1,231 matches
-
impresionantă enciclopedie a acestui gen muzical, odinioară atât de popular, iar astăzi, din păcate, în desuetitudine. De ce cărțile acestea sunt scrise de un inginer și nu de un critic sau de un istoric muzical? Încercați să vă amintiți numele vreunui muzicolog sau formator de opinie muzicală și culturală de la Iosif Sava încoace? Dacă nu puteti, nu este nici o problemă! Nimeni nu îi cunoaște! Ei se cunosc doar între ei! Dacă cineva ar avea curiozitatea să intre pe site-ul Uniunii Muzicologilor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
muzicolog sau formator de opinie muzicală și culturală de la Iosif Sava încoace? Dacă nu puteti, nu este nici o problemă! Nimeni nu îi cunoaște! Ei se cunosc doar între ei! Dacă cineva ar avea curiozitatea să intre pe site-ul Uniunii Muzicologilor și Compozitorilor din România ar observa că 90% din conținutul acestuia se referă doar la reglementările și elementele demne de interes referitoare la gestionarea banilor proveniți din încasarea drepturilor de autor pentru muzica difuzată pe varii canale media. Poate așa
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aplicarea perestroik...i nu poate fi conceput... decît În cadru național. Este o interpretare total opus... celei pe care a dat-o creatorul ei, Gorbaciov. Pe 22 și 23 octombrie, la ședințele constitutive ale Sajudis - prezidate de Vyautas Landsbergis, un muzicolog de 57 de ani - stau unii ling... alții intelectuali, militanți pentru independent..., noul șef al Partidului Comunist, A. Brazauskas, și capul Bisericii catolice, cardinalul Sladkevicius. La rîndul ei, Estonia creeaz... la 2 octombrie un „front popular”. De fapt, ideea plutea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
consemnat de puțină vreme. Unii cercetători (Ovid Densusianu, N. Iorga, Tache Papahagi, Ion Diaconu, Ovidiu Papadima) optează pentru originea păstorească autohtonă a d., fără a încerca datarea apariției sale. Având în vedere prezența sa în spații îndepărtate, fără posibilități de interinfluență, muzicologii propun o poligeneză independentă. Gh. Vrabie, referindu-se numai la materialul poetic al d., fixează apariția sa în Evul Mediu. Originea dacică a fost susținută, în afară de B. P. Hasdeu, V. Alecsandri, B. Delavrancea, și de Lucian Blaga, care invocă necesitatea
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
și literatură subiectivă. Din toamna lui 1933 prelegerile revin la Fundație (unde Petru Comarnescu este acum secretarul general al Secției de conferințe) și, în intervalul 30 septembrie - 17 decembrie, decurge ciclul „Marile momente ale muzicii”, cu participarea unor muzicieni și muzicologi (Dimitrie Cuclin, George Breazul); la prima temă, Olimpicii, se vorbește despre Bach, Mozart și Beethoven; la subiectul Jazz expune Petru Comarnescu (Elly Roman exemplifică), despre Ctitorii muzicii vorbește I.D. Petrescu; pentru Magia și originile muzicii Mircea Eliade apelează la tineri
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
din domeniul culturii, de personalități literare ca G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Emil Isac, Ion Călugăru, Zaharia Stancu. Se organizează anchete pe teme de actualitate, la care răspund oameni de știință, pictori, graficieni, actori și regizori, compozitori, muzicologi, scriitori, critici literari. Principiul orientativ este promovarea concepției comuniste, a gândirii materialist-dialectice și istorice, a spiritului de partid. Pe tărâm literar, publicația militează pentru o literatură direct angajată în serviciul noii orânduiri, călăuzită de „metoda” realismului socialist, împotriva spiritului burghez
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
nici în tezaurul de basme populare românești, nici în cel maghiar, fiind reprezentative pentru un strat arhaic al basmului fantastic. Folcloristul are o contribuție prețioasă și la semnalarea specificului local al jocurilor populare românești din Ungaria. Nefiind coregraf și nici muzicolog, el tratează jocul din perspectiva obiceiurilor, și de aceea culege și publică strigăturile de joc din satul său natal în volumul Floricele. Strigături din Micherechi (1975), realizat în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja. În A magyarországi románok folklórjáról
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
egaliza astfel veniturile cu cele ale cadrelor superioare. Abia În 2000 președintele În funcțiune al Uniunii a reușit o operație de federalizare a șase diferite «uniuni de creație» (Uniunea Scriitorilor, Uniunea Arhitecților, Uniunea Artiștilot Plastici, Uniunea Cineaștilor, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Uniunea Oamenilor de Teatru /UNITER/) Într-o «Alianță Națională a Uniunilor de Creatori» (ANUC), adunând 12.000 de membri, artiști profesioniști reprezentând «elită artistică și culturală din România» și putând să aibă o influență politică directă. În 2002, parlamentul român
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
București, f.a.; Lamartine, Ischia, București, f.a. Repere bibliografice: N.Ch. Quintescu, „Pygmalion”. „Fata de la Cozia”. „Lăpușneanu, domnul Moldovei”, AAR, partea administrativă, t. IX, 1886-1887; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 268; Ciorănescu, Teatr. rom., 90-91; Viorel Cosma, Muzicieni români. Compozitori și muzicologi, București, 1970, 386-387; Dicț. lit. 1900, 756-757. S.C.
