1,225 matches
-
de Mahomed. Sultanul pierduse Moldova, dar nu putea pierde Țara Românească. Din informațiile la care am avut acces, am aflat că peste cincizeci de mii de otomani au fost lăsați pentru apărarea graniței, muntele, iar alți cincisprezece mii de oșteni munteni așteptau un eventual atac pe dispozitive de apărare amplasate mai jos de Focșani. Și am avut dreptate din nou, deși asta nu contează și nimeni nu va consemna, În istorie, opiniile mele, sau sclipirile mele de inteligență politică. La frontiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
așteptau un eventual atac pe dispozitive de apărare amplasate mai jos de Focșani. Și am avut dreptate din nou, deși asta nu contează și nimeni nu va consemna, În istorie, opiniile mele, sau sclipirile mele de inteligență politică. La frontiera munteană a avut loc un scurt sfat domnesc. Dublu domnesc, dacă pot spune astfel. Vlad Îl ajutase pe Ștefan să-și recâștige tronul și țara. Acum, Ștefan Îl ajuta pe Vlad să-și recâștige tronul și țara. Nu mai exista nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai puternică oaste a oricărui continent. Cu avântul marilor campanii și cu sentimentul marilor victorii. Eliberaseră Moldova de turci. Acum eliberau Țara Românească. Valul lor se rostogolea cu o forță pe care nimeni n-ar fi putut-o stăvili. Avangarda munteană a fost răsturnată În câteva minute. Laiotă și suita lor au fugit. Atacul, Însă, nu mai putea fi oprit. Cu Vlad În prima linie, transilvănenii au dat peste cap Întreaga oaste dușmană. Puținele formațiuni care rezistau erau alcătuite din ieniceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mări Întunecate, cădere a luminii În haosul Începuturilor”. Era ca un haiku, o poezie scurtă japoneză. A patra minune fusese Înscăunarea lui Vlad Dracula, pentru a doua oară, ca domnitor al Țării Românești. Ștefan Îl adusese până la Târgoviște, iar oastea munteană jurase credință, alături de boieri. Era victoria totală. Linia Dunării era, din nou, stabilă. Granițele Europei erau din nou clare și bine apărate. - Erina mea e gânditoare... se auzi vocea căpitanului Oană, care tocmai intra În bucătărie. Hmmmm. Miroase a plăcinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
flota turcească pornită În august 1476 spre Moldova s-a scufundat și ea, fără nici un supraviețuitor. Momentul este descris astfel de Nicolae Iorga: „Pe marea albastră așteptau corăbiile cu pânze, luntrile ca să treacă Înapoi pe Împăratul neînvins, sau cercetau porturile muntene și crâmlene pentru ca să aducă de acolo hrană la zecile de mii de ostași. Dar o strașnică furtună de august le zdugui ca un cutremur și deschise adâncurile tulburate pentru veșnica odihnă a corăbierilor sultanului. Tot mai mult erau răzbunați morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe care nu-ți aduceai aminte să-i fi întîlnit înainte. Aveau o asemănare hotărâtă, erau flămînziți: de pâine, de carne, de oameni, de viață. . . flămînzi! Nebunia lor era aceea a foamei. Unul la un colț de stradă, voinic, întreg, muntean, nu târgoveț, deși în straie de oraș rupte, se uita la fiecare trecător cu ochi negri, mari, aprinși, lacomi. Se apleca neașteptat și te speria. . . Un lup de prin tranșee, hămesit dar neistovit, venit de spaima pustiului spre miezul orașului
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și al sălii de lectură, văzură că nu mai rămăseseră decât munți de cenușă. Numai în zona mânăstirii fuseseră clădite câteva colibe. Din direcția aceea plutea miros de tămâie, așa că Genemon se duse să cerceteze. Găsi patru sau cinci eremiți munteni, așezați în jurul unei oale cu pilaf care fierbea deasupra focului. — Au spus că marele preot din Yokawa nu-i aici, anunță Genemon. Dacă marele preot nu e aici, n-o fi cumva vreun cărturar sau vreun bătrân de pe vremuri? Genemon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spinarea unui cal ca pe un sac. Bărbatul le arunca celor care îl capturaseră insulte și blesteme. Ofițerul îi astupă gura cu pământ. Biciuind burta calului, soldații porniră grăbiți cu prizonierul, spre tabăra lui Hideyoshi. În aceeași noapte, un ascet muntean fu oprit de altă patrulă. Spre deosebire de stilul smiorcăit al falsului muzicant, călugărul era trufaș. — Sunt discipol al Templului Shogo, anunță el arogant. Noi, asceții de la munte, mergem, adeseori, toată noaptea fără a ne odihni. Mă duc unde poftesc, cu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de destinație. Pustnicul continuă în același stil o vreme, după care, încercă să fugă. Un soldat îl nimeri în fluierele picioarelor cu coada lăncii, iar omul se prăbuși urlând. Despuindu-l pe jumătate, soldații descoperiră că nici vorbă să fie muntean ascet. Era un călugăr-războinic din Honganji, care ducea spre clanul Mori un raport secret despre evenimentele de la Templul Honno. Fu și el trimis imediat legat fedeleș la tabăra lui Hideyoshi. În noaptea aceea n-au fost prinși decât doi oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
