1,102 matches
-
îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU: ( înspăimântat, în șoaptă) Astea-s vampirice? BOIER CONACU: (la fel de speriat) Sau diavolițe? CĂPITANUL ARNĂUTU:Sunt miasmele nopții. BOIER CONACU: Aoleu! CĂPITANUL ARNĂUTU: Nu le băgați în seamă că vă pocesc: vă strâmbă gura, rămâneți muți, surzi, orbi... CĂPITANUL SASU: (îngrijorat) Ce-i de făcut căpitane Arnăutu? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu calm) Nu vă lăsați ispitiți de ele. Vă vor ademeni să le îmbrățișați. BOIER CIOCOIU: Ce trebuie să facem? CĂPITANUL ARNĂUTU: Nu cedați tentației că sunteți
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
până la vărsarea aluviunii de sensuri și semnificații într-o mare din care să răsară, ca printr-o revelație, cu un alt chip, limpezită și strecurată de neputincioasele semnificații: „Mă îndrept spre cuvânt îi uit sunetul mă rostogolesc printre pietrele surzilor/ Muții îmi vorbesc, își cască gurile a uitare/ cuvântul își pierde forma în furtuna gândurilor” ( „Întreb stabilopozii de ce” ). Prin tăcere, poeta află o poezie de dincolo de cuvânt, situată în umbra lui, spre care îi reverberează toate sensurile. Însă, numai prin invocare
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
afară. După ce se dezmetici, i se explică cum a fost găsită, cum acele lacrimi ce au curs din ochii săi au continuat să se scurgă până la casa din apropiere, a unui chipeș oier, care, mergând pe firul lor, a rămas mut de uimire când a găsit-o întinsă în patul zăpezii. Totuși, când privirile celor doi se întâlniră, cascadă de fiori le străbătu trupurile. Înțelesese că era mâna destinului, că ei sunt suflete pereche și era menit să se întâlnească. Simfonia
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
fericit orfeu, eminescu, dor de țară, floarea teilor e-n toi, când mai cântă eminescu, când mai vine pe la noi, când coboară de pe ceruri dinspre marele întins să mai vadă-această țară cu de dorul ei, nestins. când cobori prin muții tăi, când treci pe la ipotești, să ne dai un semn și nouă, la o gură de povești, treci pe vânturi, treci pe lună, treci pe toamne călătoare, domnul poeziei noastre, când te mai vedem noi, oare? arzi pe gânduri în
EMINESCU, COLŢ DE RAI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346443_a_347772]
-
Băciuț, în care Petre Curticăpean nu pare a căuta cu tot dinadinsul poezia ca formă de artă și meșteșug, ci cu precădere fondul - miezul ei, parabola cu parfum adesea amărui - ademenind Ecouri din Goga, ori de la curtea-nsinguratului Lucian Blaga, cel mut ca o lebădă, litaniile toamnei stăluminând chipul poetului Imnelor - Ioan Alexandru, al Craiului munților noștri de aur, al Voievodului întru carte, Ghgeorghe Șincai. De data aceasta, e rândul lui Petre să pribegească pe la curțile dorului, cu Iliada sub braț. adăstând
PRIETNUL PETRE CURTICĂPEAN- OGRANDA , ED.NICO, 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346446_a_347775]
-
din 17 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mănăstirea Rohița - ținut de basm și legendă, renăscut întru spiritualitate și dumnezeire Am pornit în demersul meu scriitoricesc de la Evanghelia Duminicii a VII-a după Rusalii - Vindecarea a doi orbi și a unui mut din Capernaum - Matei 9, 27-35. ”În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se țineau după El strigând și zicând: Miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat El în casă, au venit la El orbii
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe. Dar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela. Și plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Și, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau, zicând: Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel. Dar fariseii ziceau: Cum domnul demonilor scoate pe demoni? Și Iisus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăției și vindecând
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut de admirație, spectacolul măreț al răsăritului de soare și nu conteneam a mulțumi vieții că aveam ocazia să-l văd încăodată, deși l-am văzut de atâtea ori. În urechi îmi răsunau acordurile lui “O sole mio” și parcă îl
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
