1,082 matches
-
dureri interioare, iar alegerea momentului era dictată pentru a dezmorți auditoriul și a încuraja pe „orator” în inefabilele lui perorații, searbede și plicticos de asortate cu citate din clasicii „întemeietori” de dogme... Toate transmise prin „filipicile” dogite ale unei voci mustind de bâlbe, terne, pigmentate de graseieri antologice, surse, toate, de nesecate bancuri, în culise... Care mai descrețeau frunțile, conturau surâsuri abia schițate ce brăzdau anemic figuri posomorâte, cu stări de suflet anesteziate și cu minți aproape de apostazie... Referință Bibliografică: Decorticări
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
lui SAMSON IANCU este precum carpeta de pe peretele unei case de mahala,- o țesătură în care femeia oacheșă și cu cerecei din aur-sadea, retează în incisivii ca de sălbăticiune tânără, tija unui trandafir sângerând. Roșu! Durerea nu mai contează. Patima mustește, se învârtoșește în cartea de față. Există o ,,faună,, în care personajele au nume dintre cele mai ciudate, fără să aibă acte de stare civilă și nici convenții legiferate, - este un LOC - miracol . Pulsul clipei se zbate în jugularea copilului
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
stângă. Detenția obligă la un șir lung de cauze dintre care cea mai suportabilă este nepăsarea față de soarta condamnaților. Patetismul din „Cuvinte potrivite” face loc sarcasmului poetului, sub al cărui ochi, strada bucureșteană, „rău famată”, și zidurile mucede ale Văcăreștilor, mustesc de culori aprinse, versurile dând senzația de autentic local și viață frustă. Aici ne apar tipologii diverse de oameni. O babă, gazdă de hoți, din „Pui de găi”, țiganca florăreasă, din pricina căreia taie sare la ocnă Năstase, osânditul, din „Tinca
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
teama înecului, le-am mulțumit pentru ajutor și cu toții am ridicat ambarcațiunea pe nisip, pentru ca niciun val să n-o mai poată lua. Am golit apa din barcă și acum exista problema cum să ajungem acasă cu atât bagaj, care mustea tot de apă. L-am lăsat pe nea Nicu să aibă grijă de lucruri și în douăzeci de minute de mers pe jos pe malul mării, am ajuns în Saturn, de unde am venit cu mașina să ne luăm bagajul. Barca
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
de zece zile, într-un lagăr dintr-o țară din ale cărei dicționare se eliminase de mult cuvântul “grevă”!)? Oranki... abundă în astfel de scene care transcend senin mizeria și care - surprinzător de des pentru o carte de acest gen - mustesc de umor savuros. A se vedea, de exemplu, meciul de fotbal dintre “selecționatele” ad-hoc ale României și Ungariei, ai căror jucători leșinați se chinuie, prin ploaie, să urnească din loc o minge mare de cârpe, grea, “leneșă și ghiftuită”, o
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
naturii sub multiplele ei formele de manifestare. Astfel, scrierea capătă un farmec deosebit pentru că, te introduce în cadrul care, deși nedefinit, este pregătit cu minuțiozitate și inspirație. Încă de la prima pagină, transpare figura personajului central, Elizeu Roman, care, „ca orice tânăr mustind de adrenalină” - așa cum se exprimă autorul, stătea pe terasa unui restaurant, sorbind cu tactică, un pahar de bere și trecându-și în revistă micile aventuri sentimentale de până atunci, cu un vag simțământ de culpabilitate și de izolare, după ce pusese
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
un dor care mă cheamă Să îmi alung durerea spre ceruri, fără teamă. În lumea ta, poete, eu am găsit o mare De fluturi, anotimpuri, furtuni... dar cine are O inimă ca tine, să-mpartă și-n tristețe Neliniștile sale mustind de frumusețe? Nu te-am găsit acasă, dar ți-am lăsat o floare Ce mi-a crescut în suflet și uneori mă doare. Câte amurguri, vise și stele-ngândurate Mi-ai dăruit tu mie... mă regăsesc în toate. Am acostat
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
CÂNTECUL LEBEDEI - CAUT ADĂPOST ÎN PALMA TA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Când au scâncit cerurile m-am adăpostit la umbra palmei tale era acolo toată ploaia de umbre ce mustea a nord verile erau maltratate cu înjurături închise-ntr-un pumn vecin prea uscat de setea bătăilor m-am ferit se ia întunericul după mine dacă uit de linia de demarcație dintre bine și rău diminețile se ascund cu un
CAUT ADĂPOST ÎN PALMA TA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351824_a_353153]
-
