1,285 matches
-
aceștia le-au vizitat”. d. „Pe tărâmul reconstrucției activitatea Comitetului Județean F.N.T.D.R. a fost aproape inexistentă” Dacă înaintea alegerilor unele echipe de tineri vasluieni, fără o culoare politică bine definită, au reparat (în scop pur propagandistic) casa unei văduve din Muntenii de Sus, spre invidia „reacționarilor” locali, ei bine, după ce au trimis în noul parlament trei deputați, a început să-i cam doară în cot de nevoile oamenilor, sau, cel puțin așa reiese din documentele pe care le-am cercetat în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
60 de Eroi sovietici, din care 57 pe câmp și 3 în satul Zizinca. Numărul germanilor morți pe raza comunei este de 380. Atât sovieticii cât și germanii nu se pot identifica deoarece nu sunt înregistrați nicăieri. 3) La comuna Muntenii de Jos sunt îngropați 2 ostași sovietici care nu se pot identifica, și 361 germani care, de asemenea, nu pot fi identificați. (...) 7). În comuna Zăpodeni sunt înmormântați 7 ostași sovietici și 21 germani, tot neidentificați, deoarece nu au avut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
străzile Bârladului și au fost dueluri de artilerie” În a doua secțiune a raportului său, Bontaș a descris evenimentele de război ce s-au petrecut, uneori, chiar pe străzile orașului. Într-adevăr, după ce ariergarda germană lăsată la sacrificiu pe aliniamentul Muntenii de Jos-DeleniGura Albești-Idrici-Roșiești a fost spulberată de impetuoasa înaintare sovietică, drumul spre Bârlad fusese deschis. Trebuie să precizăm faptul că în urma crâncenelor lupte ce s-a dat în această zonă, sovieticii au pierdut peste 1800 de soldați, nemții peste 500
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trupele lui Matei Corvin; 1476 - Bacăul a fost incendiat la ordinul lui Ștefan cel Mare; 1504-1517 - în timpul domniei lui Bogdan cel Orb „țara este pustiită și arsă (...) și rău stricată de blestemații turci și tătari, cât și de leși și munteni”; 1538 - expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anume: Toader Popardea, Alexandru Pânzariu, Neculai V. Boitan, Gh. V. Curuleț și Manole Ciobanu zis Morariu. T. Samson, Dumitru Niță și Pricop Ciolpan din comuna Valea Rea (acum, VăleniVaslui), au fost condamnați la câte un an de închisoare. La comuna Muntenii de Jos, toți cei șapte săteni trimiși în judecată au fost achitați considerându-se, probabil, că vinile lor fuseseră minore: Iancu Polcovnicu, Vasile Bortă, Ștefan Vasiliu, Ștefan Boțu, Vasile Tunariu, Gheorghe Gh. C. Popa și Mardare N. a Gafiței. Conform
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unul din Coloana 6 Subzistență, Depozitul Mobil nr.3. Decesele s-au petrecut în casele următorilor locuitori: N. Afloarei, T. Burlacu și D. Carp. Au fost înhumați în cimitirul sătesc. Media de vârstă a fost de 24,8 ani. i. Muntenii de Sus În această comună istorică, majoritatea militarilor români au murit la Spitalul de Convalescenți constituit în satul Moara Grecilor care, în acei ani, ținea de comuna de mai sus. Din păcate, o parte a arhivei lipsește, așa că situația noastră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de astăzi era în 1917 reședința comunei cu același nume din care mai făceau parte satele: Parpanița, Glodeni, Căzănești, Valea Mare și Poiana. În toate aceste localități, inclusiv Negrești, au fost campate unități militare românești. La fel ca la comuna Muntenii de Sus, lipsește o bună parte a arhivei așa că datele noastre sunt incomplete. Totuși, până la data de 16 martie 1917, pe aceste locuri și-au pierdut bunul cel mai de preț, viața, un număr de 159 de militari, din care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că păgubiții au fost obligați să scrie în reclamațiile lor date la Poliția administrativă că acestea ar fi fost comise de către...nemți, or respectivii soldați abandonaseră în mare grabă Vasluiul pentru a se putea apăra cât de cât pe aliniamentul Muntenii de Jos-Deleni-Gura Albești-Roșiești-Idrici. Potrivit spuselor martorilor oculari ai evenimentelor, orașul a fost cuprins de anarhie dar și de o adevărată euforie evreiască. De altfel, la data de 29 august, acești minoritari și-au impus și primul primar de după Constantin Capră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Zaporojie, Vutcani). Un alt tabel cuprindea numele funcționarilor publici refugiați pe teritoriul județului Fălciu, după 22 iunie 1941. Și de aici ne vom permite să cităm câteva nume: Terlescu Victor (1916, Șapte Sate, Lăpușna, preot la Ghermănești); Sancu Ioan (1900, Munteni, Lăpușna, secretar la comuna Gorban); Feodat Grosu (1888, Potcoava, Ismail, preot la Scopoșeni, Fălciu); Nicolae Zadic (1900, Tomai, Cahul, cântăreț bisericesc la Vetrișoaia); Fustei Ilie (Hâncești, Lăpușna, preot la Grumezoaia); Gurie Melnic (1910, Mănăstirea Hancu, Lăpușna, preot la Giurgești, Fălciu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
