1,340 matches
-
Indiferent de profilul muzeului (artă, istorie, știință, etnografie, etc.) programele educative care se pot desfășura își demonstrează eficiența prin evidențierea legăturii dintre domenii, prin valorificarea patrimoniului în mod creativ și viu. În acest sens un rol important revine profesorilor și muzeografilor care trebuie să aibă anumite calități umane (empatie, flexibilitate, capacitate de lucru în echipă, spirit ludic) precum și cunoștințe și abilități care depășesc cadrul tematicii abordate de colecții (pedagogie, psihologie, relații publice, managementul timpului), să aplice metode educative adecvate grupurilor țintă
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
umane (empatie, flexibilitate, capacitate de lucru în echipă, spirit ludic) precum și cunoștințe și abilități care depășesc cadrul tematicii abordate de colecții (pedagogie, psihologie, relații publice, managementul timpului), să aplice metode educative adecvate grupurilor țintă. -Proiectul prevede și participarea profesorilor și muzeografilor la diferite programe (seminarii, simpozioane, activități practice) cu rol de formare, realizarea unor schimburi de experiență, de bune practici cu colegi din străinătate, la activități de proiectare și dezvoltare a unui sistem de relații benefice îmbunătățirii muncii lor, dinamizării și
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
propune activități și metodologii pentru extinderea acestui gen de muncă. Punctul de pornire îl constituie experiența și eforturile curente ale instituțiilor partenere, acestea reprezentând stimulente pentru apariția de noi idei. Colaborarea dintre profeori de diferite specialități din România și Italia, muzeografi, scriitori, oameni de știință, permite schimbul de opinii în ceea ce privește problemele studiate, privite din perspectiva unor realități diferite și crează posibilitatea apariției de idei care pot fi folosite în mod eficient în condiții diverse. GRUPURI ȚINTĂ a) Beneficiari direcți - elevii din
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
în jos. NICOLAE TURTUREANU (n. 25 noiembrie 1941, în Iacobeni, comuna Dângeni, județul Botoșani). Poet, eseist și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, profesor de limbă română, redact or la Ra dio Iași, redactor-șef adjunct la revista „Cronica”, muzeograf. Este deținător a numeroase premii pentru debut, pe ntru pub licistică, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Pe lângă cărțile personale, este prezent în diverse antologii de poez ie. „Autor de texte incisive, dar și lucid ludice. Umor de bună calitate, spirit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și echilibru (1980). Traduceri: Vladimir Holan (Noapte cu Hamlet, 1974). Poezia sa este tradusă în rusă, spaniolă, germană, engleză, franceză, suedeză ș.a. Din 1968 până în 1974 este redactor la revista Ateneu, apoi asistent universitar la Institutul Pedagogic din Bacău (1974-1980), muzeograf la Casa memorială " G. Bacovia" (1980-1989), consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Bacău (1990-1992), deputat al FSN în Parlament în legislatura 1992-1996, iar consilier etc. în 1999, la 65 de ani, publică o carte de versuri, Orient, pardon! în comparație cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mai recunosc. Să rămână așa cum i-am știut. V.P.: Timp de optsprezece ani v-ați retras în împărăția, în universul Bacovia, fiind muzeograf. Ce ne puteți spune despre această experiență? O.G.: Doar zece ani, 1980-1990, nu optsprezece, am fost muzeograf la Casa Bacovia, exilul și oaza mea, în sfârșit, locul cel mai potrivit pentru a scrie, mediul, ambianța, relaționările, starea emoțională, biblioteca la îndemână, izolarea, preocupările muzeografice, atingerea manuscriselor Sfântului Bacovia, manipularea acestora, Casa cu aerul ei vetust, grădina cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
care credem? Dar să ne întoarcem la principalul subiect al însemnărilor de față, poetul Lucian Vasiliu. Face parte dintre aceia pentru care pâinea se câștigă cu sudoarea frunții. Viața i-a fost un urcuș dificil, alcătuit din praguri existențiale: bibliotecar, muzeograf, director de instituții culturale (muzeu, reviste, editură). La autorul volumului Fiul omului, mereu se actualizează perioadele creatoare. Ca fiu de preot, trebuie că există un izvor divin, care-i "revigorează periodic ființa" (Roger Callois). Și despre o psihologie a creației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
