709 matches
-
despre el. Se umflă în pene și o face pe vedeta. Vrea să plece, dar forța de convingere a colectivului își spune cuvântul și așa este recuperat pentru combinat. Dincolo de interesul economic, Partidul Comunist dorește o creștere cantitativă a clasei muncitoare, masă de manevră și pepinieră de cadre. Pe de altă parte, tot propaganda cinematografică promovează un proces invers : tinerii ingineri, medicii, profesorii să meargă în sate. Proletarizarea țărănimii și ruralizarea intelectualității sunt obiectivele a căror realizare asigură PCR o structură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
negativ, necompensat de prezența vreunui inginer pozitiv. Ștefan (Octavian Cotescu) este laș, unsuros și agresiv. Și „burghez” : „Pentru inginer totu- i apă caldă și mașină mică !”, taxează Cioba. Aidoma maistrului cu origini burgheze din filmele anilor ’50, îi cășună pe muncitoarea Mariana, care îl place pe tânărul Vive. Ajunge până la a- l bate cu sălbăticie pe un Vive distrus de moartea lui Cioba. În culmea furiei, îi strigă acestuia : „Eu am făcut o facultate, mă, când tu mergeai la ceaiuri !”. Diminețile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
legendele mor (regia Stuart Millar, cu Richard Widmark), Desculț în parc (regia Gene Saks, cu Robert Redford, Jane Fonda), Binecuvântați animalele și copiii (regia Stanley Kramer), Mesagerul (regia Joseph Losey), Anonimul venețian (regia Enrico Maria Salerno, cu Tony Musante), Clasa muncitoare merge în paradis (regia Elio Petri, cu Gian Maria Volonté), Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii (regia Damiano Damiani, cu Franco Nero, Martin Balsam), Hello, Dolly ! (regia Gene Kelly, cu Barbara Streisand), Doi pe un balansoar (regia Robert
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
săracă sau viceversa - este echivalată „socialist” : unul cu studii superioare, celălalt fără ; sau el cărunt, ea sub 30, cum e cazul profesorului universitar Cremene, în amor cu o studentă (Probleme personale). Inginerul Mândrican își îngăduie o relație fluctuantă cu o muncitoare (Destine romantice). Profesorul Ion Cristian nutrește o afecțiune împărtășită pentru o colaboratoare, fapt ce îl expune intriganților (Orgolii). Mama refuză căsătoria fiului ei cu o simplă muncitoare (Scopul și mijloacele). Mihai este muncitor, Ileana e studentă. Părinții ei se opun
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
are dreptate? (1990) 234 Cine mă strigă? (1980) 192, 196, 243 Ciocolată cu alune (1979) 192, 196 Citadela sfărâmată (1957) 61, 68, 70 Ciulinii Bărăganului (1958) 61, 68 Civilization (1916) 26 Clanul sicilienilor (Le Clan des Siciliens) (1969) 189 Clasa muncitoare merge în paradis (La classe operaia va in paradiso) (1971) 188 Clipa (1979) 192 Clipa de răgaz (1985) 234, 244 Codin (1963) 115 Columna (1968) 111, 115-116, 144, 199 Comoara din Vadul Vechi (1964) 111-112 Concurs (1982) 234, 239, 264-266
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propriul șovinism, și arată că la unele adunări de partid, tovarășii unguri combăteau pe legionari și pe maniști, dar nu și pe salasiști. Este de părere că problema germană trebuie adâncită și cere să se sublinieze mai mult mobilizarea maselor muncitoare germane, împotriva fasciștilor germani. Tov. Chivu cere, de asemenea, ca problema germană să fie mai documentată. Arată, apoi, că problema evreiască este tratată numai în linii mari, că în organizațiile de partid se dezvoltă un spirit antisemit și trebuie, de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aptitudini (dans, pictura, muzică, desen) - în limita normalului. 3. Ancheta socială: Structura și atmosfera familială: tatăl are 32 de ani, este casnic în urma unui accident de muncă, cu studii superioare, funcția de inginer constructor; mama are 31 de ani, este muncitoare, studii medii, cu funcția de vânzătoare. Doi copii în familie, Andrei 6 ani, și sora lui de 3 ani, preșcolari. Situația lor financiară este modestă. Părinții sunt preocupați de a le oferi copiilor strictul necesar, tatăl este frustrat și stresat
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pe care-l reprezentau să se transforme în partid comunist, apoi afilierea sa la Internaționala a -III-a, cu sediul la Moscova, condusă de V. I. Lenin. Anul 1920 va fi de cumpănă pentru România, prin amploarea acțiunilor proletare ale clasei muncitoare, dar si prin legăturile tot mai periculoae cu Internaționala Comunistă. O delegație de socialiști a vizitat Rusia Sovietică, la sfârșitul anului 1920, în scopul perfectării acțiunii de afiliere a partidului pe care-l reprezentau la Internaționala a -III-a. Cei care
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
muncitoare cu specific național, fără elemente de import și în special, lipsit de indicațiile venite de la Kremlin. Amestecul tot mai vădit al Internaționalei a-III-a, în problemele mișcării socialiste din Europa, va fi permanent în vizorul unor tineri din cadrul partidului clasei muncitoare românești. În cadrul lucrărilor Congresului din 8 - 12 mai 1921, au fost adoptate moțiuni, cu referire la amnistierea unor lideri ai mișcării socialiste întemnițați, pentru anumite motive, ma menținerea cenzurii și a stării de asediu, la reprimarea cu brutalitate a mișcărilor
