744 matches
-
ce-și serveau nutrețul din ele. S-a făcut și o deratizare generală pentru a stârpi șobolanii ce se lăfăiau în voie în cămările și magaziile cu alimente și care, de multe ori, își găseau sfârșitul înecați în butoaiele cu murături, iar alții, mai îndrăzneți, nimereau și în castroanele majorilor. Militarii în termen erau pudrați cu DDT de la prohab în jos până la tălpi și în sus până la creștet, la fiecare două săptămâni. Prin curtea regimentului, vreun naiv putea să caute mult
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
obiect de aprige explorări; interesau surprizele textului, disponibilitățile vorbelor din dicționar în sintaxa și mobilismul lor, sensurile inițiind în mister și suprareal, fulguranțele, petele de culoare suprapuse platitudinii. Nimic mai rebarbativ decât mimesis-ul. Fotografiile ne înjosesc amintirile stricându-le / ca murăturile în borcane" (Odaie cu semnal de alarmă), în timp ce sufletul tinde spre sublimități, căutând programatic revelații în universal. În esență, se năzuiește spre înalt și demiurgic, aspirând spre o poezie inventivă, transorizontică, amplitudinară, poezie care să imprime latențelor ceva din logosul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
școală; tata și mama; tată; televizor; temelie; Tîrgu-Mureș; TV; la țară; ușă; vara; vatră; veghe; verde; veselie; vilă; vis; vrea; wi-fi (1); 783/228/62/166/0 acru: lămîie(157); amar(70); dulce(62); borș(51); gust(43); oțet (26); murături(20); sărat (19); neplăcut(18); rău(18); lapte(15); castraveți(12); bun(11); dezgustător(9); castravete(7); mîncare(7); iute(6); murătură(5); varză(5); vin(5); stricat(4); acrișor(3); acru (3); ciorbă (3); iaurt (3); măr(3); moare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
783/228/62/166/0 acru: lămîie(157); amar(70); dulce(62); borș(51); gust(43); oțet (26); murături(20); sărat (19); neplăcut(18); rău(18); lapte(15); castraveți(12); bun(11); dezgustător(9); castravete(7); mîncare(7); iute(6); murătură(5); varză(5); vin(5); stricat(4); acrișor(3); acru (3); ciorbă (3); iaurt (3); măr(3); moare (3); urît (3); viață(3); acid (2); aspru (2); dezgust (2); lămîia (2); limonadă (2); nașpa (2); oribil (2); portocală (2); senzație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ghimbir; gînd; gogonel; grețos; greutate; grimasa; hrean; iad; iar; iarbă; ierburi; indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă; lămîia; lene; limbă; lovitură; mare; margine; melancolic; melancolie; melodie; mic; mică; miere; migdală; migdale; moarte; munte; murături; nenorocit; otravă; oțet; pătrunjel; pelinul; ca pelinul; pierdere; plăcere; plăcut; plînset; papile gustative; prost; realitate; rece; respingător; rîs; sare; sărac; sărutul mirilor; sentiment; sex; simt; sîmburi; sînge; soartă; soț; speranță; spurcat; stări de vomă; pe suflet; suspans; suspin; trădare; la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
economii; emoție; euro; facturi; Farcaș; financiar; fotoliu; galben; hoț; hoție; invizibil; iubiți; fără împrumut; întîi; întreprindere; învățătură; jos; lacăt; lei; de lemn; lemne; loc cu bani; loc de muncă; lucru; lungă; luxoasă; many; masă de lucru; mașină; metal; momeală; muncă; murătură; murături; murdar; murdară; natură; național; națională; necesitate; nouă; om; ore; organizație; pare; pauză; pădure; pătrată; pericol; plină; pod; popas; prima; profesor; pupitru; putere; rață; respira; romantism; sală de clasă; scîndură; scînduri; scriu; seif; siguranță; singurătate; soare; solar; spargere; spartă; spătar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
emoție; euro; facturi; Farcaș; financiar; fotoliu; galben; hoț; hoție; invizibil; iubiți; fără împrumut; întîi; întreprindere; învățătură; jos; lacăt; lei; de lemn; lemne; loc cu bani; loc de muncă; lucru; lungă; luxoasă; many; masă de lucru; mașină; metal; momeală; muncă; murătură; murături; murdar; murdară; natură; național; națională; necesitate; nouă; om; ore; organizație; pare; pauză; pădure; pătrată; pericol; plină; pod; popas; prima; profesor; pupitru; putere; rață; respira; romantism; sală de clasă; scîndură; scînduri; scriu; seif; siguranță; singurătate; soare; solar; spargere; spartă; spătar; spermă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
