră al indiferenței noastre. Iar nevoia de a-ți răscumpăra întîrzierea ține exclusiv de gîndul că, nesemnalîndu-le atunci cînd trebuia, ai greșit de două ori: mai întîi față de autorii lor, a căror muncă se vede astfel văduvită de un ecou pe măsură, iar în al doilea rînd față de publicul lor, adică față de acei cititori cărora asemenea cărți le-ar fi prins bine dacă ar fi știut că ele există. În fața Dicționarului de termeni
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
în ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic de lucru al acestui arheolog săpînd în lumea interbelică a documentelor românești. Dacă acest scufundător în apele arhivelor nu s-ar fi înhămat la o asemenea muncă, gazetăria lui Vulcănescu, Noica, Cioran sau Nae Ionescu nu ar fi ajuns niciodată să fie strînsă între coperțile unor volume unitare. Așa se face că astăzi Marin Diaconu este părintele unor cărți a căror existență ar fi fost imposibilă în lipsa
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
și simplu, și uman". Recuperez, de aceea, firescul din paginile memorialistice ale lui Peltz. Călătoriile lui Slavici, pe care Peltz le-a ascultat povestite, istorisirile despre cărți vechi, scoțînd din el pe anticarul amator, impresia morții aceluiași Slavici. Pe urmă, munca la Gazeta ilustrată, înflorind fotografiile cu texte explicative, și întîlnirea cu Rebreanu. Ceva din atmosfera de la Sburătorul, tablou de epocă pe care vremurile de după '60 nu-l deranjează deloc, trece prin rînduri. Lume literară nesiluită de nimeni și nimic. Acolo
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
începeau și cînd se terminau cursurile la Universitate, că să fii student era ceva. Ei, starea asta, pîndită, în anii noștri, de o crîncenă banalitate (cine mai știe cînd a plecat ultima oară mai repede din amfiteatru ca să ajungă la muncă, sau așa ceva) se ține foarte țeapănă în însemnările lui Costache Olăreanu din '49 pînă-n '53. Lumea lor, de studenți cu gazdă, se învîrte în jurul evenimentelor din centrul academic al orașului. Două sînt drumurile: spre facultate și spre bibliotecă. Acolo fierb
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
dânsele, se amestecă o întipărire de sălbăticie ciudată, venită din locuri foarte depărtate. Barbari năvălitori, mulți, foarte mulți, având încă mai mulți, mii de mii, miriade în urmă, par că trec printre ziduri ciclopice și monumente de Faraoni, făcute cu munca robilor și legate cu sângele lor. Casărmi în toate părțile, musici care încearcă imnuri războinice, ofițeri în grupe strălucitoare, sau singuratici, pe jos, în trăsuri, pe velocipede. Această Basarabie rău câștigată e o țară bine păzită" (p. 134-135). E un
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]