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Cernâsevski, Dobroliubov, Herzen și Belinski, Alexandru, născut în anul 1879, a activat mai mult în România. El va fi creatorul primului program socialist din țara noastră. De profesie inginer, Alexandru Dobrogeanu Gherea a desfășurat o intensă activitate politică în numele clasei muncitoare românești, dar și a Kominternului, după 1919. În 1920 va fi deputat socialist în Parlamentul României, reales în 1922. Momentul revoluționar de la 8 mai 1921, când cea mai mare parte a membrilor Partidului Socialist vor intra în rândurile Partidului Comunist
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
învățătură în comuna Blidari (1941-1948), urmează Școală Profesională de Confecții din Curtea de Argeș (1949-1951) și Facultatea Muncitoreasca la Universitatea din București (1953-1955). Își continua studiile la Facultatea de Pedagogie-Filologie a Institutului Pedagogic din Capitală, absolvita în 1959. După scurte perioade că muncitoare la Fabrica de Confecții (1951-1952) și pedagoga în cadrul Grupului Școlar Profesional și Tehnic din București (1954-1955), ca profesoară la Foleștii de Sus, județul Vâlcea, si Copaciu, județul Gorj (1959-1960), devine asistență și ulterior lector de literatură la Facultatea de Ziaristica
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, avântul scientist - „știința” evoluției istoriei și a societăților - îl încurajează pe Karl Marx* să elaboreze o ideologie* care înscrie utopia și revoluția într-o mișcare istorică preconizată a duce la răsturnarea orânduirii capitaliste de către clasa muncitoare* și la instaurarea comunismului, sinteza unei formule atractive: „De la fiecare după capacitățile sale, fiecăruia după nevoi”. în sfârșit, un om trece la fapte: pe data de 7 noiembrie 1917, Lenin* și grupul său de bolșevici* pun mâna pe putere la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Francez*, Marie-George Buffet. Cea a leninismului, formă dominantă a „Ideii” în secolul XX, a impus comuniștilor din lumea întreagă o remarcabilă unitate ideologică, organizațională și strategică. De ce comunismul în Rusia anului 1917? Dacă e ce credem ce susține marxismul, clasa muncitoare* este actorul fundamental al revoluției comuniste care trebuia, așadar, să izbucnească în mod prioritar în țările cele mai industrializate. Or, în mod paradoxal, bolșevicii și-au inaugurat proiectul în Rusia, una dintre țările cele mai înapoiate din Europa la începutul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Rezistență sau pentru Eliberare*. Totuși implicarea comuniștilor în lupta pentru apărarea democrației, a progresului social și a independenței naționale, este imaculată de apartenența prioritară la sistemul comunist mondial. Afiliindu-se, în 1920, la Internaționala Comunistă (IC), Secțiunea Franceză a Internaționalei Muncitoare (S.F.I.O.) a acceptat cele 21 de condiții de aderare impuse de aceasta, orientate în mod expres către distrugerea societății „capitaliste” și a democrației „burgheze” prin pregătirea războiului civil. în cursul anilor 1920, bolșevizarea și apoi stalinizarea structurilor, a cadrelor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
producție, adică un stadiu înalt al dezvoltării sale”. Odată societatea comunistă instaurată, această muncă acumulată n-ar fi decât „un mijloc de a lărgi, de a îmbogăți și a înfrumuseța existența muncitorilor”. Ar exista aici un formidabil potențial pentru clasa muncitoare*, capabilă să organizeze marea producție, luând ca punct de plecare ceea ce a fost creat mai înainte de către capitalism. Timp de un secol și jumătate, din 1828 până în 1989, comunismul a fost sinonim al „proletariatului”, subiect revoluționar a cărui misiune era
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Annie Kriegel -, format din trei subsisteme: cel al partidelor-stat apărute între 1945 și 1949 în țările învecinate URSS, cel al partidelor comuniste care nu se află la putere și cel al alianțelor stabilite pe plan mondial în jurul temelor apărării clasei muncitoare*, luptei pentru pace* și mișcărilor de eliberare națională. O strategie de expansiune a comunismului încă din 1939, Stalin* a presimțit că războiul* avea să-i furnizeze o formidabilă ocazie de extindere a sistemului comunist. Pe 7 septembrie 1939, în fața lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comuniste naționale și internaționale. Oricare ar fi gradul de adeziune, fiecare aderent aparține cercului sacru al „Partidului”, unei „contrasocietăți” comuniste (A. Kriegel) net distinctă de societatea profană. Această sacralitate este ancorată pe anumite suporturi specifice. Primul dintre acestea este clasa muncitoare*, considerată a fi o clasă revoluționară, obiect al adorației „muncitorului”; acest sentiment duce, pe de o parte, la ura față de ceea ce este „burghez” și, pe de altă parte, la exaltarea „caracterului muncitoresc”. Cel de-al doilea este partidul revoluționar, a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Guevara. Dacă la Moscova sau la Beijing „cucerirea străzii” ține, de fiecare 1 Mai, de obligație, în țările capitaliste ea capătă o dimensiune eliberatoare. Prin scandări de lozinci alternând cu cântece de bucurie sau de sacrificiu, ea arată puterea clasei muncitoare* în teritoriul ostil și, dacă se consideră necesar, și capacitatea ei de „autoapărare” prin mobilizarea unor „servicii de ordine” performante. în afara tradiționalelor mitinguri și defilări, serbările - cum ar fi cele ale cotidienelor PCF* și PCI*, l’Humanitî și l’Unita
