693 matches
-
fum dintr-un blid de fum./ Ziua de ieri! n-a rămas din ea decît/ o coală de hîrtie, o declarație smulsă cu forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de „campionii” care fac apologia spiritului, Cristian Simionescu cade sub incidența acestuia, fie și prin ricoșeu, într-o creație complexă, polifonică, în care vedem unul din vîrfurile incontestabile ale poeziei românești de azi.
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
coșmar către Deir-ez-Zor, masele de armeni trăiau un Auschwitz în avans: „Mii de corturi făcute din zdrențe. Femei și copii goi, atît de slăbiți de foame, încît stomacul lor nu mai primea mîncarea. Groparii aruncau în căruțe, laolaltă, morții și muribunzii, ca să nu mai piardă vremea”. Doar zece la sută din deportați au ajuns la numita țintă. De aici au fost mînați către Mosul, „dar aveau să moară în deșert, înghițiți de nisip sau înghesuiți în grote în care, laolaltă, morți
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
nu mai piardă vremea”. Doar zece la sută din deportați au ajuns la numita țintă. De aici au fost mînați către Mosul, „dar aveau să moară în deșert, înghițiți de nisip sau înghesuiți în grote în care, laolaltă, morți și muribunzi, li s-a dat foc”. Decepția conducătorilor etniei jertfite a fost cu atît mai mare cu cît s-a asociat cu ingratitudinea regimului Junilor Turci pe care l-au ajutat să acceadă la putere, considerînd că va sista prigoana ordonată
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
1876-1944), și el născut în Alexandria egipteană, scriitorul descrie cu duioșie, simpatie, dar și cu „ironie kavafică”, distrugerea fizică și mersul accelerat spre exitus al celui mai popular poet grec al secolului 20. Între personalitățile care se perindă la căpătîiul muribundului Kavafis se află celebri scriitori greci (Nikos Kazantzakis, Stratis Tsirkas, Nikos Kavvadias, Pinelopi Delta), dar și străini (italianul Giuseppe Ungaretti sau englezul E. M. Forster). Un titlu de referință în bibliografia Kavafis rămîne Viața și opera lui K. P. Kavafis, apărut
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
niște însemnări stranii, un fel de jurnal intim scris cu mîna altuia, ce aveau să fie traduse în 30 de limbi. Sunt două motive care fac din Scafandrul și fluturele o lucrare aparte. Mai întîi, cartea e scrisă de un muribund a cărui conștiință e suficient de lucidă pentru a nu se lăsa furată de speranțe: știe că nu mai are nici o șansă și că e paralizat definitiv, fiind pe deasupra supus unei lente degenerări a părții de creier rămase intactă. Am
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]
-
dulap fără perete în spate, căptușit doar cu un strat de postav cenușiu. Din acest dulap se ivește, seară de seară, fantasma unei fete frumoase care îi istorisește poveste după poveste, "povestiri triste, fără mîngîiere", care însă lui Albert cel muribund "i se așezau ca o dulce povară pe inimă și o făceau să bată tot mai încet și mai fericită". Parodicul, în "Dulapul de haine", vine în final, în doar cîteva vorbe, cînd naratorul refuză un deznodămînt, ba chiar se
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
închisoare cu executare pentru tâlhărie. "Cazul de miercuri seară prezintă un om care a primit o condamnare pentru tâlhărie, de patru ani de zile. Este vorba despre un om care își trăiește ultimele clipe. Corect ar fi să spun... un muribund. Este un om care se luptă cu o boală terminală. Nu are nici măcar speranța că ar putea fi operat și ar putea să se vindece. Pentru cineva care este bolnav de cancer, ai speranța că poate dacă te operezi, există
Gâdea, îndurerat: "Poate să moară oricând. E bolnav de cancer" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36646_a_37971]
-
din Călătorie spre mine însămi capătă și ele, uneori, o turnură suprarealistă, în felul lui Gellu Naum (Coșmarul sau Doi metri de cale ferată), în timp ce altele sînt pur și simplu greu de îndurat pe tot parcursul lecturii. Ritualul bărbieritului unui muribund în La fel ca altădată reface, în cheie profană, ceva din emoția euharistiei. Cînd și cînd, dintre nenumăratele tablouri ale dezolării cu inextricabil miez oniric răsar mici parabole, străvezii pînă în adîncul substratului lor social : Urechea muzicală nu e totul
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
suficienți pentru a determina măsuri radicale în interiorul coaliției. S-a mințit atât de mult, încât lumea nu mai discerne nici eventualele adevăruri. Invocarea în deșert a motivelor inițiale ale dezastrului nu mai interesează pe nimeni, pentru că medicii aduși la căpătâiul muribundului se dovedesc la fel de nefaști că și nepoții doctorului Menghele care-i aplicaseră tratamentul letal inițial. E limpede că dacă țărăniștii își vor păstra dreptul de conducere discreționara în C.D., șansele acestei coaliții de a juca un rol cât de cât
