1,303 matches
-
curios și dacă tot mă mai ții cu dinții la gard să ascult balivernele tele de oltean al dracului, s-ar putea să nu mă mai intereseze!” “Stai, domnule, chiar nu știi?- se repede el sub ochii mei cu o mutră idioată- l-a chemat Primul-Secretar la el cu invenția aia a lui, l-a suit în mașină șI l-a dus pe Criș s-o experimenteze, chestia aia a lui e valută forte! O să bem trei zile și trei nopți
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
rece?! se interesă el. -Mulțumitor. -Asta e bine! Hai, că mai dau eu un rând. Domnișorică, să aduci aici încă două de-astea blonde! zice el și începe să se scotocească prin borsetă. Se scotocește... se mai scotocește...face o mutră surprinsă și ușor îngrijorată,( cred că a exersat-o în oglindă). Băi, să-mi trag palme, mi-am uitat portmoneul la birou. Ce mă fac acum, că am și comandat?! -Stai liniștit, prietene, că achit eu! -Aaa!...rămân dator, zice
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
mergem la clasele cu predare în țigăneasca inventată de voi. Noi nu acceptăm să ne deformați limba. Dicționar rom decodificator: khul- materii aburind pestilențial miji- organul regenerator feminin kar - creatorul lingamic de universuri măscoline mutra-lichidul produs de rinichi. Din sanskritul mutra. kashtalo- orice țigan care nu este rom Referință Bibliografică: Miji-karea kashtaleilor doctori în khul-tură / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate
MIJI-KAREA KASHTALEILOR DOCTORI ÎN KHUL-TURĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375710_a_377039]
-
liste de viitori păstri ai creditului României, la auzirea numelor cărora ți se suie păru-n vârful capului. Pe listele roșiilor se află într-adevăr, între ceilalți, și vrun nume de om cinstit, manta de vreme rea care să acopere mutrele patrioților, dar, afară de unul sau două nume, restul listelor consistă din tot ce societatea română are mai stupid și rapace. Aci vezi vun cârciumar, care prin uzură și manipulații... oneste a devenit pseudomilionar, aci vrun gheșeftar învechit în zile rele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
persiflaj atât "Stelei Romîniei" cât și oricărui om cu bun simț, chiar roșu de-ar fi fost. Sânt o sumă de roșii cari râd din toată inima de propriul lor partid și cari, de nevoie și pentru interese, fac o mutră serioasă când marele pontifice aruncă-n lume frazele sale apocaliptice. Care a fost însă mirarea noastră când "Steaua Romîniei" fu apucată de toanele "Presei" și, tăcând despre cele dinlăuntru, începu să cutreiere Afganistanul. Dar misterul se explică repede: d-nii Conta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
practic, viața publică. Strada devenise un imens talcioc: afișele cu figuri indigeste (și cu sloganuri inepte) ne întîrziau în coșmar continuu. Care nici azi, după starea de grație lăsată celor ce s-au așezat iarăși în fruntea bucatelor, nu dispare. Mutre primitiv inexpresive continuă să spurce gardurile, zidurile, geamurile, într-o caraghioasă confruntare post factuală: faciesul predestinat, prin comunism, să ne întrețină coșmarul o viață, alături de cel al veleitarului existînd cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
LA meilleure 2, corecta discret Charlotte și, cu ochii plecați, adăuga: - Ar fi mai corect să pronunțați meilleure și nu meilaire. Meill-eu-eure... Își rotunjea buzele și prelungea sunetul acela care se pierdea într-un „r” catifelat. Tânăra recitatoare, cu o mutră îmbufnată, reîncepea să declame: - Nous l’allons vous montrer tout à l’heure...3 Era fiica guvernatorului din Boiarsk. Charlotte îi dădea lecții de franceză în fiecare miercuri. Sperase la început că se va împrieteni cu adolescenta aceea foarte îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a-i da lui Faure” însemna în rusește „a-i da un avantaj adversarului”. Au izbucnit râsete blazate de savant. Careva, tot râzând scurt, indolent, a lansat: „Ce mai forward, Faure ăsta!”, subînțelegând înaintașul de la fotbal. Un altul, făcând o mutră de om sărac cu duhul, a vorbit despre fortotcika, ferăstruica... Mi-am dat seama că limba folosită de cercul acela îngust se compunea aproape exclusiv din cuvinte întortocheate, rebusuri, fraze manieriste, expresii cunoscute doar de membrii lui. Cu un amestec