două turnuri sprintene ale frumoasei sale biserici de pe Cetățuia și acoperișurile curților ce-și durase acolo. După o masă moldovenească în Iași chiar, urmă, de Sâmpietru, la Cetățuia, desigur, în vasta sală cu stâlpi și linii ogivale încrucișate, răspunsul domnului muntean, oarecum acasă la dânsul. De acolo se merse pentru revistă, pentru halaiu, la Țuțora, unde era vechiul pașă de Silistra Cara Mustafa”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor. Monarhii, vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 243 footnote>. Duca vodă rămâne
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dosoftei, Ieremia Cacavela, Nicolae Kerameus și alții. Unele informații pe care Mihail Sadoveanu le dă despre „vremea Ducăi Vodă”, se pare că le-a preluat de la prozatorul de Cornelio Magni din Parma. Prozatorul l-a cunoscut la Iași pe învățatul muntean Constantin Cantacuzino, care i-a relatat multe evenimente din timpul lui Duca. Deci, evenimentele istorice și culturale din acea perioadă au fost consemnate de către cei implicați direct în desfășurarea lor. După „vremea Ducăi Vodă”, timp de aproape două secole mănăstirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
patruzeci de ani și arata ca zâna apelor din basme. Doar că era mai scundă. Am lăsat bagajele în camera de oaspeți cu pereții acoperiți de icoane și am luat dealul pieptiș. Trebuia să sărim gardurile din bârne cu care muntenii își separaseră pășunile. Mărșăluiam gâfâind pe sub coroanele sărăcăcioase ale zarzărilor. Iarba și florile de câmp ne ajungeau până la genunchi. Aerul era șfichiuit de aeroplane și bombardiere: bondari, albine, viespi, musculițe. Cam o dată la treizeci de secunde înghițeam o insectă. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
La marginea de vest a satului Muntenii de Sus, pe interfluviu a două pârâiașe, au fost descoperite urme de locuire reprezentate de fragmente ceramice, din epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
construite din lemn de tei, au fost spălate și restaurate. Biserica cuprinde numeroase obiecte de cult, icoanele și cărțile bisericești aparținând secolelor XVI-XXI și având o valoare de patrimoniu neprețuită. În incinta bisericii sunt păstrate două pomelnice cu eroii comunei Muntenii de Sus, unde au fost înscriși un număr de 76 (șaptezeci și șase) de eroi, fii ai comunei, care și-au adus jertfa nepieritoare de sânge participând la războiul pentru reîntregirea patriei din 1916-1918, și un număr de 61 (șaizeci
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
luptă în cel de-al doilea război mondial din 1940-1945. Pomelnicele, realizate cu “cheltuiala văduvelor de război, rudelor și părinților”, demonstrează că jertfa eroilor trebuie să rămână veșnic vie în memoria generațiilor viitoare, reprezentând contribuția de sânge a locuitorilor comunei Muntenii de Sus, la războaiele pentru neatârnarea neamului românesc. Ocupații Deși au trecut aproape 300 de ani, oamenii și-au păstrat ocupația de bază-creșterea oilor, și-au păstrat graiul și obiceiurile cu care au venit de peste munți: "Muntenii erau oameni înalți
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
vornic al Țării de Sus. Biserica a fost refăcută în sec al XVIIlea cu elemente păstrate de la cea veche, conform unui document din anul 1717, din timpul domniei lui Mihail Racoviță. Biserica "Trei ierarhi”din Munteni de Jos Clădirea bisericii Muntenii de Jos a fost construită "pe râpă”, ,sub domnia lui Ștefan cel Mare și extins sub domnia lui Petru Rareș. Planul bisericii este cu turla amplasată deasupra pronaosului încadrându-se într-un dreptunghi cu dimensiunile în plan de 7,00x18
ISTORICUL BISERICII SFANTUL GHEORGHE. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2088]
-
sunt prezente sinesteziile (Înmiresmat e gerul. Aud zborul / de îngeri în lumina lăcrimată subt desfrunzirea smirnei...; E verde frigul dincolo de tine...; planeții bat mioapele timpane...). Antologia Astralia se deschide cu selecții din volumul Florile cornului tânăr, la începutul căruia Baladă munteană dă tonul nostalgic, aducând o undă de idilism în evocarea fetelor noastre cu fotă și ie, ca-n basme de frumoase, imagine emblematică, susținând paseismul poeziei: a fost demult / demult / serafic de demult. Instantanee marcante pentru o epocă de suflet