unul dintre diriguitorii Cenaclului Junimea din lași, te rog să faci o evaluare, subliniind ce a însemnat acest demers cultural pentru literatura română. L.V.: Ar fi aproape o carte de scris... A încercat Constantin Parascan, documentat, în felul lui de muzeograf pasionat și de prozator cu suflu poetic. El l-a secondat pe reputatul și tânărul pe atunci critic literar Daniel Dimitriu. Mă întorsesem din armată (oct. 1974 febr. 1976), eram bibliotecar la Institutul Politehnic "Gh. Asachi". Poetul (Magistrul) Mihai Ursachi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
am mutat, cu toată familia, în 1964, aveam 10 ani) descopeream, parțial, acest univers. Am copilărit în orașul lui Tonitza... Bucureștii și Iașii, prin expoziții și muzee, m-au dezmeticit. Dar și prietenia cu un bun colecționar de artă, precum muzeograful Constantin-Liviu Rusu, precum și relația specială cu graficianul și poetul Vasilian Doboș... V.P.: "De cărți nu au nevoie sfinții și animalele. Animalele pentru că nu au conștiință, sfinții pentru că au prea multă", spunea Petre Țuțea. Ești autor de cărți, ești editor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de a porni proiecte noi, precum și forța de a-i ierta pe cei care nu au învățat nimic din lecția lui de omenie și generozitate și care nu au înțeles că adevărata demnitate profesională, acel esprit de corps al castei muzeografilor, nu poate fi câștigată fără onorarea cuviincioasă a înaintașilor, a celor care au trudit și au făcut să crească un brand cultural respectat, așa cum el însuși a procedat cu Dumitru Vacariu, cu Constantin Liviu Rusu, cu Olga Rusu și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
revistei "Balkon" dedicat artelor vizuale din Finlanda. Ambele evenimente s-au bucurat de prezenta Excelenței sale Pekka Harttila, Ambasadorul Finlandei în România 313. Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee personale ne aduce în față personalitatea marcantă a criticului de artă, curatorului, muzeografului, artistului Călin Dan. Despre acesta aflăm că s-a remarcat ca artist independent, proiectele sale artistice, dar și textele de critică și teorie publicate de acesta au făcut ca Dan Călin să fie invitat să conferențieze pe teme de artă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Iași“, povestește Maria Ordean. Eleva lui Tonitza a făcut, timp de un an, acele compuneri și, împreună cu desenele care i-au fost sursă de inspirație, le-a prezentat maestrului în 1938. Maestrul însă a refuzat să le ia înapoi, spun muzeografii din Sibiu. „Ține-le, în viață îți vor prinde bine“, i-ar fi zis pictorul elevei sale, care a păstrat atât desenele, cât și culorile și paleta pe care le primise de la Nicolae Tonitza. „Le-a păstrat până spre finalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
lor aceștia vor reface traseul, însă de această dată, imaginar. în jocul lor, elevii vor utiliza materialele adunate de către ei în excursie pe traseul stabilit dinainte: fotografii, hărți turistice, vederi, notițe culese de ei în urma discuțiilor cu preoții călugări, cu muzeografii sau cu ghidul din fiecare mănăstire vizitată.. Tema excursiei s-a intitulat: ,,Monumente culturale și religioase din Moldova”. în cadrul temei de lărgire a cunoștințelor asupra zonelor de neuitat ale Moldovei, comunicarea informațiilor s-a realizat în două etape: una de
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
mama învățăturii, este destul de greu să te miști, dar să mai găsești și subiecte necunoscute. Mă aflu așadar la o masă cu trei artiști formați și fabuloși, trei caractere diferite dar uniți sub aceeași unduire colorată doritoare de bunătate spirituală. Muzeograf Augustin Lucici Șef secția Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer Cumpănă”, Pitești
Prefaţă. In: Caravana naivilor by Augustin Lucici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1037]
-
literatura română din cadrul examenului național de bacalaureat. În egală măsură profesorii de limba română au creat în permanență oportunitatea unui dialog coerent între elevi pe de o parte și diferite personalități culturale ale urbei pe de altă parte: scriitori, actori, muzeografi, bibliotecari.