delicios; deliciu; dezgust; dublu; dulce; făină de mălai; făină, brînză; familie; făină de porumb; fiartă; foc; galben, aburi; gastronomie; în geam; grîu; iaurt; ieftin; cu lapte; mama; ca la mama; mamalishky; Maramureș; mare; masă; mică; mmmm; moară; moldoveni; moliciune; mujdei; murături; naționalism; neplăcere; obîrșie; pescuit; nu îmi place; plăcere; plăcinte; cu pește; poate; poftă; popular; popușoi; prăjită; pufuleț; pufuleți; rară; rece; roată galbenă; român; română; românesc; românește; românitate; salivă; sănătos; sărbătoare; sărmăluțe; sătul; scaun; sfințenie; sîrmă; slab; slăbiciune; slănină; cu smîntînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
friptură; pe fugă; gustare; gustă; haină; hărnicie; hrănea; a hrăni; a îngrășa; a (se)îngrășa; linguriță; liniște; a lua; lua masa; lupul; macaroane; maică; maniere; maxilar; mămăligă; a se menține; menținere; mesi; mestecă; mezeluri; miere; Mihaela; mîna; multă; muncă; muncitor; murături; necesar; nepăsare; nesătul; nesimțire; nimic; o, da!; obosit; ou; palmă; palme; păpa; pepene; pește; piure; plăcinte; plin; poamă; portocală; potoli foamea; potolire; praf; produse; proteină; rahat; rar; reacție; realimentare; regim; relaxare; ritual; roade; ruguma; salam; sandwich; saturație; saț; a sătura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
groapă; hrană; iad; ieduț; iepurele; indispensabil; ingredient; iuțime; înalt; înalță; se înalță; încruntare; îngrășa; înțepător; joacă; jos; de lămîie; liber; lider; limbrici; lingură; lipsă; marină; de masă; masă; mereu; merge; mesaj; mineral; minereu; în mîncare; la mîncare; multă; mulțumit; munte; murături; NaCl (chimic); neagră; necesar; nimeni; oaie; ocean; ocnă; oțet; ouă; pasiune; păsat; peste obstacol; peste rău; și piper; pîrăul; poveste; Praid; prăpastie; pufuleți; pușcă; puțin; puțină; rană; rău; recipient; ridică; rinichi; roșii; Salina; salt; saltă; sare; săltăreț; săra; sărați; sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minut brațele sau picioarele în apa caldă, apoi 30 de secunde în apa rece. Repetați secvența de cinci ori. La sfârșit țineți-le o vreme în apa caldă. Următoarele rețete vă pot fi utile: Beți adesea ceai tare și mâncați murături. Mâncați câte 10 curmale roșii, de două ori pe zi. Mâncați câte 5 nuci, de trei ori pe zi. Mâncați zilnic 7 g de Arillus longan (se găsește la băcăniile chinezești). Adăugați în regimul alimentar ghimbirul. Terapie alimentară Beți alcool
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
halbe de bere și cuțite; în situații de criză gătiți pâine, pentru aceasta nu trebuie veselă ori tacâmuri; - un ultim sfat: dacă sunteți ambițioase și vă gândiți să umpleți cămara cu provizii pentru iarnă, limitați-vă la dulcețuri, compoturi și murături; dacă nu aveți la dispoziție o presă de tablă, conservele de pește n-or să vă iasă niciodată la fel de rotunde ca acelea din magazin. * Vă spuneam că deserturile oferite la saltea de numărul șase erau de cea mai bună calitate
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cada cu rufe... Mina: Ăsta-i rostul femeii pe lume: să aibă grijă de casă, de copii, de bărbat... Nu să se cațere pe scara tramvaiului la cinci și jumătate dimineața și să se întoarcă la patru după-amiaza ca o murătură strivită. Am un bărbat care muncește și vreau să-l ocrotesc. Îmi place să-l ocrotesc să-l... Vera:... să-l iubești... Mina: Ei, da, să-l iubesc! De ce să nu-l iubesc? Vera: Mina, dacă n-am fi surori
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boala numită „muma pădurii“, adică plîng mereu, tot întruna noaptea. Murătură Cîne, mîță să nu ucizi, că nu se fac murăturile bune. Cînd se murează pepenii sau curechiul, atunci este obicei că gospodina trage pe băieți de urechi, ca să fie murăturile acre. Musafir Cînd ți se fac cîrcei la furcă e semn că au să-ți vie musafiri. Cînd mergi prin casă și te împiedici de lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te ștergi pe picioare, că ștergi norocul. Bubele roz-galbene din cap sînt semne de noroc. Dacă i se bate cuiva fruntea între gene, apoi se crede că acela va avea noroc de avere. Oamenii cu mustețile mari au noroc la murături. Omul care are doi colaci în creștetul capului, adică părul răsucit în două părți, în formă de cruce, va fi norocos. Sara nu e bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și mălai, căci îți dai norocul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anunț Guiness Bookul; n-am făcut-o nu numai că n-am avut dolarii pentru deplasarea experților, ci și pentru că ăia de-acolo, sînt convins, habar n-au ce-i minunatul șoric de porc, fraged, bine pîrlit și indispensabil votcii, murăturilor și șprițului de vin alb, sec, mult, rece și gratis... Pofte bune, hăpăitori vicioși! Un doctorat la Chișinău 2009. O colegă de la Universitate mă-ntreabă dacă accept să fac parte dintr-o comisie de doctorat la Chișinău. Zic da, cam
