1,281 matches
-
II E o cătănoaie! O biată fată din sat. MIRCEA CEL BĂTRÂN Ași vrea s-o aduceți, să vorbesc cu ea! Apoi cu glas stins.). Dumnezeule puternic! Iartă! De am făcut greșit o faptă! COZIA ( Apărând în alb ca o nălucă în penumbra sitarului.). Ai făcut destule! Mărite! Și-acum iertare ceri la cele sfinte?! MIRCEA CEL BĂTRÂN Războaie de-am purtat Și sânge mult de s-a vărsat, Am făcut să scap această țară, Să nu simtă a jugului povară
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Surprins și înspăimântat.). Dar, cine ești de-mi tulburi rugăciunea!? COZIA Cozia, așa îmi spune lumea, Măria-Ta, mai cunoscut odat, De lângă Mihai m-ai alungat. MIRCEA CEL BĂTRÂN Aaa ... Tu ești nebuna Care cânți prin munți, într-una?! Pleacă nălucă, piază rea! ( Strig穗d. ). Pleacă! Pleacă! Pleacă!... ( Cozia dispare.). CĂLUGĂR II Nu se poate vorbi, Măria-ta! Nimeni de ani de zile Nu a văzuto la față bine! MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci chiamă-l pe starețul Sofronie, Aici să vie! Am îmbătrânit
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
de platină ia foc când murmur dulce se-ngână pe ape când cade din stele atâta noroc. să-ți ardă gura de-atâta azur ca penelopa cu pânza ei lungă s-o torci în războaie de jur-împrejur până ce visul devine nălucă. floare de colț să fii în oglinzi, ne-atinsă și veșnic mireasă, să-ți prinzi busuiocul în păr și la grinzi, norocul în cale să-ți iasă. sâmbătă, 8 decembrie 2012 Referință Bibliografică: floare de colț / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
Pe Mihai mult l-a iubit! MEȘTERUL ZIDARU Nu se amestecă sângele domnesc! MEȘTERUL NICULAI Abaterile de la legile domnești se pedepsesc! MEȘTERUL SCRIPCĂ Săracul să se mulțumească Ce-i dă mila domnească! MEȘTERUL NICULAI Umblă acum prin munți ca o nălucă Și mănâncă ce apucă! (Perdea muzicală. Dinspre porțiunea din tabăra care nu este încadrată în scenă se aude glasul lui Mircea cel Bătrân vorbind ostașilor săi. Meșterii se opresc din lucru și ascultă.). MIRCEA CEL BĂTRÂN Io, cel întru Hristos
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
primit Iar fata săracă A început să-i placă Domnișorului A cărui inimă era cuprinsă de mrejele dorului. MIHAI ( Intrând în scenă agitat și întrebând pe meșteri de Cozia.). Meșteri! O auziți? E ea! MEȘTERUL ZIDARU E biata Cozia, Umblă nălucă pe munte, Soarta a lovito crunt sub frunte! MIHAI Mă duc s-o caut, s-o găsesc! Să-i spun că n-o părăsesc. Iese din scenă, alergând. Meșterii rămân mai departe lucrând și ascultând cântecul ce vine de pe munte
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
lovesc una după alta, nu își au cumva sălașul și în noi ? Nu în locul iubirii dumnezeiești am pus răsadul patimilor de tot felul? Nu în locul preaînțeleptei voințe divine am pus fantoma liberului nostru arbitru? Nu în locul Adevărului Treimic am pus năluca tuturor amăgirilor? Nu în locul sufletului curat, primitor și jertfelnic am deschis vămile oricăror samavolnicii? Nu în locul credinței purificatoare am hrănit stufărișurile și hățișurile trufiei ? Nu în locul nădejdii eliberatoare am altoit provocările atotmolipsitoare ale răzvrătirii ? Nu în locul frumuseții Creației în care
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
acum? De nimic nu te mai teme, Înspre moară niciun drum, Înainte-i vreme bună, Nu te mai uita înapoi, Toată noaptea împreună Măcinând poeme noi... Să nu vină să te ducă Somnul, cel cu chip bălai, Ninge peste noi, nălucă Nu pleca de-aici, mai stai... Referință Bibliografică: Ninge peste noi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 400, Anul II, 04 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NINGE PESTE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346660_a_347989]
-
un cabinet în centrul comunei, să fie alături de Antonia când era la școală.S-o vadă în recreații, să facă planuri de viitor împreună. Zilele treceau una după alta cu o monotonie de începuse să o neliniștească. Mergea ca o nălucă, gândind la Lazăr.” Ce-o face el la ora aceasta? Cred că e plecat prin satele acelea sărăcăcioase să mai salvese câte un animal bolnav de subnutriție. Sau mai degrabă consultă câte un propietar de oi, bolnav de cine știe ce boli
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