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
morală?!... Mulțumesc pentru informație. Da: e mama mea!... (Aruncă mobilul. Urlând:) Ma-măă!... (Geamăt firav. Cedează psihic și se lasă oftând pe marginea patului.) Au plecat toate curvele din țară... Au pus mâna pe... pp... Europa și-au rămas proștii și muribunzii. Mi-a pregătit-o, escroaca de soru-mea!... I-o coc eu!... Cu prima ocazie. Și-a pus palma-n cur, și... în Eiffel!... Ce ss... stilou’ meu inventez acuma?!... La cine să apelez?... Fata matale iubită a lăsat, cu limbă
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
aceleași subterfugii l-au dus la moarte. Așa și cu sindromul gîndirii abstracte: e ca un cancer subtil de care nu-ți dai seama pînă nu apuci să-i vezi, întruchipată în pielea altora, simptomatologia devastatoare. Cu singura deosebire că muribundul nu e de găsit în sala spitalelor, ci în aula facultăților de filozofie, iar moartea de care va muri nu va fi una somatică, ci una psihică. Este vorba de decesul gîndirii prin atrofie sufletească. Ca morb căpătat în urma unei
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
medic nu-i putem atribui o compasiune față de pacienți? Într-un singur fel: Dora Petrilă se încarcă cu o stare pe care o convertește apoi într-o curiozitate teoretică. E trecerea de la experiență la concept, de la cazurile individuale ale unor muribunzi la generalitatea impersonală a morții. Ce este în fond moartea de poate să ne tulbure atît? În fața acestei probleme, un medic nu poate evolua decît pe două căi: ori lichidează problema adîncindu-se într-o blazare morală de tip sarcastic, adică
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
muri în curând și li se va alătura în lumea de dincolo soției Huay și fiului Boonsong. Numai că decedata Huay se materializează într-o seară în timp ce Boonmee, Jen și Tong servesc cina și îi acordă ea însăși îngrijiri medicale muribundului, vorbindu-i despre Rai și despre viața de apoi, iar Boonsong, fiul dispărut cu ani în urmă, reapare sub forma unei maimuțe cu ochi strălucitori de culoare roșie și îi comunică tatălui că există ființe și spirite care îl privesc
Unde mergem în weekend () [Corola-journal/Journalistic/26376_a_27701]
-
ale cărei brațe nu aruncau umbre... i se așezau în drum și candelabre obișnuite aprinse pe mai multe mese din jur... Un desen de 0,40 pe 0,29 făcut după relatarea lui Victor Hugo despre ultima vizită la căpătâiul muribundului pe ziua de 17 august 1850, - relatare apărută în Chosese Vues... ...Avea fața violetă, aproape neagră, înclinată spre dreapta, barba nerasă, părul cărunt și tuns scurt. O femeie bătrână, de pază, și un slujitor ședeau în picioare de-o parte
O completare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11499_a_12824]
-
locuință. Între fiu (Filimon) și tată (Nichifor Fătu, necunoscut și nerecunoscut de fiu ca atare) se naște nu doar o rivalitate, ci și o ură de moarte. Episoadele acestei crunte adversități sunt numeroase. Frânturi din acestea reapar, pâlpâie în conștiința muribundului Filimon. Starea de confuzie a faptelor se menține pe tot parcursul romanului și e nevoie de un cititor foarte vigilent pentru a înțelege toate conexiunile și pentru a face toate deducțiile. Impresia de bâjbâială prin întuneric, prin pâclă, starea depresivă
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
lui Cain și Abel, al imposibilului "cuplu" de frați neuniți decît prin forță distrugătoare care îi separă definitiv și care nimicește totul în jur. Deveniți Hadar și Olof, povestea lor stă sub semnul fragilității și al Lipsei de comunicare. Doi muribunzi - suferind de boli diferite - încrîncenați în tăcerea lor și al căror trecut ascunde o taină teribilă, iată, pe scurt, situația în care un alt personaj, ce ascunde la rîndu-i o taină, își face apariția. Este vorba despre o scriitoare ale
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
să-și pună capăt zilelor,/ Dar nu mai puteau/ Să ajungă la armă.// Auzeai de peste tot/ Cum se roagă de soldații cenușii/ Încruntați pe baionetă/ Mergînd cu pas hotărît/ Si cu credință în Dumnezeu:/ «Împușcă-mă, camarade!»/ Se ruga stins muribundul/ Si fratele meu adăugă:/ Odată chiar m-am oprit lîngă unul/ Care zăcea sub un copac/ Cu burta zdrobită de un obuz/ «Împușcă-mă, camarade!/ Să se termine mai repede.»// Văzînd care-i situația/ Chiar mi-am pregătit arma,/ Dar