b.Ce s-a întâmplat după 23 august la Vaslui, Bârlad și Huși Noaptea de 22/23 august 1944 a fost una crâncenă la Vaslui. Atât trupele noastre cât și cele germane au realizat la repezeală o ariergardă pe aliniamentul Muntenii de Jos-Deleni-Idrici-Roșiești pentru a zădărnici pentru un timp impetuoasa înaintare a trupelor rusești care începuseră, deja, prăpădul în oraș. Magazinele au fost în mare parte jefuite, iar incendiile cuprinseseră orașul. Toate aceste orori le-am descris în lucrarea „Întâmplări din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
realizată pe baze exclusiv arhivistice. Se pare că, încă din dimineața zilei de 23 august, rușii și-au continuat înaintarea spre Bârlad și nu singuri ci însoțiți de divizia de „voluntari” români „Tudor Vladimirescu”. Lupte sângeroase au avut loc la Muntenii de Jos și Deleni, ocazie cu care, pe lângă militari nemți și ruși, au murit și de ai noștri. O altă coloană rusească ce venea dinspre Hușul ocupat a fost prinsă într-o ambuscadă la Idrici Vutcani-Roșiești. Pe aceste locuri, armatele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Natalia Axinteoaie - tranșator la Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Electora Anghelina - membru CAP Berezeni; Paraschiva Bertea - șef de echipă la CAP Perieni; Mircea Caragață - mulgător la CAP Laza; Veronica Chiper - șef echipă la CAP Ivănești; Costică Chiriac - membru CAP Muntenii de Jos; Mihai Cristat - membru CAP Tătărăni; Ion Croitoru - membru CAP Stălinești; Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându - inspector șef al Inspectoratului silvic județean; Maria Gramaticu - șef de echipă la CAP Roșiești; Vasile Ibănescu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
IX-lea, a unei curți domnești care prin stălucire și fast, vrea să o imite pe cea din Bizanț. Izbitoarele anacronisme sunt secondate însă de inspirate alegeri caracterologice și onomastice. În acest cadru supradimensionat este construit un personaj veridic, preotul "muntean" din Mănești care nu prezintă structural trăsăturile ale "misionarului", ci este "pământean" cu știință de carte pentru care desprinderea de obște reprezintă o dramă existențială. Unii cercetători consideră numele și toponimicul gepide 183, însă fără bază științifică. Ca de fiecare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Îi ziceau sătenii Hulpea, poreclă moștenită de la tatăl său Ion, care s-a stabilit aici după ce a trecut apa Mureșului, venind din Sărmaș. E posibil să fi fost Înrudit cu țăranii din Preluca sau cu cei de pe Dealul Armanului. Oricum, muntenii Îi numeau țărani pe cei care veneau din zona de câmpie. Și trebuie să fi fost un om șiret de i au dat sătenii această poreclă, Hulpea (vulpea). Lângă el locuia Într-o căsuță mică, având doar o singură odaie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la nivel național, putem constata că anual numărul cornutelor exportate trecea de câteva sute de mii. Veniturile din familiile țăranilor erau astfel rotunjite, ele crescând considerabil. Dacă cei de la câmpie au ridicat țara la nivel de grânar al Europei, nici muntenii nu se lăsau mai prejos. Cu toate acestea, cele două cirezi, cea mică din Zăpode și cea mare din Padină, nu scădeau. Când vedeai cireada Împrăștiată prin poieni, era mai mare dragul să o privești. Și apoi tălăngile! Tălăngile acelea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
A avea credință Înseamnă Însă a spera, după cum a nu avea credință Înseamnă a dispera. Omul credincios are conștiința nevinovăției, a păcătui și a crede În iertare. Deci condiția angoasei existențiale poate fi depășită numai printr-un act de credință. Munteanului nostru din Carpați, În general, Îi este străină această stare de angoasă. Prin credință el Își poate recăpăta acea stare de grație a inocenței, deci acea stare de pace și liniște. Dacă aceasta este starea celui care a trecut Dincolo
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