raționamentelor îndelung dezbătute. Sub acea frumusețe enigmatică, oarecum reținută, eu îi simțeam sufletul și acel suflet îl înlănțuisem eu cu brațul și-l mângâiasem cu privirea. Am stat așa mult timp, înlănțuiți în noapte sub picurii reci ai ploii, tăcuți, năluci într-un oraș adormit. Nu mai simțeam răsuflarea de gheață a hienei și nici pustiul ultimelor zile. Renăscusem! Clopotul din turnul bisericii vesti miezul nopții. Vântul începu să bată mai furios. Norii cei mai negrii făcură boltă pământului iar ploaia
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cântul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul. Și aripa lunii mi-atinge seninul Cu albul luminii ce mi-ascute gândul. Sub arșița verii năluca se pierde... De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde. Când anotimpuri împart orhidee Pe lunca ce-mi poartă la pas o idee, Mai paște doar gândul sorbind în tăcere Botez de cuvinte din stupul de miere. Referință Bibliografică: Botez
BOTEZ DE CUVINTE de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345579_a_346908]
-
care țăranii noștri erau deposedați, forțat de pământ. Tot de la acest poet, care înțelegem că trebuie interzis și acuzat cum se cuvine, a rămas poezia Foamea, în care arăta gradul de înfometare din închisori: Ziua pândim cu nările-n vânt/ Năluca unui abur de mâncare/ Poate din cer, din iad sau din mormânt/ Or să ne arunce resturi că la fiare/. În beznă nopții ne visăm strigoi/ Ne ospătam din câte un hoit fierbinte/ Dar numai moartea rupe hălci din noi
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
știu de avere, apa se înverzește-n fântâni... Femeile singure bat coasa și trag brazde prin iarba înaltă și sură. Doamne, ai milă de neamul acesta care tace aici și îndură! Tot mai puțini oameni pe dealuri, tot mai multe năluci, Satul se mută în Vale, sub cruci... Referință Bibliografică: Tot mai puțini... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 907, Anul III, 25 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TOT MAI PUŢINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345709_a_347038]
-
și-n somnul tău / adânc / doar eu / să mai pătrund! (“Aș vrea”). Dar visul se destramă în franjurii unei realități sculptate în sarea lacrimii ascunse: Unde ești, / ce dor de ducă / te-amețește și te-mbie? Ești doar unvis / sauo nălucă / ce îmiprovoacă insomnie? (“Unde ești?”) și căutarea nu contenește:“Te caut / urmând a ta chemare / ce am primit în vis / trecându-mi pașii / prin roua dimineții / ce buze-ți frăgezea / în așteptarea / sărutului / sublim...” (“Te caut”) Și chiar dacă realitatea este
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
noi repede, la izvoarele styxului ea spală albastrul cuprinsului, ochii ei par păsări de noapte, glasul se-aude în șoapte, se coc tumorile dragostei, sculptate de noi într-un stei și-mbătați de apele dulci ne lăsăm duși ca două năluci, făcând excepție de la rit, ce-au căzut în păcat pângărit. de-atunci am jefuit cerul și luna, eu am fugit cu nebuna într-un ținut ce nu se spune ascunși de voi și de lume, acolo fericirea e peste tot
SIMFONIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352054_a_353383]
-
trece cum fiorul prin trup în urmă-i adie când cald când răcoare pare o rază ce fuge de soare sau poate albina fugita din stup. în cale-i feciorii se-opresc nu știu de-i vie sau doar o năluca ochii ei ard când cu sete-o privesc de teama ei fug pe unde apucă. ea râde, înflorind dinții ei albi râsul i-l poartă vântul departe pașii ei dorul pare să-i poarte pe câmpul ce doarme verde smarald
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
tăcerii-mi dansează-n cuvinte, Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cantul, Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul. Și aripa lunii mi-atinge seninul Cu albul luminii ce mi-ascute gândul. Sub arșiță verii năluca se pierde... De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde. Când anotimpuri împart orhidee Pe lunca ce-mi poartă la pas o idee, Mai paste doar gândul sorbind în tăcere Botez de cuvinte din stupul de miere. Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Valsul tăcerii-mi dansează-n cuvinte,Pe ritmul sonetei ce-mi mângâie cantul,Din somn rătăcește-albatrosul cuminte, Lăsând să se-audă prin slove doar vântul.Și aripa lunii mi-atinge seninulCu albul luminii ce mi-ascute gândul.Sub arșiță verii năluca se pierde...De-mi scutur surâsul prin mantia-mi verde.Când anotimpuri împart orhideePe lunca ce-mi poartă la pas o idee,Măi paste doar gândul sorbind în tăcereBotez de cuvinte din stupul de miere.... XXII. MĂRȚIȘOARELE LUI PUNKY, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