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
de prizonieri învoiți... (restul, șters). * AXIOCHOS sau despre moarte. Clinias îl anunță pe Socrate că tatăl său, Axiochos, suferă fiind pe moarte și îi cere să se ducă la căpătâiul lui, să-l consoleze. Socrate îl ascultă, se duce la muribund și începe cu el dialogul următor: " Nu ți-e rușine Axiochos - îl mustră Socrate - că la vârsta ta, învățat cum ești și mai cu seamă un atenian! să-ți fie frică de moarte? Nu știi că viața e o călătorie
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
ne trăda o bizară schismă interioară. Teama de moarte l-a forțat pe om, în istoria sa, să-și fabrice iluzii ale unei posibile continuări după, ale unei regăsiri a sinelui în absența învelișului său trupesc. Dar se întreba oare muribundul înspăimîntat dacă supraviețuirea, sau învierea sa pe lumea cealaltă (sau oricum am vrea să amendăm teologic ideea) nu presupune o asemenea modificare de identitate încît cel care supraviețuiește e de fapt altul? Pînă la urmă, la asemenea întrebări cartea lui
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
mi s-a părut peste ani o metaforă formidabilă pentru o stare de spirit pe care o trăisem la operă. Anulasem convenția amorului pe melodie, a ironiei pe tril, a furiei pe cabaletta, a complotului în cadențe de marș, a muribundului care cânta lung 'adio', a poporului jeluind sau hohotind 'la rampă' în cascade de armonii. Confruntarea dintre scenă și spectator, oricât am considera-o firească, este convenție asumată: și la teatru. Muzica o poate neutraliza. Și așa ajungem și la
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
adoră pe Goga, îl detestă pe Macedonski. Despre simbolistul Petică scrie: „Totul se volatilizează și după citirea volumului nu vezi decât un amestec de culori, de stele pale și de flori însângerate, cu care o muză străină împodobește căpătâiul unui muribund“. Om harnic și meticulos, bibliotecar la Academie, editează în premieră, în 1905, poezii ale lui Eminescu, nereluate în volumul din 1883, din cele depuse de Maiorescu în custodia lui Ion Bianu la Academie, și împotriva publicării postume a cărora se
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
Riiser, scenariul Ravn Lanesskog, producător Andres Jynge) și Flight Without Landing (Armenia, 2006) în regia lui Taron Petrosyan. Acesta din urmă, nu mai lung de 5 minute, reușește să redea într-o proiecție coregrafic-onirică de o mare frumusețe agonia unui muribund. Premiul Sahia Film a fost acordat filmului Fumatul poate ucide (2007), în regia lui Dragoș Stănescu. Chiar dacă directorul festivalului, Dinu Tănase, nu împărtășește această idee, concluzia ar fi că festivalul ar trebui să continue în aceeași formulă, care aduce în
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
fulger de beteala în senin" (Alesul); drumul unei sepii în suita triumfala a Semiramidei își înseamnă "splendoarea c-o dunga de cerneală" (Visul sepiei); șarpele e "că o dunga de întuneric ori că o undă de lumină" (Din paradoxele unui muribund); corăbiile trec "însemnîndu-si dunga lor de fum pe cer" (Aducerile-aminte...); "dunga pămîntului negru sestet scrisă de cuțitul unui plug de curînd pus în brazda" (Pămîntul). La St.O. Iosif, "Departe doar un stol/ De corbi, ca negre dungi,/ Umplea văzduhul
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
din încremenire și îi imprimă dramatism. N-ar fi, poate, un abuz terminologic să vorbim în consecință de... desen animat! Șarpele, "că o panglică undoioasa, a alunecat prin ierburi și s-a ascuns printre flori" (D. Anghel, Din paradoxele unui muribund); "orzurile și fînețele, subțiate ca niște panglici, șerpuiau, se strecurau printre arinii tăbărîți în vai și printre fagii stăpînitori pe culmi" (Gală Galaction, Bisericuța din Razoare); Pe cer un brîu de trandafir,/ Că o zîmbire de fecioara,/ Se-ntinde, crește
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
Antonio Tabucchi sau Ultimele zile ale lui Baudelaire de Bernard-Henri Lévy), autorul descrie, prin intermediul unei narații la persoana întâi a futuristului italian Filippo Tommaso Marinetti(1876-1944), drumul spre moarte al celui mai cunoscut poet grec al secolului 20. La căpătâiul muribundului se perindă celebrități din lumea literelor - scriitori greci (Nikos Kazantzakis, Stratis Tsirkas) și străini (E. M. Forster, Giuseppe Ungaretti)-și a artelor (actrițele Marika Kotopouli și Kyveli, dansatoarea spaniolă Aurea). La discuțiile despre artă și menirea ei ce se încing între
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]