tăcere violetă de-aș putea Să te-nserez la mine-ntr-un cuvânt Nimic n-ar mai răni și n-ar avea Puterea să ne frângă-un legământ... Și dacă versul nu-mi va fi de leac Și rănile vor mai musti prelung Poemele, eu salbă mi le fac Cu ele peste moarte să ajung... De dincolo de cer și nemurire Doar ploi de iasomie să ne mire Referință Bibliografică: Tăcere violetă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III
TĂCERE VIOLETĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351829_a_353158]
-
unui zeu, s-a apropiat de el și l-a sărutat pe obraz! Sau - mai știi? - pesemne că s-or fi acumulat în decusul timpului anumite nemulțumiri ale cuceritorului vizavi de maniera în care Calistene înțelegea să-i consemneze faptele mustind de istorie. Căci, ne înștiințează mareșalul Ion Antonescu, „Istoria o fac și învingătorii și învinșii. Deopotrivă. Însă de scris o scriu numai învingătorii. Bineînțeles, potrivit voinței lor. De câte ori voiesc ei Adevărul? De câte ori le convine ca acesta să fie aflat?...Ori
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
o coerentă revelatoare a verbului a fi care ne supune pe toți. „Ca să-mi cunosc adâncurile/ trebuie să-mi aflu malurile/ doar așa voi reuși/să număr stelele/ ce se ascund în mine” (Trebuie) reprezintă artă poetica a Eleonorei Stamate. Mustind de semnificații existențiale, intrinseci(estetice), poemele Eleonorei Stamate sondează esență lumii și prin detalii aparent nesemnificative. În poezia Eleonorei Stamate cuvintele devin sentimente, unesc pe aproapele de aproapele sau. Întreaga să ființă se întoarce spre sine, sondându-și piscurile, adâncurile
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
revarsă o căldură mângâietoare, iar vântul suflă din plămânii săi aer mai cald, sângele schimbându-și culoarea, inima - pulsațiile. O mireasmă dulce se împrăștie pe cărări, chipul blând al primăverii ne zâmbește, iar mâinile ei nevăzute ne mângâie ... Seva pomilor mustește, dragostea începe să domine pământul. Zilele devin mai lungi și mai blânde, natura începe să-și arate farmecul. În curând natura se va îmbrăca în hainele-i frumoase, va da colțul ierbii, copacii vor fi ninși de flori albe. Miros
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
adieri de lună și-apoi cu palma de-nălțimi sihastre să-i spună tandru dor de noapte bună. Tu, care împletești cununa verii din flori-cuvinte care sorb izvoare, adună-mă în codru în clipa înserării și lasă-mi taina ta mustind de soare. Și-atunci voi ști sub zbaterea nebună că ram din codru sunt printre cărări iar glasul tău cu unduiri de strună mă va chema din aspre depărtări Leonid IACOB Referință Bibliografică: ram / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
peșteri abisale. Șapte șoapte îndulcite De umorile saline, Sfârcuri zvelte răsucite Pe stâncoasele coline. Șapte șoapte-n mal de buze Cu mici pliuri valuri-valuri, Văluri ude de meduze Răstignite peste maluri. Șapte șoapte-n șipci scobite Între rotunjimi pufoase, Amfore mustind ciobite, Durdulii și pântecoase. Șapte șoapte pe arcade Și coloane lungi, domoale, Arcuri, bolte, acolade Pe răsfrângerea lor moale. Șapte șoapte-nșurubate Pe mici șolduri ca de șarpe, Între coapsele curbate Sub triunghiul dulcei harpe. Referință Bibliografică: Șapte șoapte / Romeo Tarhon
ŞAPTE ŞOAPTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352480_a_353809]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CEI PATRU VOINICI Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1234 din 18 mai 2014 Toate Articolele Autorului TALESTRI, REGINA AMAZOANELOR (Capitolul 6) Era o zi de toamnă, neasemuit de frumoasă, iar munții musteau de bunătăți. Râul Auras șerpuia voios, alintat de micii afluenți de pe potecile poleite cu frunze arămii. Pe vârful unei coline, nu prea înalte, se puteau vedea clar, două siluete. Erau două tinere, cu trăsături armonioase, de fete abia coapte. Nu
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
amintesc bine, dar activitatea mea în cenaclu a suferit destul de multe sincope, la puțină vreme, cca 2 ani, am simțit (cu tot respectul pentru cei care încă fac activitate acolo) ca locul meu nu e acolo, că pur și simplu mustesc într-o baltă, și eu îmi doream să devin somon... Așa că, deși am rămas amică cu mulți din cenaclu, foarte rar ajung acolo, pot spune mai mult din respect pentru amintirea locului în care am citit public propriile creații. - Ce
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
organizată ca în povestirea “La Moara “ lui Crăciunescu. Pe care o presupune, de regulă, psihologismul. Fondul interior al personajelor, transparența amintirilor și a obsesiilor, (vezi povestirile “ Halvaua“ și Mihai Țiganul ), mișcarea dinamică a comportamentului specific sătenilor dintre Olt și Jiu, mustește ca apa într-un burete. Miracolul vorbitor apărut la dascălul Florescu “Radioul “ devine în ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe și de la toți.Dar profesor nu e decât cel care te