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
BURADA, Teodor T. (3.X.1839, Iași - 17.II.1923, Iași), folclorist, etnograf, muzicolog, istoric al teatrului și memorialist. Cărturar de formație enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, B. a moștenit de la tatăl său, Teodor Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memorialist, iar de la mama sa Maria (n. Isăcescu), aparținând
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
personalități, de la oameni politici ca P. P. Carp, Tache Ionescu, Dinu Brătianu, C. Argetoianu și I. G. Duca, la actori ca Iancu Brezeanu, C. Nottara și Ion Iancovescu, pictori ca N. Tonitza și Th. Pallady, regizori ca Soare Z. Soare, muzicologi ca Emanoil Ciomac, până la scriitori și ziariști, aceștia fiind, de altfel, cei mai fideli și mai semnificativi, nu doar numeric, oaspeți ai localului. Aici se discutau literatură, filosofie, artă, politică, se purtau dispute aprinse, zgomotoase, se înfruntau orientări literare, aici
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
estetică a Conservatorului din București. A făcut și studii de teologie. A fost redactor muzical la „Contemporanul” (1951-1957, 1961-1963). În 1977 s-a stabilit la München, apoi la Sankt Peter, în Pădurea Neagră, unde a fondat Societatea Internațională „Musicosophia”. Eseistica muzicologului, paginile de prezentare a unor momente și figuri din istoria muzicii, scrise nu numai cu o deplină stăpânire a domeniului, ci și cu anume frazare atașantă, au fost apreciate și au contribuit la apropierea cititorilor de acest spațiu al culturii
BALAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 5 martie 1993; HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act?ida=4404" Hotărârea Guvernului nr. 326/1993 privind integrarea sistemului asigurărilor sociale și pensiilor compozitorilor și muzicologilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 21 iulie 1993; HYPERLINK "http://www.cdep.ro/pls/legis/legis pck.htp act?ida=3694" Legea nr. 34/1993 privind integrarea sistemului de asigurări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Îmi dai voie să scriu și eu o istorioară pentru tine? A fost odată un mare critic muzical, o autoritate în Wolfgang Amadeus Mozart. Fetița lui, elevă la o școală publică, era înscrisă la un Club al Veseliei și marele muzicolog a fost extrem de iritat când fiica lui a venit într-o zi acasă cu o colegă și au început să cânte potpuriuri de muzică ușoară din Irving Berlin și Harold Arlen și Jerome Kern și alții de același calibru. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și la naștere cu calitățile dominante ab initio. În cazul lui Bruch vocea ar fi fost semnificativă din prima. Era un om de voce, din butoiul de suflete. Cânta În coruri, În coruri de templu. De profesie era bariton și muzicolog. Găsea manuscrise vechi și le adapta sau le făcea aranjamentul pentru grupuri de muzică veche și barocă. Avea și el găinăria lui, după cum spunea. Cânta bine. Vocea de cântat era În regulă, dar vocea de vorbit era gâjâită, rapidă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
guvernul !”, în timp ce printre tineri a avut mai multă trecere „Disprețul vostru/Revolta noastră”. Nu este același lucru și, la limită, nici aceeași revoltă... Care este deci „particularitatea” acestei revolte ? O primă sugestie ne vine, în mod neașteptat poate, de la un... muzicolog : analiza protestelor și arta scandărilor populare, realizată de MarinMarian Bălașa. Fără a intra în detaliile „tehnice” ale cercetării, o constatare esențială a autorului atrage atenția : Dincolo de discurs, interviu, declarații, perorații politice și promovare televizată (totodată ignorînd violențele și abuzurile parazitare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
energie „riverană“ aptă să se înhame la coordonarea unui zdravăn colectiv de istorici care să treacă mult dincolo de limitele celor câteva albumașe color, tip ONT, ce fac, oarecum jenant astăzi, fala vitrinei celor două librării de pe „faleza“ urbei? Istorici, arhitecți, muzicologi, literați, genealogiști, arhiviști, specialiști în evoluția politicii și artelor românești, plus câțiva fotografi simpatetici, bine struniți de o sfântă determinare aidoma treimii care a păstorit Dicționarul scriitorilor români (Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu) ar face fain-frumos într-un an
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