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
două curente de gândire ale anticapitalismului* devine recurentă când ele reprezintă mișcări politice și sociale, și se transformă în conflict după 1917. Anarhismul a fost inițiat mai ales de către Pierre Joseph Proudhon, pentru care proprietatea trebuie să fie transferată clasei muncitoare*, în vreme ce, în concepția lui Marx* ea trebuie să treacă în mâinile statului. Proudhon reproșează Ligii Comuniștilor faptul că ea dezvoltă ideea de dictatură a proletariatului, care ar antrena dominația unui grup social asupra celorlalte și că ar fi contrară principiului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
context ideologic, proletariatul s-a transformat în obiect revoluționar plecând de la mitul unei clase muncitoare unificate, colportat de leniniști, de staliniști și de maoiști*, dar și de opozițiile comuniste. în schimb, în țările cu regim comunist, distincția teoretică dintre clasa muncitoare și proletariat - asimilat cu partidul comunist - s-a transformat într-o contradicție fundamentală. în spatele fațadei „puterii celor ce muncesc”, promovată în lumea întreagă de un puternic dispozitiv de propagandă* și de dezinformare*, „dictatura proletariatului” le-a impus muncitorilor condiții de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
relansare a economiei care, în 1927, ajunge aproape de nivelul atins în 1913. Economia planificată: penuria constantă, mijloc de regularizare a economiei în 1928, Stalin* hotărăște să mizeze totul pe dezvoltarea accelerată a industriei grele, asigurată prin disciplina totală a clasei muncitoare*, prin colectivizarea* agriculturii, prin instaurarea muncii forțate în sânul unui uriaș sistem concentraționar* și prin generalizarea terorii. El lansează primul plan cincinal* care, într-un mod autoritar și birocratic, alocă 80% din investiții industriei grele, fixând în mod centralizat prețurile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puținele personalități feminine membre ale Partidului Bolșevic - 2% din numărul total al membrilor în 1917, 15% în anii 1930. Comitetul a fost înființat de Inessa Armand - amanta lui Lenin -, care a lansat, în 1914, primul ziar bolșevic destinat femeilor, Rabotnița (Muncitoarea), fără susținerea financiară a partidului. îi succede Alexandra Kollontai, de origine nobilă, care a divorțat de soțul ei inginer pentru a trăi cu unul din puținii lideri bolșevici muncitori, Alexandr șliapnikov. Devenită marxistă, ea se străduiește să atragă muncitoarele la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Rabotnița (Muncitoarea), fără susținerea financiară a partidului. îi succede Alexandra Kollontai, de origine nobilă, care a divorțat de soțul ei inginer pentru a trăi cu unul din puținii lideri bolșevici muncitori, Alexandr șliapnikov. Devenită marxistă, ea se străduiește să atragă muncitoarele la social-democrația rusă. Analizele ei se ocupă de familie, considerată ca o instituție burgheză, și de cucerirea de către femei a independenței, atât economice, cât și afective - articolul ei din 1923, „Loc lui Eros înaripat”, face aluzie la utopiile* feministe ale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a independenței, atât economice, cât și afective - articolul ei din 1923, „Loc lui Eros înaripat”, face aluzie la utopiile* feministe ale lui Aristofan. Totuși, aceste poziții îndrăznețe sunt foarte minoritare și șochează mentalitățile epocii. Dacă, la primul Congres Panrus al Muncitoarelor, din noiembrie 1918, Lenin* denunță „micul menaj [care] strivește, sufocă, ridiculizează și degradează”, dacă pe 8 martie 1921 - decretată „ziua Femeii” -, el declară că „este imposibil să antrenezi masele în politică fără a antrena femeile în politică”, el condamnă vehement
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Femeii” -, el declară că „este imposibil să antrenezi masele în politică fără a antrena femeile în politică”, el condamnă vehement dezordinea în chestiunile iubirii și în cele sexuale. Soția lui Nadejda Krupskaia, nu spune altceva atunci când slăvește rolul matern al muncitoarelor. ...la întoarcerea la tradiție Jenotdel, în curând poreclit „bab-kom” (comitetul babelor), este acuzat de derivă feministă pe motiv de separatism, și sindicatele* se arată puțin încântate să coopereze. Criticilor de ordin politic li se adaugă cele de ordin social, măsurile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]