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
compartimentate. Răsturnarea lui Cuza de la 11 februarie 1866 e pentru el revoluție. Republica înseamnă cele trei măsuri: ...nu mai plătește niminea bir... fieștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate... se face și lege de murături (Actul I, Scena I). În cugetul său tulbure se răsfrâng noțiuni care depășesc puterea de înțelegere. Anticipând în mod genial tehnica focalizării cinematografice, Caragiale o aduce în prim-plan pe Efimița; din punctul ei de vedere se construiește perspectiva jocului
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase etc. PRODUSE DIN LEGUME 1. Semiindustrializate 1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de viță, amestecuri suprasărate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dezvoltate prin metode noi de transformare sau conservare: liofilizarea, congelarea sau extracția uleiului volatil. Tarhonul (Arthemisia dracunculus) este un semiarbust peren de la care se folosesc frunzele liniar lanceolate sau rămurelele tinere, cu proprietăți condimentar aromatice. Este mult apreciat în aromatizarea murăturilor, oțetului sau preparatelor din carne de oaie. Se deshidratează și se liofilizează în cantități importante, iar uleiul volatil se extrage în scopuri medicinale și alimentare, în țările unde cultura este mai răspândită. Conținutul în celuloză este de 2 %, iar vitamina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se extrage în scopuri medicinale și alimentare, în țările unde cultura este mai răspândită. Conținutul în celuloză este de 2 %, iar vitamina C în proporție de 60 mg %. Țelina de frunze (Apium graveolens var. secalina) se utilizează frecvent pentru aromatizarea murăturilor și pentru condimentarea diverselor preparate culinare. Frunzele sunt mult mai bogate decât rădăcinile în toate componentele utile, dar nu se pot păstra ca acestea din urmă. Specia este cunoscută pentru calitățile sale medicinale în general, dar mai ales tonice și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau usturoiului uscat, ele sunt în mare parte complementare și specifice, inclusiv din punct de vedere dietetic (vitaminizant) sau culinar. USTUROIUL (Allium sativum) este o legumă mult folosită în alimentație, ca atare sau pentru condimentare și pentru aromatizarea preparatelor culinare, murăturilor și conservelor etc. El are reale calități medicinale, fiind cunoscut mai ales prin proprietățile sale hipotensive, antibacteriene, antihemoragice, antisclerotice, carminative, tonice și antihelmitice (contra viermilor intestinali). Se pot enumera 18 utilizări medicinale interne și 6 de uz extern. Se utilizează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dacă ne gândim la versiunea cu capra vecinului căreia i s-a dat, spre Îndestulare, frunza și falusul carpatin (simboluri, spre cunoașterea noastră În lume). Nu de alta, dar cică am fi popor potent, chiar și numai cu verdețuri sau murături, dacă alături lor stă fie și numai oala cu vin! Aiurea! Se vede de la o poștă cum tremurăm ca piftia la ieșirea din așternut, și cum confuzia stăruie În noi până spre seară, când suntem din nou la pământ. Apropo
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
al orașului, scriind următoarele: „...CARS-ul (Comitetul de ajutorare a regiunilor secetoase, n.n.) județian numără 189 de cantine Românești”. Tot din raportul lui Iacob am aflat ce „bunătăți” primeau bieții oameni la aceste cantine: „...se servește ca masă cartofi fierți, murături și ciorbă de zarzavaturi. Numai 2 cantine dintre cele ale orașului servesc dimineața ceai, iar la prânz și seara mămăligă cu cartofi și murături”. Raportorul nu ne spune de unde proveneau acești cartofi, dar ne spune în schimb că: „...aprovizionarea cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]