57,196 matches
-
totuși? O spune foarte bine Florin Iaru în pre/postfața Timișoarei în trei prieteni: „Dacă poezia nu e frumoasă, daca nu are șarm și elegantă, chiar atunci când străbate teritorii întunecate, nu e poezie.” De luat aminte! Anca Pedvis, Tirada de pe Muntele Placid/The Mount Placid tirade, Editura Fundației Culturale Române, București, 2003, 150 p. Poésie nr. 98/ septembre 2003, Théâtre Molière/ Maison de la Poésie, Paris, 144 p. Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban, Mihai Zgondoiu, Timișoara în trei prieteni, cu două desene
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
a universitarilor cosmopoliți mă copleșiseră și amenințau să-mi paralizeze orice reacție. Gustați din felul ăsta, cunoscut numai în sudul Burundi-ului, mă îmbiau cosmopoliții universitari, ascultați cântecele astea care nu mai pot fi auzite decât într-un mic sătuc de munte din interiorul Sardiniei și ne-au fost prezentate în săptămâna Paștelui de trei femei nonagenare, grație strădaniei unei etnomuzicologe vieneze; puneți-vă măștile astea sculptate la sfârșitul secolului nouăsprezece dintr-o sequoia cu o vechime de două sute de ani, de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
săi au și intrat la apă, ca s-o pliciue, tot astfel primarii localităților în chestiune, cu salariații lor și membrii valizi ai familiilor au ieșit in corpore rânind de-a dreapta și de-a stânga drumului național. Întocmai cum, prin munți și muscele, fragezi entuziaști ai naturii înzestrați cu mănuși de plastic, strâng de sub molizi, tufani și curpeni grămăjoarele de resturi - pentru sezonul ce urmează. Dacă asta ar fi totul, cel puțin în câte o limpede dimineață și până spre seară
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
Elsa Morante la Capri. Îl regăsim la Roma imediat după Armistițiul din ’43, colaborator la primul ziar post-fascist, „Il Popolo di Roma” (sub direcția lui Corrado Alvaro), pentru ca apoi să fie hăituit de către SS și obligat să se ascundă în munți aproape zece luni.
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
mai umblu în cuvinte. O, Lună plină, de-ai zări Ultima oară chinul meu aci, Ce la pupitru m-a ținut De veghe-n meiz de noapte, mut; Cărți, și hîrtii mi-ai luminat, Prietenă, chip întristat! Pe culmi de munți, ah, de-aș putea Să umblu în lumina ta, Cu duhuri să zbor lîngă peșteri pe-aproape, Să trec peste pajiști prin razele-ți slabe; Scăpat de al științei fum, ca nouă Tu mintea să mi-o scalzi în rouă
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
el, cu el în față! Aș vrea în raze veșnice de-amurg Să-mi văd tăcuta lume la picioare, Aprinse culmi, văi calme, și cum curg În fluviu de-aur argintii izvoare. Nu m-ar opri-n divina goană-apoi Nici muntele cu rîpele-i cumplite; Cu golfuri calde marea se deschide În fața ochilor uimiți și noi. Dar zeul pare-n jos s-o țină; Și se trezește nou impuls, desfăt, Dau zor să sorb eterna lui lumină. Cu ziua-n față, noaptea
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
un impozant monument reprezentându-l pe poet În mărime naturală, pe soclul căruia scrie: „Lui Giacomo Leopardi, concetățenii săi, 1898”. Casă poetului de fapt, trei palate unite printr-o fațadă comună se află pe strada Monte Tabor (la nr. 2), munte pe care, chiar dacă arată că o simplă colina, Îl urci cu greu până-i atingi piscul. Aici vibrează, poate, cel mai revelator gest de venerare a poetului. El Își are temeiul În anul 1937, când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
statornice, ale poeziei sale, tălmăcita În limba noastră sora, italiană. Prima traducere din Eminescu este poezia „Venere și Madona”, apărută În anul 1906, În revistă „Nuova Rassegna letteraria modernă” și aparține unui literat și poet,căpitanului (de Bersaglieri Vânători de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Garcia Lorca, cel care a intuit că Dalí avea potențial de scriitor. Mai precis, că lumea aștepta de la el ceva numit „romanul pur“. Chipuri ascunse este rezultatul unei însihăstriri de patru luni pe care Dalí și-a impus-o în munții din New Hampshire, aproape de granița canadiană, unde a scris scoțîndu-și din minte celelalte proiecte. Rezultatul este o carte cu destule irizări stendhaliene, care îl face pe Salvador Dalí să declare: „Un adevărat roman de atmosferă, de introspecție, de revoluție și