care este o altă propoziție, precum trecerea de la egal la egalitate, pentru că, așa și gândește scriitorul Adrian Erbiceanu, pe spații imense. „ Mă-ncearcă, uite-așa, un dor de ducă / prin albele zăpezi ce mă-nconjor, / s-alerg prin ele — unică nălucă, / o spumă pe-un tangaj zămislitor.” ( Mă-ncearcă uite-așa ) Fiecare termen al poeziei sale urmează parcă legile unor teorii , matematice - și, peste tot, unitatea de gândire a simțirii de care poetul este însetat, contrariile sunt evitate cu mare talent
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
în mîinile oamenilor obișnuiți decît, cel mult, darul de-a ghici în măruntaiele animalelor jertfite, gesturi învățate pe de rost. demult. Nici un înțeles nu mai străbate pînă la mine, nimic nu-mi spune nimic, totul e rece și albastru iar nălucile, oricît de frapant ar fi, au gustul gurii altcuiva. Ca să poți trăi trebuie să nu te temi de moarte! Referință Bibliografică: Sentimental lady / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 554, Anul II, 07 iulie 2012. Drepturi de
SENTIMENTAL LADY de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355955_a_357284]
-
lacrimă și stea”(1987) și ,,Dinspre singurătate”(1987). Au urmat: ,,Anotimpul vindecării”(1991), ,,Cerul din fântâni”(1992), ,,Pasărea de fum”(1994), ,,Colivia cu îngeri''(1995), ,,Beții închinate”(1997), ,,Lumina crucii”(1997), ,,Eu rămân ce-am fost: romantic”(2000), ,,Păstor peste năluci”(antologie, 2004), ,,Zăpadă și cenușă”(2005), ,,Răstignit pe frunză”(2007). Într-un context ce denunță criza lirismului autentic, opera lui Dumitru VASILE DELCEANU reprezintă o contribuție însemnată la îmbogățirea poeziei românești contemporane. Crescut și educat la școala marilor creatori ai
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
deal izvorul mi-a plecat în lume dorul, somnul meu mereu mă minte pentru câteva cuvinte și-n curând măre presimt că netimpul cade-n timp și-n mătasea somnului văd durerea Domnului care-ncearcă a mă duce pe câmpiile năluce în tărâmul lui cel rece peste lume, peste praguri unde fac viespile faguri, unde voi dormi buimac peste vreme, peste veac, unde mi-a murit pruncia, alături cu veșnicia. duminică, 19 mai 2013 Referință Bibliografică: lirism baladesc / Ion Ionescu Bucovu
LIRISM BALADESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354911_a_356240]
-
Acasa > Strofe > Creatie > BALADĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului dintr-un verb căzut în rugi s-au ivit două năluci dintr-un complement bizar ți-aș juca viața la zar fur secundele feline având ugerele pline și rămân sâmbure gol în cenușă și nămol ghinda mea va crește iar peste ani voi fi stejar blestemat de mari ocări aștept trenurile
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
aș juca viața la zar fur secundele feline având ugerele pline și rămân sâmbure gol în cenușă și nămol ghinda mea va crește iar peste ani voi fi stejar blestemat de mari ocări aștept trenurile-n gări trenuri goale și năluce unul vine și se duce altul a rămas o fiară și n-a mai oprit în gară, suspendat și-aproape mut parcă nu m-aș fi născut peste cerul ca de vată lebăda incendiată trece-n zborul ei de fum
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
din colonialism direct în globalism, fără infrastructură intelectuală, nici sculărie academică, și cu antrenorii culturali ca niște mâți ogârjiți, mai toți nechezoli sau diplomectuali veseli, de te lupți, ca subcomentator webistic, cu ceva care este și nu este, cu o nălucă ce te sugrumă inconcevabil dar sigur: văzut-am bimilenar din munți perindându-se prea multe hoarde ca să nu contemplăm cu nepăsare, fără nici un pic de sentiment tragic, ce-a mai rămas din ciorba de burtă a propriei noastre extincții, vărsându
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
trece cum fiorul prin trup în urmă-i adie când cald când răcoare pare o rază ce fuge de soare sau poate albina fugita din stup. în cale-i feciorii se-opresc nu știu de-i vie sau doar o nălucă ochii ei ard când cu sete-o privesc de teama ei fug pe unde apucă. ea râde, înflorind dinții ei albi râsul i-l poartă vântul departe pașii ei dorul pare să-i poarte pe câmpul ce doarme verde smarald
EA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355433_a_356762]