2,822 matches
-
arbitru...avea aprozarul lui acum. Doar profesional se văita...pentru el, acceptase un post la țară...și-și croise cărarea cu coasa, până la intrarea în școală. Filmele cu ruine și clădiri-sicrie...i se păreau turnate...la școala ei. “Ochi de mură” acumulase datorii la d-nul mustăcios...că nici într-o jumătate de viață, cu salariul din învățământ, nu le-ar fi putut da înapoi. „Șansa” ei a fost că mustăciosul o ceruse de nevastă. Era elegantă, slabă...de nerecunoscut. Fuma
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
din oraș. „Ehe...să fi fost aici acum 20 de ani...!” ne povestea, cu tristețe “mâța”. “Mi-e greu. Mi-e foarte greu. Îți ieși din mână când lucrezi o viață la clase simultane...și-apoi, la fițoși.” “Ochi de mură” radia. Întinerise, parcă. După 20 de ani de la terminarea liceului...era o damă...desăvârșită. Subinginerul suferise un atac cerebral și era la pat, de vreo 3 ani. Toate așteptam povestea... ...încă o mai așteptăm! Colega mea de bancă era, pentru
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
-i casa, stradă veche, Și magnoliile-nflorite ... Prin grădină răspândite; Pe unde făceam pereche Cu-a mea dragă ... copiliță. Zău, nu știu de ne iubeam, Poate mai mult ne certam, Când o trăgeam de codiță. Iar în ochii ei de mure, Boabe de mărgăritar Se scurgeau încet și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă ! ... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
acostau dubele pescarilor lipoveni, pline de pește, apoi în dreapta era pădurea de sălcii înalte și drepte ca lumânarea în care -și făceau cuibare tocmai spre vărfuri - graurii - pădurea Bou-Roșu cu luminișurile încărcate de ruguri în care se vedeau de la distanță murele negre- alburii. Lăsase în urmă Vadul Racului , acolo unde îi plăcea lui să mângâie bujorii și nuferii trecând prin brădișul des cu apa mult peste subțiori, sau dând la o parte ciulinii din cale, ciulini maron-verzui ce-l înțepau cu
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
le udam aveam o mare dragoste pentru ele și-mi împărtașeam sentimentele mele pure cu ele. Pădurea bunicului avea un loc care se chema,, Bursucărie..,iar acest loc avea o poveste ce mă făcea să-l ocolesc când mergeam la mure.Spunea bunicul ca au vizuini sub deal și-s tare stricători.Iar ca să mă înspăimânte mi -a spus că atacă fetele și ca le mănâncă sânii. Uf! Aveam oroare să trec prin acel loc ,alergam de-mi sfârâiau cîlcâile când
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
sub deal și-s tare stricători.Iar ca să mă înspăimânte mi -a spus că atacă fetele și ca le mănâncă sânii. Uf! Aveam oroare să trec prin acel loc ,alergam de-mi sfârâiau cîlcâile când eram în apropiere. Rugii de mure de unde culegeam mure mari și negre nu țineau cont de vestimentația mea și-mi agățau o bucațică de fustă ,care se rupea.Eu i-o duceam drept cadou bunicului.El se chinuia să facă un puzzle dar nu vedea și
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
-s tare stricători.Iar ca să mă înspăimânte mi -a spus că atacă fetele și ca le mănâncă sânii. Uf! Aveam oroare să trec prin acel loc ,alergam de-mi sfârâiau cîlcâile când eram în apropiere. Rugii de mure de unde culegeam mure mari și negre nu țineau cont de vestimentația mea și-mi agățau o bucațică de fustă ,care se rupea.Eu i-o duceam drept cadou bunicului.El se chinuia să facă un puzzle dar nu vedea și punea materialul pe
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
astfel, să punem pe goană vreo fiară care ar fi putut să ne atace. Și cu tot alaiul poposeam în cele din urmă pe muchea Fâcâienii ori mai sus unde erau parcele imense binecuvântate de Dumnezeu care abundau de zmeură, mure imense și zemoase, frăguțe, măceșe, porumbe, merișoare și fructe de cătină cu acreala cărora ne strepezeam dinții. Dacă s-ar fi nimerit vreun urs prin acele rugării precis că ar fi întins-o de frică fiind alarmat de teama vandalilor
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
canapelei de pe hol. Să te privesc, o semimută lascivă scenă, dintr-un rol. O să-ți pictez cu empatie și-o pensulă muiată-n vin, Doriții nuri de o stafie, Ce-a înviat în sânu-ți plin. Aș bea absint topit în mure, Să-mi răcoresc câte-un vacant instinct ce va dori să-mi fure, Talentul meu nativ, de-amant. Când zorii se-ntâlnesc cu tușul din pletele păgânei ploi, Atunci voi termina retușul pe trupu-ți început de joi. Referință Bibliografică: NASTURI
NASTURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375883_a_377212]
-
seama Prima vorba-n lume, ,,mama!” Și cu-a două vorba eu, L-am strigat pe tatăl meu. Și am prins apoi să spun, Bunicutului meu ,, Bun” Alintandu-ma într-una Îi spuneam bunicii ,,Buna” Casa lor cu rugi de mure, De la margimi de pădure, Vie mi-a rămas în gând, N-am să pot s-o uit nicicând! Nici salcâmii de pe coasta, Nici zorelele din glastra, Nici bunicii din pridvor, Asteptandu-ma cu dor! Călătorie în Univers! Tare-as vrea
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
o viață scurtă de poet. Scrisori dea rîndu-mi stau în cale Precum o ploaie a și trecut, E totul umed, o culoare De parcă totu-și ia-nceput... Răspunsuri reci sunt recitite De aceeași față înălbită, Cu ochii mari, mășcați ca mura Asemeni unora culori din vis. Și cui oare se tot scrie Un val de drumuri, de cărări?! S-au poate mie mi le atribui În număratele incetări. Un frig iernatic suflă plicuri Și gînduri mii se-nvîrt în sus, De parcă-s
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
unde iarba, proaspăt tunsă, devenise un covor așezat în sufrageria unei grădini. Imediat a adus din casă un vas antic în care era ceai verde, un alt vas deosebit în care era cafea, în farfurioare din același serviciu a adus mure, culese de ea chiar acum din grădină,,,ne spunea mândră de reușita ei, într un vas frumos colorat așezase într o anumită ordine preparate de casă ,gen pișcoturile de pe la noi, biscuiți, dar cu alte forme și cu un gust aparte
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
eu răspunsul scurt. Doriți să stăpâniți voi Universul, Al vostru să fie întregul Pământ? Și la toate să le schimbați mersul? Să nu aveți în suflet ce este sfânt? Dar nu se poate. E de neconceput, Să vă cadă totul mură în gură, Dacă eu ăncă nu m-am priceput, În orice caz m-am prins de figură. Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: 314 SATELIT PRIBEAG / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10 iunie 2017
314 SATELIT PRIBEAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375246_a_376575]
-
merii cei văratici și perele zemoase și dulci ca un sărut de fetișcană, care cu parfumul lor îmbietor mă îndemnau la păcatul furăciunii, frăguțele din Continit ce-și împleteau aroma lor suavă, vaporoasă cu cea a cimbrișorului veșnic verde, toată mura cea neagră odihnind în soare pe maluri de Târnavă, pepenii burduhănoși din grădinile vecinilor, iar la sfârșit de an, pruna și gutuia îmbrumatelor toamne de care eu, nesătulul lumii, nu m-am săturat niciodată. Și așa se face că, de la
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
2. Pe partea dreaptă a câmpiei grădinile oamenilor îți zâmbesc gătite cu flori de câmp ce nu se sfiesc să-și ridice coronițele deasupra firele de fân. La un moment dat grădinile par să fie întrerupte de un tufiș cu mure. Lângă tufiș se află ușa ce te poftește în grădina cu meri. În partea de nord a grădinii curge un pârâu, Scoarța. Pe malul pârâului străjuiesc doi plopi crescuți din aceeași rădăcină, iar puțin mai sus, înainte ca merii să
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
strugurilor copți plutea peste câmpie chemându-te ... Dar, înaintea oamenilor, de cum răsărea soarele, alergau hărnicuțe albinele, înfruptându-se din dulceața boabelor parfumate. Și era o mulțime de struguri ... Unii erau chihlimbarii, de parcă adunaseră tot auriul soarelui, alții erau negri ca murele, și mai erau albi și rose. Se aduna în ciurpenii strugurilor, dulceața câmpiei, căldura soarelui, aroma florilor și speranța lucrătorului. Astfel de bunătăți n-am mai mâncat din acea vreme; mustul era negru și vârtos, un adevărat elixir al vieții
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