CUZA p. 191, r. 9 10 : „sufletele nobile mai degrabă se uită pe sine.” dedicarea absolută și necondiționată a oamenilor cu suflete mărețe, care, din altruism, ajung până la sacrificiul de sine. 11 Către MIHAI EMINESCU p. 192, r. 7 8 : „Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi” ironizarea spiritului speculativ și oportunist al munteanului; r. 11 13 : „o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
necondiționată a oamenilor cu suflete mărețe, care, din altruism, ajung până la sacrificiul de sine. 11 Către MIHAI EMINESCU p. 192, r. 7 8 : „Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi” ironizarea spiritului speculativ și oportunist al munteanului; r. 11 13 : „o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur.” tristețea și regretul despărțirii de cel mai bun prieten se pot transforma în indignare și condamnare
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nu ne-am prea teme ca lucrările noastre să fie azvârlite cu despreț din școală, dacă comisiunea însărcinată nu va judeca muntenește... " încrederea în propria muncă și exprimarea susceptibilității în ceea ce privește corectitudinea acordării verdictelor; aluzie ironică la lipsa de profesionalism a muntenilor. 25 r. 30 34 : „ocupat 30 de oare pe săptămână cu școala primară, plus dusul și întorsul de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ales prejudecățile) specifice. Îi era mai familiară Vitoriei îndepărtata Crimee decît Galațiul, pentru că, în acea direcție, spre răsărit, porneau turmele pe lungile drumuri ale transhumanței, zona fiind intens însămînțată cu numele românești ale proprietarilor de turme. Nu se debarasează ușor munteanul de obiceiurile moștenite de acasă; dacă pornește din loc, ia cu el și muntele. A afirmat-o cu patetism Ion Creangă în Amintirile sale și au dovedit-o practic, pe teren, cu documente statistice, echipele sociologice conduse de Anton Golopenția
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scriau mereu. Niciodată drumurile de la Edirne la București nu au fost străbătute de mai mulți călărași, galopând până ce pleznea calul sub ei. În zilele ce au urmat, dregătorii imperiului însoțiți de dragomani destoinici au venit să-și prezinte omagiile domnitorului muntean. Toți plecau dăruiți cu pungi de aur, bijuterii și blănuri. Abia la 3 iunie au venit marele dragoman Nicolae Mavrocordat și Kuciuk Selin aga; amândoi, foarte eleganți și plini de importanță, au intrat la domnitor și, după ce au fost rostite
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
plătesc haraciul mărit, dublat aproape, al Țării Românești, și mă duc la Iași să mă ungă și domn al Moldovei. Moldova, vai de capul ei cum este, este Moldova, oamenii ei toți de-un neam și de o limbă cu muntenii. Ei, tare aș vrea să știu cine o să rabde să vadă moldovenii și muntenii uniți sub un singur domn! Cine, austriecii? Ei mai văzură minunea sub Mihai Vodă cel Viteaz de l-au pus pe Basta să-l taie cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mă ungă și domn al Moldovei. Moldova, vai de capul ei cum este, este Moldova, oamenii ei toți de-un neam și de o limbă cu muntenii. Ei, tare aș vrea să știu cine o să rabde să vadă moldovenii și muntenii uniți sub un singur domn! Cine, austriecii? Ei mai văzură minunea sub Mihai Vodă cel Viteaz de l-au pus pe Basta să-l taie cu securea. Cine, polonii? Ei, hai să fim cu picioarele pe pământ, de-aia a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
neștiute de nimeni și le-au făcut să cadă ca din cer peste acelea ale lui Donath Heissler și Bălăceanului. La zece ceasuri din zi a început bătălia și a durat mai puțin de un ceas. În jurul meu, pe deal, muntenii au putut să vadă prăpădul în care au căzut douăzeci și două de steaguri austriece; șase generali în frunte cu Heissler au fost prinșii tătarilor iar Teleki și aga Bălăceanu au înroșit cu sângele lor pământul. Noi am intrat peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în biserica cumnaților domniei tale, la Mareș Băjescu. De când eram încă mică ne duceam acolo, ai uitat? - mergeam toți împreună cu sfinția sa Theodosie, pomenit fie-i numele. Plecam dis-de-dimineață până să răsară soarele, care călare, care în căruțe mici cum au muntenii. Doamna, maica, rămânea la curți la Târgoviște, câteodată nici taica nu putea veni și plecam așa cu sfinția sa, cu domnia ta, cu jupânițele domniei tale și cu paharnicul Șerban, pomenit fie-i numele. O luam la deal pe Dâmbovița și treceam
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]