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
către-o umbră/ neîntâlnită nicicând// Soarele-n spate, / pe miriști, pe miriști, / spre-o umbră”. Expresioniștii austrieci și germani, prin măreția gândirii blagiene, au trecut prin fiorii viziunii poetului născut În spațiul curburii Carpaților, În zona Vrancei. Trăitor În preajma durității munților, poetul Alecu Croitoru se luminează În spațiul liniștit al șesului, unde soarele parcă stă În spinarea miriștilor. El caută pe Omul care l-a invocat, pe care l-a chemat printr-un farmec al descântecului și, Îndelung zăbovind, observă doar
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
în tiparul iubirilor sale, rămânea prea multă cărniță. Lui îi plăceau femeile mici și fragile pe care să le salte cu ușurință pe brațe... Dis-de-dimineață Armand se îmbrăcase așa cum îi ceruse necunoscuta din vis: Vreau să te îmbraci ca pentru munte... îi șoptise ea poruncitor, cu pantaloni trei sferturi albi, ciorapi de bumbac, adidași albi, cămașă roșie, bretele gri și o beretă neagră cu un vultur roșu brodat din mătase. De unde să aibă el o beretă atât de caraghioasă ca și
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
vizita nocturn? Nici el nu știa de ce o ridicase pe străină la un rang atât de înalt, dar... fără niciun dubiu, îi aducea aminte de cineva... cu sânge albastru... Nu era greu să găsească în garderoba sa de om al muntelui îmbrăcămintea cerută de femeia din vis, mai puțin bereta buclucașă. Se îmbrăcă în grabă și la ora cinci era gata, comandă specială, mai puțin tichia și rucsacul. Înainte de a pleca spre Mănăstirea Piatra Scrisă, așa cum i se sugerase în vis
Mariatereza sunt eu by Florica Bud () [Corola-journal/Imaginative/9058_a_10383]
-
Alunu, unde mama mea moștenise o moșioara, și eu aflasem mai demult - prin telegrafia naturală a solidarității Împotriva teroarei - de scăparea de sub escortă a colonelului și existența sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit - că el nu este numai fugar, ci un conducător de partizani. Petre Cotoșman, neuitatul țăran gorjean, rapsod și om de arme al rezistenței, pe care providența mi l-a scos În cale, avea antenele
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
avea antenele lui Întinse În toate straturile, boieresc, țărănesc, orășenesc, ale lumii noastre de atunci, zbuciumate, dar Încă neaplecate, și el ajunsese până la colonelul ascuns și ne adusese vestea dezamăgitoare În privința posibilității de a ajunge prin el la „bărboșii” din munți, Însoțită de urarea lui de reușită. Despre toate acestea am scris câte ceva În cărțile mele, În Zodia Exilului - Întrezăriri (București, 1998) și Vremea Încercuirii, (București, 2001 și 2003). Prin avocatul Nache Simionescu putusem urmări atunci desfășurarea anchetei Împotriva colonelului - pentru
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
moarte nu mai poate să le cuprindă. Și aceasta, pentru că inima ce le-a dat suflet E zămislită din toate zămislirile Zeilor întrupați în oameni. * Și dacă mai rămân, ce a mai rămas? Poate înclinarea către pietre Rostogolite din culmile munților Și împiedecând calea Pentru ca să-mi fie înger căzut Și înger urcând scara. Prin acest vis, dacă-l putem numi așa, Devenim suiș ce prin sine coboară, Coborârea fiindu-i cea mai înaltă devenire în lumea devastată în felul unui crin
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
evidenția politica de oprimare a celor peste trei milioane de români din Austro-Ungaria. Memoriul a avut un puternic ecou În lume. Aceleași simțăminte Îl făceau și pe Cârțan să caute căi noi prin care să circule slova românească printre despicăturile munților Făgăraș și Bucegi. Așa că, atunci când Memorandiștii din Cluj sunt Întemnițați, el spune: „Eu, 11 D Lestine iterare Badea Cârțan cioban George Cârțan./ Nici n-oi bea, nici n-oi mânca/ Pân-de Seghedin n-oi da,/ De iubiții osândiți/ Ce
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
a Întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase și el În mulțimea de pe Columnă, printre dealurile săpate În piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munții lui de acasă. Sus, pe cer, Cloșca cu pui și Ursa Mare dovedeau că ajunsese În Cărțișoara, pe malul Balei, Împreună cu tot neamul său. Când s-a trezit a doua zi, dimineața, În jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
2 aprilie, 7 seara, 1896, În cinstea călătorului reîntors din Roma. N. Th. Mandrea, str. Diaconeselor, 2”. Haiducul cu cărți În desagă a fost hăituit de către dușmanii neamului mai crâncen decât cei mai mari răufăcători ai vremii. „Aici, pe vârfurile munților, nu trebuie să fie graniță căci și dincolo de ei au locuit moșii și strămoșii noștri, dacii și romanii”, „Cine a mai văzut graniță prin mijlocul țării?” spunea Badea Cârțan. În 1903 Badea Cârțan e arestat de autoritățile maghiare, iar marele
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
văz Mama noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea Întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasă și a fost
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
pe cel care nu există îl aștept. Neliniștit mă plimb gol, între pereți având pentru acela o privire augustă, aproape sunt cel mai divin adolescent a cărui carne guri abstracte o gustă. Smulgând din mine învelișul grăbind nașterea celui care muntele-l va desface cu tăișul sufletului neobișnuit de mare Vine vremea trupul din această iarnă se înseninează. Aproape sunt cel mai divin adolescent cu gâtlejul prins într-o gheară de rază Disparițiile lor fragile Diverse întâmplări se pregătesc. Simt și
Poezie by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9323_a_10648]
-
dinspre trecut. Totul nu-i decât magmă sau poate ceva mai puțin decât o respirare a cuiva fără nume. Copii ai abisului, ne smulgem din noi către un lucru nedefinit - matcă a viului. Creștem spre altceva, ca un râu de munte nemaivăzut, ca o flămândă mireasmă mușcând, iar și iar, din tine, ca începutul nopții irumpt din cel mai tiranic zeu, din carnea naivă a rozelor sau poate din secunda aceea neagră, aidoma unui fund de abis abia părăsit când totul
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
alta, melodie desprinsă din alte lumi cândva, cine vă urmărește - a fost smuls din stâncă cu dalta de un maestru nevăzut al timpului venit de altundeva! Sunete lovind timpanul, dându-se de-a berbeleacul pe creste, mângâind văzduhul tare al munților; melodioase tunete strunind hotare ´n trecere pe-aici, păsările aerului vă duc departe și clatină la rădăcini anul, stârnind în cerc nesigure planete. Statui de aer, sunete! Iată-ne! O, jubilație a simțurilor! Zi ajunsă pe-o culme iute, contemplată
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
până rămâne o vie pată cât pleoapa cosmică, până se-mprăștie o pulbere galbenă peste îndrăgostiți, peste oameni. Iar noi - zei tineri, păgâni, severi - ne ridicăm strigând: "Iată-ne! Iată-ne! Luați-ne, sfere, voi, arbori și păsări! Luați-ne, munților, și tu, lună bezmetică, liană neinventată, și tu, planetă triunghiulară, istm solemn, văzut deodată, amintire înaltă, tot mai curată! Iată-ne! Iată-ne! Iată-ne!!" O, jubilație a simțurilor. Secundă de aur, din moarte mari hălci mușcând! Plutire O, cine
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
înecat cu semințe moartea întotdeauna e flămândă în guverne și parlamente se mănâncă floarea-soarelui de-abia dată în copt ni se vorbește despre frig ca despre un ritual stelar dinspre aleși spre plebe peste dealuri și șesuri peste văi și munți dau năvală zmei din poveste însoțiți de cojile de semințe ca niște mișcătoare sahare reale ca ploaia aceasta ce se aseamănă izbitor cu aceea din filmul Ciociara și care ți-a udat rochia de vară prin ea se vede trupul
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
te mai schingiuia, te tăvălea prin noroi și-ți arăta crucea sub care vei putrezi, golind trupul tău de suflet ca pe o fîntînă seceta, vîntul buzelor ei să fluiere prin oasele tale ca printr-o orgă uitată în creierul munților, cele o mie de cuțite ale ei înfipte în inima ta să înflorească din tine ca un buchet de garoafe, venele tale să sece, botic mort de iepure în țărână vie - am fluierat doar o singură dată, să se audă
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]