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dacă n-aș fi rege... zău, mai că mi-ar fi ciudă... Dar lumea... eticheta... u! cum mă pișc-un ce, M-aș scărpina și nu știu de bine mi-ar șede... 2285 Mulți m-imputară mie că n-am mutră regală Și că a mea mustață prea caută a oală. 2259 Dar cine vine-acolo?... -i duioasa mea regină Și-n urma [ei] se ține un om cu o prăjină! Acel om crud vrea doară un atentat să facă... Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Un preot poate? (LAIS scoate brățara) Cine salba de la gît? Cine mândra diademă? Dac-ar fi numaidecât Să mă-nduplec a ta jertfă în sfârșit să o primesc Mântuirea mea atuncea aș avea s-o mulțumesc Unui roi întreg de mutre de prădați închinători Ce-ai avut pe rând. Mai bine mor de zece mii de ori. LAIS (lui BOMILKAR) Iar acuma semnătura... (BOMILKAR i-arată locul) Aici. (el scrie asemenea un papirus din parte-și) {EminescuOpVIII 474} CHALKIDIAS Stăi, nu iscăli
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lucruri și mai având pe lângă acestea un gust viu pentru întreprinderi. Acest om, dedat cu totul proastei lui meserii, trăia numai cu pîne și cu legume, dar era cuprins de o adâncă aiurare, clocea planuri cari mergeau foarte departe, făcea mutre serioase, se simțea purtat de planuri care se înălțau sus de tot, se topea în rugăciuni fierbinți și elocuente cătră Dumnezeu și vorbea cu consătenii și cei asemenea lui că mai multi sfinți i se arătaseră, provocîndu-l să sfarme jugul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de esploatare a roșiilor nu are nici un fel de principii politice, n-a gândit niciodată asupra reformelor ce le introduce, nu înțelege nici litera, nici importanța lor, ci totul se reduce la un singur lucru, unul, etern același, etern nepreschimbat: mutrele confiscate ale patrioților de meserie să rămâie la putere. În Adunare se discută acum un proiect pentru modificarea legii comunale, proiect a cărui întreagă tendență, de sus până jos, e electorală. Între modificările propuse aflăm următoarele: Colegiul electoral comunal se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au făcut în acel timp milioane; ce s-ar alege, social vorbind, de toate elementele acestea oculte, brutale, comune, cari s-au cocoțat deasupra țării, cari s-au îmbogățit, cari, mai mult, s-au aristocratizat? 213 {EminescuOpXIII 214} Se 'nțelege. Mutre confiscate, cărora orice om onest le-ar fi închis ușa înaintea nasului, s-au ridicat sub domnia d-lui Brătianu în sferele de sus; formează așa numita societate la balurile și la curtea regelui. De gâtul unor bandiți sau a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că toate elementele c-o ambiție estravagantă de-a parveni sunt naturalmente eterogene și că a le da vânt, precum le dă, înseamnă a înstrăina țara? Le știe fără îndoială sau, daca nu le știe, n-are decât să privească mutrele dimprejurul său pentru a se convinge pe deplin. Le pasă acestor cumularzi, acestor samsari politici, acestor ignoranți, de țară, cum ne pasă nouă de China. Și când toate acestea sunt învederate, când, mulțumită unei politici vitrege de chiverniseală, în toate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. Ioan Brătianu însuși a declarat în Senat a nu le mai putea sătura, pot să determine direcțiunea de mișcare a unei țări cari a trăit și s-a mișcat de la 1200 și până azi, în timpi pe când cele mai multe din mutrele confiscate ale acestei introlucări se aflau încă peste Dunăre, încinse cu tei și vânzând bragă. Nu poate țara aceasta, pururea liberă și pururea vârtoasă prin caracterul poporului ei, să îngăduie a fi cretinizată cu de-a sila prin legi inspirate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rezervă de combustibil de felul ăla existentă în Univers. ― Și cum a aflat Haela toate astea? ― Întrebând. E uluitor ce poate să facă dintr-un computer cooperant curiozitatea unei femei. Bârna surâse ușor. ― Dacă te-ar auzi, ți-ar poci mutra. ― Și asta încă ar fi bine. Știi, de când i-a tăiat pe tipii ăia în două cu laserul, nu s-a mai despărțit de arma aia. O întoarce pe toate părțile și e fericită de parcă și-ar fi găsit dragostea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poți scenariza Eternitatea? Puneți această întrebare oricărui realizator de televiziune sau reporter de știri și vă va răspunde: pentru început, să