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ea perfectibilă, poate ajunge în cele din urmă structural (și ontologic) bună. Putem noi trăi altfel, adică fără Utopia și fără Pansophia? Iacătă un exemplu în rândurile de mai sus. 3 Istoria Țării Rumânești de la... (cronica anonimă brâncovenească) )... în Cronicari munteni, pp. 121-123. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MARAFETURI EPICE Comisia de împăciuire 2 1 MARAFETURI EPICE TĂIETURI DIN ZIARE COMISIA DE ÎMPĂCIUIRE Indice
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Pe atunci se întindea puterea Geților și pe lângă gurile Dunării, stăpânind coloniile grecești, Tomi și Odessos (Varna). Geții cucerind Dobrogea, din care respinseră pe Sciți, trecură în curând și pe malul nordic al Dunării și își întinseră domnia asupra câmpiei muntene. Geții erau anume pe atunci un popor pe jumătate nomad, căci Herodot spune îndeobște despre Traci că «ei privesc ca cea mai mare onoare a nu munci; a ara pământul este pentru ei tot ce poate fi mai înjositor și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o practicau puțin și trăiau ca popoare nomade, mai mult din prădăciunile vecinilor. Întărirea regatului macedonian, nemaivoind Geților, nepedepsiți, prădalnicele lor incursiuni către sud, era firesc lucru ca ei să caute o despăgubire într-o întindere către nord, unde câmpia munteană, numai rar străbătută de oardele nomade ale Sciților, aștepta liberă și fără stăpân lățirea puterii getice. Aceste împrejurări explică cum se face că, îndată după moartea lui Filip al II-lea, găsim centrul puterei Geților, nu mai mult ca până
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
atât de sărace și în aparență chiar contrazicătoare șirul evenimentelor petrecute în timpuri așa de îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi respinși de Macedoneni, ei trec Dunărea împreună cu Geții și se opresc in câmpia munteană. Venind aici peste Dacii Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre apusul acestei țări și în Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
La începutul traiului lor la nordul Dunării Geții avură precumpănirea, și autorii vechi ne vorbesc de regii lor într-un timp când Dacii nu apar nici măcar cu numele în scrierile lor. Cel întâi rege get ce se întâlnește în câmpia munteană este acel Dromichete, contemporanul lui Lizimac (301-281 in. de Hr.), pe când cel mai vechi rege dac pomenit, Boerebiste, trăiește aproape 200 de ani după Dromichete (pe la 44 d. Hr.). Totuși aceste popoare, Geții și Dacii, se contopesc în curând într-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
publicist din Transilvania, fondatorul Gazetei de Transilvania (1838), primul ziar din această provincie românească. A fost unul dintre organizatorii Revoluției de la 1848 din Transilvania. Basarab - familie domnitoare în Țara Românească, începând cu Basarab I (vezi Basarab I). Mai mulți domni munteni au purtat acest nume: Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Șerban și chiar Constantin Brâncoveanu; unii l-au adăugat, pretinzând descendența, deci dreptul la tron. Domnitorii din această familie s-au înrudit cu cei din familia domnitoare a Mușatinilor, din Moldova
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
politică care a preluat conducerea României în timpul Revoluției din 1989, la 22 decembrie (vezi Revoluția română din 1989). Ulterior s-a transformat în partid politic (vezi Frontul Salvării Naționale) și, prin alegeri, a preluat conducerea. Constantin Brâncoveanu (1654-1714) -, mare boier muntean, nepotul domnitorului Șerban Cantacuzino (1678-1688), a fost domnul Țării Românești între 1688 și 1714. Deosebit de inteligent, s-a menținut la domnie timp de 26 de ani printr-o diplomație abilă. În timpul domniei sale, cultura a înregistrat progrese remarcabile: s-au construit
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
ctitor). Curtea de Argeș - prima curte domnească și prima capitală a Țării Românești, de la întemeierea statului feudal Țara Românească până în secolul XV. Aici a fost construită o mănăstire, în 1517, de o mare frumusețe, care a devenit loc de înmormântare pentru domnii munteni și pentru regii României. Centrul Episcopiei ortodoxe cu același nume. daci - populație desprinsă din familia tracilor, care a locuit în Antichitate, pe teritoriul actual al României. Pe parcursul secolelor a asimilat mai multe populații de la celți (vezi celți) până la tătari (vezi
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]