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
natura renaște. Soarele revarsă o căldură mângâietoare, vântul suflă din plămânii săi aer mai cald, sângele își schimbă culoarea, inima - pulsațiile, o mireasmă dulce se-mprăștie pe cărări, chipul blând al primăverii ne zâmbește, mâinile ei ne mângâie ... Seva pomilor mustește, dragostea începe să domine pământul. Zilele devin mai lungi și mai blânde, natura începe să-și arate farmecul. În curând se va îmbrăca în hainele-i frumoase, va da colțul ierbii, copacii vor fi ninși de flori albe în vânt
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
primăvara calm Prin galeriile subtile Din care urcă greu, tactile Influorescențe de napalm Primăvara vine brusc C-am ieșit ca gâzele la soare Aripi și lăbuțele să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-am intrat de nu știu când în grevă Și-aș visa un râu ca să mă scald! Nu m-aș duce nici la băcănie Să-mi cumpăr de-ale gurii și nici pâine C-aș dormi așa și
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
primăvara calm Prin galeriile subtile Din care urcă greu, tactile Influorescențe de napalm Primăvara vine brusc C-am ieșit ca gâzele la soare Aripi și lăbuțele să-mi usc După iarna asta mare Dorm cățeii toropiți de cald Pământul mai mustește-a sevă Parc-am intrat de nu știu când în grevă Și-aș visa un râu ca să mă scald! Nu m-aș duce nici la băcănie Să-mi cumpăr de-ale gurii și nici pâine C-aș dormi așa și
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
o coerență revelatoare a verbului a fi care ne supune pe toți. „Ca să-mi cunosc adâncurile/ trebuie să-mi aflu malurile/ doar așa voi reuși/să număr stelele/ ce se ascund în mine” (Trebuie) reprezintă arta poetică a Eleonorei Stamate. Mustind de semnificații existențiale, intrinseci(estetice), poemele Eleonorei Stamate sondează esența lumii și prin detalii aparent nesemnificative. În poezia Eleonorei Stamate cuvintele devin sentimente, unesc pe aproapele de aproapele său. Întreagă sa ființă se întoarce spre sine, sondându-și piscurile, adâncurile
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
mi-a trecut prin fața ochilor. Umbră dispăruse. Eu mă grăbeam spre casă. Dinspre o fereastră răzbătea până la mine cuvântarea unui ins, care făcea pledoaria democrației originale. Jocul umbrei unui cran de televizor albnegru mi-a tăiat alea pe trotuar. Cerul mustea lumină. Deasupra cartierului, din ugerele stelelor, picura laptele nopții, în timp ce eu fredonam „Primăvară” de Antonio Vivaldi. Cartierul e vedea în vale, ca un cer coborât pe pământ.-Unde suntem? Probabil mărșăluiesc spre Iad. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Drumul spre
DRUMUL SPRE IAD E PRESĂRAT CU STELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356393_a_357722]
-
mulțumesc. Unde o găsesc pe domnișoara Mariana? - V-am spus că nu cunosc. Îmi pare rău. Nu a mai trecut pe aici... ...Răstignit pe fotoliu, cu mapele pe birou nedesfăcute, scârbit de toate gândurile ce-i treceau prin minte, Fănel mustea de furie și neputință. Începea o nouă săptămână de muncă, fără vlagă, lipsit de entuziasmul ce-l anima de obicei. Aștepta să vină timpul pentru a merge la plictisitoarea ședință operativă de luni. Sunetul strident al telefonului în liniștea mormântală
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
amintesc bine, dar activitatea mea în cenaclu a suferit destul de multe sincope, la puțină vreme, cca 2 ani, am simțit (cu tot respectul pentru cei care încă fac activitate acolo) ca locul meu nu e acolo, că pur și simplu mustesc într-o baltă, și eu îmi doream să devin somon... Așa că, deși am rămas amică cu mulți din cenaclu, foarte rar ajung acolo, pot spune mai mult din respect pentru amintirea locului în care am citit public propriile creații. - Ce
ATUNCI CÂND VICTORIA APARŢINE CELOR CU MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355882_a_357211]
-
CÂNTĂ-MI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 857 din 06 mai 2013 Toate Articolele Autorului mai cântă-mi Iubito, ai cântat la orga sufletului meu cu degetele dorului. Le simțeam mângâierea renăscând din tulpini vegetale, iar suflarea ta mustind de arome o gustam din mierlele cântecului. Atunci am slobozit cuvintele să zboare către tine și să se întrupeze în cântecele soarelui ce încă în noi n-au murit. Tăcerile ce se înghesuiau la porțile noastre au început să-și
MAI CÂNTĂ-MI de LEONID IACOB în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354846_a_356175]