CATEDRA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1832]
-
încadrare la școli de nivel mediu din Iași, putând reveni cu greu, în ultimii ani de viață, în învățământul superior ... mai întâi la Institutul Pedagogic din Iași și apoi la Institutul Pedagogic din Bacău. Ion Chelcea, un valoros etnograf și muzeograf, a fost adus la catedră de Gh.I.Năstase pentru a lărgi cunoștințele viitorilor profesori de geografie și în acest instructiv domeniu. Fizic, era opusul prof. Lupu, științific însă era o somitate. Deși lipsit de talentul și arta predării, geneza mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
peștilor și delfinilor, asupra implicării reacțiilor respiratorii în evoluția acvatică a delfinilor, în adaptarea lor la mediul captiv de viață. A activat mulți ani în cadrul Acvariului și Delfinariului din Constanța. Este membru al Asociației Psihologilor din România și al Asociației Muzeografilor Naturaliști. A publicat la Institutul European din Iași volumul Aproape de sufletul animalelor (2005). Mihai Iosif Mihai, Istoria psihologiei: altar al cunoașterii psihologice (c) 2007, Editura Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107, O.P.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943), Liceul de băieți din Iași (1944-1951), Școala de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cuza (1953-1957). După obținerea titlului de diplomat universitar în limba și literatura română, a funcționat ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Tratatului de Ampelografie, precum și activitatea deosebită în cadrul conducerii publicației Cercetări agronomice în Moldova (1975-1985). Stins din viață la 28 aprilie 1991, la Iași, acad.prof. Vasile Juncu a fost înmormântat la cimitirul Podgoria-Copou. LEAHU, VICTOR (1940-2002) SCRIITOR Prozator, publicist și muzeograf, Victor Leahu a fost o prezență de seamă în viața culturală ieșeană. S-a născut în Chișinău, la 2 septembrie 1940. După studiile gimnaziale și liceale la Brăila și Focșani (1954-1958), a urmat cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea Al.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din Iași (1962- 1967). După absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970), redactor la Editura Junimea (1970-1973), secretar literar la Teatrul Luceafărul (1973-1979), secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983), inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (1983-1989), muzeograf la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970), redactor la Editura Junimea (1970-1973), secretar literar la Teatrul Luceafărul (1973-1979), secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983), inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (1983-1989), muzeograf la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fiecare zonă în parte și se evaluează factorii de risc și se încearcă ameliorarea efectelor negative, de c ameliorarea efectelor negative, de către O.N.G.- urile care au acest scop, de c urile care au acest scop, de către speologi, biologi, ecologi, muzeografi și de către instituțiile st statului. În România există mai multe O.N.G.- uri care au drept scop monitorizarea și protecția liliecilor, cea mai importantă fiind Asociația pentru Protecția Liliecilor din România (A.P.L.R.), cu sedii în mai multe județe.
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a unui muzeu de istorie, dar abia în 1982 s-a inaugurat oficial Muzeul Memorial "Al. I. Cuza" cu o secție de istorie și una de etnografie. Parterul palatului conține exponate care reconstituie viața și activitatea domnitorului Al. I. Cuza. Muzeografii au încercat să amenajeze etajul palatului pentru a-l aduce la înfățișarea din vremea lui Cuza. Au fost aduse mobilier de epocă, cărți de epocă, tacâmuri de argint. Vizitatorii pot admira acum camera și salonașul de oaspeți, salonul de recepție
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
mai dezolant: autostrada perfectă, nimeni n-a furat gardurile de sârmă, totul e la locul lui, dezgustător de ordonat. Ordinea și normalitatea pot acționa ca niște stresori neașteptați, parcă necuveniți. Mi-a spus odată, de mult, prietenul meu Liviu Rusu, muzeograful acela mare și blând, după ce a vizitat Elveția: „Au o ordine deprimantă!”. În Austria a fost și mai descurajant. Restaurantele acelea de pe marginea autostrăzii, civilizate și oferind prompt de toate, toaletele curate, parcurile din jur, pline de flori, toate dereglau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]