Ediția nr. 442 din 17 martie 2012. Mănăstirea Rohița - ținut de basm și legendă, renăscut intru spiritualitate și dumnezeire Am pornit în demersul meu scriitoricesc de la Evanghelia Duminicii a VII-a după Rusalii - Vindecarea a doi orbi și a unui mut din Capernaum - Matei 9, 27-35. În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se țineau după El strigând și zicând: Miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat El în casă, au venit la El orbii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe. Dar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela. Și plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Și, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau, zicând: Niciodată nu s-a văzut așa ceva în ... Citește mai mult Mănăstirea Rohița - ținut de basm și legendă, renăscut intru spiritualitate și dumnezeireAm pornit în demersul meu scriitoricesc de la Evanghelia Duminicii a VII-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
s-a văzut așa ceva în ... Citește mai mult Mănăstirea Rohița - ținut de basm și legendă, renăscut intru spiritualitate și dumnezeireAm pornit în demersul meu scriitoricesc de la Evanghelia Duminicii a VII-a după Rusalii - Vindecarea a doi orbi și a unui mut din Capernaum - Matei 9, 27-35.” În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se țineau după El strigând și zicând: Miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat El în casă, au venit la El orbii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe. Dar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela. Și plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Și, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau, zicând: Niciodată nu s-a văzut așa ceva în ... VI. 7 - POEME (LUNI, MARȚI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ), de Vasile Bele, publicat în Ediția nr. 439 din 14 martie 2012. poemul de luni - mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
și culori, de-ți luau ochii cu sclipirile lor. Oamenii erau îmbrăcați în veșminte vaporoase din țesături de mătase aurie, argintie sau azurie, cu bogate decorațiuni cu fir de aur și nestemate. Mărțișor și Norocel au rămas cu gura căscată, muți de admirație. Rămăseseră în drum ca proștii, neștiind ce să mai facă. Apoi, cămășile lor înflorate, pantalonii strânși pe picior, cizmele și opincile colbuite atraseră atenția trecătorilor care îi înconjurară: - De unde veniți, măi străinilor? - Din Țara Zăpezilor , unde domnește cumplita
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
femei își dădeau coate, râzând pe înfundate. A întrebat-o una: -Ai, ghea, da’ tu numa’ grija călușului ai? Tinerica a lăsat capul în jos, spăsită: -E, întrebai și eu așa, de! -Poate ți s-a făcut de aia a mutului, a sărit altă femeie. -Păi sigur! Parcă vouă nu vi s-a făcut! mormăia tinerica. Iar a întrebat-o altă femeie, chipurile mirată: -Vrei să te calce călușarii, ghea? Poate ești bolnăvioară și nu știm noi? Se râdea în hohote
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
n-ați vrea să vă calce. După ce s-au liniștit au început să lucreze tăcute, oftând din când. Stând aproape de ele, le-am aruncat o întrebare candidă în tăcerea lor(aveam vreo cinci anișori): tușă Lino, ce-i „aia” a mutului? Toate au pufnit în râs, uitându-se una la alta. O femeie mai bătrână le-a certat, mormăind: -Nerușinatelor! Nu vă mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după căluș, dacă ți s-a făcut de
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
vă mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după căluș, dacă ți s-a făcut de dus! N-am priceput nimic. Discuțiile astea au stârnit în mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua zi, pentru că am auzit pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
prăjină de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate cu un ștergar galben de borangic. Tot lângă vătaf era și mutul călușului, îmbrăcat în haine femeiști, adică într-o bluză roșie și o fustă neagră, trasă peste pantaloni negri. Avea pe față o mască din catifea neagră, cu găuri în dreptul ochilor și al gurii, iar în dreptul nasului avea cusut un ardei
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