rituri, la rândul lor, pretindeau acompaniamentul cântecelor. Or, pentru aceasta, era nevoie de suportul unui grup capabil din punct de vedere muzical și cu competențe specifice. Schola datează din timpuri vechi, chiar dacă nu putem spune cu precizie anul înființării. Părerile muzicologilor, de fapt, nu concordă și sunt împărțite. Astfel, Martin Gerbert susține că schola romană a fost înființată de Papa Silvestru I (+ 336), imediat după pacea constantiniană: „S-a format o Schola cantorum pentru întregul oraș (Roma). Când într-o bazilică
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
întregul oraș (Roma). Când într-o bazilică se celebra o sărbătoare ori exista o procesiune sau o stațiune, la acestea participau toți cântăreții”. F. Rainoldi, însă, afirmă că această ipoteză nu poate fi susținută întrucât elementele prezentate sunt puțin convingătoare. Muzicologul Haberl afirmă că schola datează din timpul Papei Ilario (461-468). Cu siguranță că schola există în timpul lui Grigore cel Mare, din moment ce acesta o reorganizează datorită decăderii ei. Diaconii, care pănâ atunci au exercitat funcția de solist, au fost excluși, oficiul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
evident că, în baza a ceea ce am spus mai sus, „legenda gregoriană” nu are niciun fundament istoric. Și totuși, aceasta nu a fost pusă în discuție, decât numai la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai precis în anul 1890, atunci când muzicologul Gevaert a combătut în mod sever „legenda gregoriană” în opera sa „Les origines du chant liturgique de l’église latine”. 3.5 Clasificarea și codificarea repertoriului Așa cum textele Bibliei trebuiau să fie transmise cu o absolută fidelitate, tot așa trebuia
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Palestrina a încarnat pentru părinții conciliari sentimentul religios dorit de Conciliul din Trento iar pentru posteritate a constituit unul dintre idealurile cele mai pure și mai armonioase ale cântecului sacru catolic. Această convingere își găsește ecoul într-o frază a muzicologului german Peter Wagner, care a afirmat că lucrările sacre ale lui Palestrina trăiesc „în afara timpului și a spațiului și sunt o revelație pur spirituală care propune conștiințelor imaginea esenței intime a religiei”. Așadar, opera palestriniană a fost recunoscută drept cea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
nega faptul că adoptarea pe scară largă a stilului teatral, din partea compozitorilor de muzică sacră, a produs adevărate capodopere de artă, însă din punct de vedere funcțional liturgic, acestea, fără îndoială, erau nepotrivite. Charles Burney a fost unul dintre numeroșii „muzicologi” care au criticat muzica sacră a timpului său datorită mondenității acesteia: Eu nu numesc orice oratoriu, misă sau motet modern „muzică de biserică”, întrucât aceleași compoziții, cu cuvinte diferite, ar fi mai potrivite pentru scenă. Prin „muzică de biserică”, înțeleg
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
an 2011. Către orele serii am felicitat telefonic pe dl. prof. Vasile Cârcotă și ne-am antrenat într-o discuție frumoasă, elevată, de calitate. Mi-a mulțumit pentru ultimul volum primit recent de la mine. Se anunță încetarea din viață a muzicologului Marin Constantin, dirijorul și conducătorul Corului „Madrigal”. Un adevărat reper în muzica noastră corală, ducând faima României pe aproape toate meridianele lumii. Lasă un imens gol, ce cu greu va fi sfințit de o altă persoană cu adevărată vocație. Pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
literaților. Tot cu Andrei, prin anii '90, am trăit la conacul lui Enescu de la Tescani (de fapt al Marucăi Cantacuzino) o experiență unică. Eram în acel moment vreo 15 pensionari ai "casei de creație" (în majoritate pictori) și, după cină, muzicologul Firca ne invită în salon să ne cânte la pian. Ne-am așezat cu toții pe canapelele și fotoliile originale risipite în jurul salonului; un enorm covor oriental se întindea între noi și pian. Firca trecea de la o piesă la alta, improvizând
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
faptul că ele sunt scrise În stilul particular al unor mari compozitori ca Liszt, Chopin, Schubert, Beethoven, Bach, Mozart, Berlioz, Debussy. Întreaga sa «operă» consemnează peste 600 de astfel de piese, ale căror caracteristici de autenticitate au fost recunoscute de muzicologi și experți. Casa de discuri «Philips» a scos un disc cuprinzând reunirea unor bucăți În stilul șapte dintre acești mari compozitori” . „Un alt medium celebru a fost Arthur Ford, care a fost supus investigației științifice timp de peste 40 de ani
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]