privitoare la Principate l-au jucat înșiși românii. „Se știe - nota N. Iorga - că după fiecare război dintre ruși și turci urma o întărire de privilegii pentru Principate. Dar se știe mai puțin că ele nu ni cădeau cu desăvârșire mură-n gură, ca o pomană pravoslavnică, că ele erau pregătite și îmbogățite măcar, dacă nu câștigate, de stăruinți la Constantinopol (nu mai puțin la Petersburg și Viena, am adăuga noi) ale boierilor moldoveni și munteni. Aceste stăruinți costau bani și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci cea care a venit sal salveze. Corrado refuză chiar dacă Gulnara îl asigura că a mituit gărzile și că o corabie este gata să-l ducă departe de Coron (duetul No, no mi lascia alla mia sorte... Fuggiam da queste mura...). În fața încăpățânării de care face dovada Corrado, Gulnara ia brusc o altă decizie și pleacă. Corrado rămâne din nou singur în timp ce o furtună cumplită se dezlănțuie. În van se roaga Corrado că trăznetele să lovească fortăreața. Gulnara, palida și tremurânda
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
J'attends mon crépuscule) (Poncet, 1996 : 44) ; Le verbe " a închide " (" fermer ", " clôturer ") est traduit par " obturer " ou " murer " : " închid cu pumnul toate izvoarele " " j'obture toutes leș sources " (În marea trecere/Dans le grand passage) (Poncet, 1996 : 94) ; " je mure, avec le poing, toutes leș sources " (Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) ; L'expression " de-amurg " (" qui a lieu au coucher du soleil ") est traduite par " vespéral ", choix très poétique : " saltul de-amurg al delfinilor " " le saut vespéral
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prea profană. A[LECU] Ascultă! Fără frază! Iubesc o fată. Cum o iubesc? Știu eu să ți-o spun?.... Destul că e tot ce-i mai perfect ce-a putut să creeze cerul... [ȘTEFAN] Știu, frate, știu! Ochii ca două mure... A[LECU] Nu... albaștri... [ȘTEFAN] Albaștri? Atunci lucrul se schimbă... Ochii ca două viorele de câmp părul ca aurul, fața ca crinul suflat c-o coloare roză... în fine... un înger fără aripi ce s-a degradat devenind femeie... ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
puștii și munți sălbateci, Prin prăpăstii, râpi, ponoară) Unde-n albia de stâncă Sună blândele izvoară, Acolo unde natura, Cu puterea ei măreață, Răspîndit-au pretutindeni Bucurie și viață, Unde brazii cei de fală Se înalță cu trufie, Unde zmeura și mura Au a lor împărăție, Unde toate împreună Strigă: "Vino, te oprește" Acolo amorul cheamă, Acolo vin' de iubește, Acolo ochiul zavistnic Nu mai are vo putere: Nu-i jignire în iubire Ci noroc si mângâiere. {EminescuOpVIII 345} Ție-ți trebuie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
munți sălbatici, Prin prăpăstii, râpi, ponoară Prin drumuri cu stânci țesute, Unde sunt spre leac izvoară, Acolo unde natura, Cu a sa mână măreață, Răspîndit-au în tot locul Bucurie și viață. Acolo falnicul brad Se înalță cu trufie, Acolo zmeura, mura Au a lor împărăție, Unde toate împreună Strigă: Vino, te oprește, Acolo amorul cheamă, Acolo vin de iubește, Acolo ochiul zavistnic Nu are nici o putere, Nici jignire de amoriu, Fără numai mîngîere. {EminescuOpVIII 352} INFAMIA, CRUZIMEA ȘI DESPERAREA sau PEȘTERA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un om? AL DOILEA SPIRIT Desigur a-nghețat! COR Amoru, -nghețat, va muri! {EminescuOpVIII 385} ÎNTÎIUL SPIRIT Pe părul său parcă-i omăt. AL DOILEA Moșneag să fie ori băiet? CORUL Va muri. AL DOILEA Dar ochii lui sânt luminoși, Ca mura sunt de-ntunecoși. ÎNTÎIUL Păstor se pare - dar ce fel De stă în codru singurel? AL DOILEA Au zâna codrilor zări? COR Amoru, -nghețat, va muri! Va muri! IONEL Părea c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce șede! AL DOILEA E înghețat se vede. COR Amoru, -nghețat, va muri. 1-LE Și părul e nins și - [AL] 2-LE Un tânăr e sau e moșneag? COR Va muri. [AL] 2-LE Dar ochii, încă luminoși Ca mura sunt de-ntunecoși. {EminescuOpVIII 399} 1-LE Se vede a fi cioban - dar cum El singurel e-n codri-acum? COR Va muri. [AL] 2-LE Au zâna codrilor privi? COR Amoru, -nghețat, va muri Va muri. IONEL Pare-mi c-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
om stă singur oare? [AL] 2-LE Încremenit se pare COR Amoru, -nghețat, va muri. ÎNTÎIUL Pe părul său parcă-i omăt. [AL] DOILEA Moșneag să fie ori băiet? COR Va muri. [AL] 2-LE Dar ochii, încă luminoși, Ca mura sunt de-ntunecoși. {EminescuOpVIII 414} 1 -LE Păstor se pare, dar ce fel, De stă în codru singurel? COR Va muri. [AL] 2-LE Au zâna codrilor zări? COR Amoru, -nghețat, va muri, Va muri. [IONEL] Părea c-aud prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]