o fustă neagră, trasă peste pantaloni negri. Avea pe față o mască din catifea neagră, cu găuri în dreptul ochilor și al gurii, iar în dreptul nasului avea cusut un ardei roșu, ascuțit, care se tot mișca într-o parte și alta. Mutul avea în mâna dreaptă o sabie de lemn, ușor înconvoiată, ca un iatagan. Pe cap avea o pălărie neagră, veche, ponosită, cu un șirag de ardei roșii în loc de betelie. Femeile îl necăjeau și îl trăgeau de fustă, râzând în hohote
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
ponosită, cu un șirag de ardei roșii în loc de betelie. Femeile îl necăjeau și îl trăgeau de fustă, râzând în hohote. Chipurile, supărat, el le fugărea cu sabia ridicată... Imaginea asta halucinantă a călușarilor care amenințau cerul cu bețele și a mutului, care alerga după femei cu sabia ridicată, m-a speriat îngrozitor. Am fugit în curte plângând și m-am agățat de pantalonii lui taică-meu. După mine a intrat și vătaful, împreună cu doi călușari. Am început să plâng și mai
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
Făt Frumos și vecini cu Baba Cloanța. Că...în mod sigur se certau și se băteau cu zmeii. D-aia aveau bețe!..Însă ...nu înțelegeam: dacă ei erau așa de frumoși, de ce aveau tovarăș pe acesta urâtu’? De ce îi ziceau „mutu”? Credeam că mutul acesta, așa de urât, trebuie să fie, ori fiul, ori nepotul Cloanței. Că...fiind ei vecini, or fi fost și ei tovarăși de joacă în copilărie. Dar... de ce alerga mutul după femei și ele, în loc să se sperie
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
vecini cu Baba Cloanța. Că...în mod sigur se certau și se băteau cu zmeii. D-aia aveau bețe!..Însă ...nu înțelegeam: dacă ei erau așa de frumoși, de ce aveau tovarăș pe acesta urâtu’? De ce îi ziceau „mutu”? Credeam că mutul acesta, așa de urât, trebuie să fie, ori fiul, ori nepotul Cloanței. Că...fiind ei vecini, or fi fost și ei tovarăși de joacă în copilărie. Dar... de ce alerga mutul după femei și ele, în loc să se sperie și să plângă
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
tovarăș pe acesta urâtu’? De ce îi ziceau „mutu”? Credeam că mutul acesta, așa de urât, trebuie să fie, ori fiul, ori nepotul Cloanței. Că...fiind ei vecini, or fi fost și ei tovarăși de joacă în copilărie. Dar... de ce alerga mutul după femei și ele, în loc să se sperie și să plângă, râdeau întruna. Trebuia să dezleg enigma. Așadar, femeile care râseseră cu atâta poftă, se așezaseră grupuri-grupuri, în jurul călușarilor. Puțin mai departe, tinerele fete chihoteau, privind pe furiș la mutul necăjit
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
alerga mutul după femei și ele, în loc să se sperie și să plângă, râdeau întruna. Trebuia să dezleg enigma. Așadar, femeile care râseseră cu atâta poftă, se așezaseră grupuri-grupuri, în jurul călușarilor. Puțin mai departe, tinerele fete chihoteau, privind pe furiș la mutul necăjit de femei. Bărbații stăteau la o distanță mai mare. Râdeau și priveau ironic la femei, șușotind între ei. Copiii...erau împrăștiați printre toți. Călușarii s-au așezat în cerc. Au aruncat bețele-n cerc și au împreunat mâinile a
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
tăcere nefirească...prelungă. Nedumerit, am închis și eu ochii, dar am tresărit imediat, când a strigat vătaful: -Hălăișa! Atunci, călușarii au început să meargă-n cerc, în sensul invers acelor de ceasornic, tăcuți, cu capetele plecate. Pe lângă ei mergea și mutul. După o rotire, vătaful iar a strigat: -Hălăișa! Călușarii au tresărit, dar au mers în tăcere, tot cu capul plecat. Vătaful a mai strigat o dată din răsputeri: -Hălăișaa! Parcă i-ar fi trezit din somn! Toți călușarii au ridicat capetele
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
ar fi trezit din somn! Toți călușarii au ridicat capetele și au strigat: -Hăi! Hăi! Hălăișa! Strigătul lor a-nfiorat mulțimea din jur. Toți au tresărit, parcă electrizați. Dar, imediat am auzit o explozie de râs. Pe lângă călușari se „trezise” și mutul. Și el a strigat: hei, hei, hălăișa! Dar când a strigat s-a încordat și a întins în față piciorul drept. Atunci, de sub fustă i-a apărut un fel de făcăleț, vopsit roșu. Scos la vedere, respectivul obiect a înviorat
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]