se inventeze o poveste. Combinați-o imediat apoi cu un singur personaj, bine individualizat, cu un prenume, cu o mutră și cu o voce, astfel încît să poată fi urmărit de la cap la coadă: acesta va fi firul conducător. Dacă nu, vom vorbi în deșert și clientul va schimba canalul. Și dacă eroul nostru este un ins mediocru cu care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bucuroși între ei și făcîndu-i loc, ba chiar împingîndu-l în față ca pe un șef veritabil al lor, bun să-i reprezinte cu succes pe toți ca un artist ce era, pentru dobîndirea tainului vital; ...abia atunci băgasem de seamă mutrele celor adunați la coada care între timp se mărise...Erau muncitori de pe șantierele din preajmă, zugravi pătați de var și vopsele, mecanici, strungari, proletariatul în salopetele lui de lucru, asaltînd cu toată forța și cu nădejdea lor de oropsiți ai
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
apropiindu-se de Starbuck, proaspăt sosit de la prova, adăugă brusc: Ă Aici și-a vîrît nasul nu știu ce Societate de temperanță! Vrei să fii așa de amabil și să te uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a venit de pe balenă! Dar ce, domnule, este oare intendentul spițer? și cu un foaie ea ăsta vrea să sufle viața înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
imaginația captată de termenul tehnic de „coroană“ te face să vezi în vajnicul monstru marin un rege încoronat al oceanului, căruia i-a fost făurită o cunună verde, într-un chip atît de miraculos. Dar, dacă monstrul e-un rege, mutra lui posomorîtă nu prea se potrivește cu o coroană. Uitați-vă la buza lui de jos, ce urît îi atîrnă și ce îmbufnat pare, din pricina asta, „regele“! O buză pleoștită, care, potrivit măsurătorilor dulgherilor, are o lungime de circa douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Stubb, ațîțați la culme, își ajutau cu înflăcărare șeful și păreau la fel de nerăbdători ca niște căutători de aur. în acest timp, nenumărate păsări se bălăceau și se scufundau pe-acolo, cîrîind și țipînd și bătîndu-se între ele. Stubb făcea o mutră cam plouată, mai ales că duhoarea aceea oribilă sporise considerabil, cînd deodată, chiar din inima acelei plăgi pestilențiale, se stîrni un parfum subtil, care începu să-și croiască drum prin valul de duhoare, fără a fi absorbit de el, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
drept un nasture vechi de la pantalonii unui rege... Dar ia să ne ascundem, uite-l pe diavolul ăla de Fedallah... își ține coada ascunsă, ca de obicei și poartă cîlți în vîrfurile cizmelor. Ce-o fi vrînd să spună, cu mutra asta a lui? A, face doar un semn semnelor, li se închină. Pe dublon e un soare și sînt sigur că Fedallah e un închinător al focului. Ia te uită, vine și Pip - sărmanul băiat! Mai bine ar fi murit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar fi murit sau mai bine aș fi dat eu ortu’ popii. Mi se face silă cînd îl văd. S-a uitat și el la toți tălmacii ăștia, chiar și la mine, iar acum vine să citească el însuși, cu mutra aia de tembel, de pe altă lume. Să ne mai ascundem o dată și să-l ascultăm!“ Ă Eu mă uit, tu te uiți, el se uită, noi ne uităm, voi vă uitați, ei se uită... „Pe legea mea, învață verbele din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ciur prin care se scurg sufletele nemuritoare! Cine ești tu, băiete? Ă Clopotarul, domnule căpitan, crainicul corabiei - ding, dong! Pip, Pip! Pip! O sută de funți de țărînă drept recompensă pentru Pip! Un băiat înalt de cinci picioare, cu o mutră de fricos - da, ăl mai ușor îl poți recunoaște după mutra asta. Ding, dong! Cine l-a văzut pe Pip, fricosul? Ă Nici o inimă nu poate trăi mai sus de brîul zăpezilor veșnice. O, ceruri nemiloase și reci! Priviți în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Clopotarul, domnule căpitan, crainicul corabiei - ding, dong! Pip, Pip! Pip! O sută de funți de țărînă drept recompensă pentru Pip! Un băiat înalt de cinci picioare, cu o mutră de fricos - da, ăl mai ușor îl poți recunoaște după mutra asta. Ding, dong! Cine l-a văzut pe Pip, fricosul? Ă Nici o inimă nu poate trăi mai sus de brîul zăpezilor veșnice. O, ceruri nemiloase și reci! Priviți în jos! L-ați zămislit pe-acest copil nenorocit, ca să-l abandonați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]