802 matches
-
un domn, după putința țării, și vrea să cheltuiască ca un craiu [...] ș-au scos hîrtii pe țară, mari de câte 6, de 8 ughi (monedă aur, n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de moșie la data de mai sus și în condițiile arătate. Unii vânduseră sau făcuseră danie mai dinainte, alții vor face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mănăstirii, inclusiv locul de prisacă avut, sub pretextul că acolo ar fi fost cea veche, la început. Oamenii bătrâni vin și depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției sunt prezentate în stilul direct: râvnește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să îi dea copilei o ultimă binecuvântare, rugându-se divinității să o primească ca pe o jertfă a propriei ei măriri, dovedind o tărie morală inexplicabilă chiar și pentru narator: „Ci ea a strâns din dinți și, neclintită,/ A îndurat năpasta cea cumplită.”796 Atitudinea femeii este de o stăpânire perfectă, păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oute maten) propriii copii: este vorba aici despre lucrarea unor daimoni puternici și violenți care, deseori, chiar dacă nu se pot uni (și nici nu o vor) cu trupuri 1, râvnesc la sufletul Întrupat al vreunui om abătând tot soiul de năpaste asupra cetăților pentru a-l dobândi. Tot ce povestesc miturile și imnurile despre isprăvile zeilor și mai cu seamă amănuntele care șochează rațiunea umană se referă la daimoni: răpiri, rătăciri, izgoniri și robii. Astfel trebuie Înțelese miturile referitoare la Apollo
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
în funcție de categoria fiscală în care se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele agricole, văcărit 4, albinărit 5, goștina 6, vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere a contribuabililor erau dureroase din cauza asupririi și a cerințelor turcești, dările mărindu-se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției sunt prezentate în stilul direct: râvnește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să îi dea copilei o ultimă binecuvântare, rugându-se divinității să o primească ca pe o jertfă a propriei ei măriri, dovedind o tărie morală inexplicabilă chiar și pentru narator: „Ci ea a strâns din dinți și, neclintită,/ A îndurat năpasta cea cumplită.”796 Atitudinea femeii este de o stăpânire perfectă, păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mă-nțelegi, dar Veta nu-i dă ocaziunea. El la secția civilă fusese, pentru că „o dezvorțase” pe cumnată-sa Zița de Țircădău. Încheierea nu fusese, se vede treaba, amiabilă pentru că Ipingescu făcuse proces-verbal de vătămare. O speță interesantă apare în Năpasta aceluiași I.L.Caragiale. Dragomir, asasinul lui Dumitru invocă prescripția omorului. Termenul legal este de zece ani. La capătul lor, Dragomir ar fi rămas liber și, mărturisind omorul, îl punea în libertate și pe Ion, osândit la ocnă pentru acea crimă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Marin Rotaru și Gheorghe Ghenghe, 40 ocazionat de sărbătoarea Sfântului Ilie și a fi ințat în perioada 20 iulie 1901 - 20 iulie 1904. „Când publicul românesc se entuziasmează până la delir la piesa Clereta în concentrare și rămâne indif erent la Năpasta; când ziarul călătoriilor ori al romanelor celebre se tipărește în zeci de mii de foi la „Viața” , literatura și știrile nevoite să moară, când publicul rămâne în extaz la cititul amănuntelor senzaționalei sinucideri din strada...” iată‐ne în fața Curierului de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care te joacă-n picioare. Nici măcar „Au!" sau „Vai!" nu mai au puterea românii să strige. Și chiar dacă ar striga, oricum nu s-ar sinchisi nimeni să-i audă. Și după cum la omul sărac, nici boii nu trag, la noi năpastele vin una după alta: foc, apă, boli, alunecări de pământ, avalanșe, furtuni, grindină, caniculă. Dar nici o năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
chiar dacă ar striga, oricum nu s-ar sinchisi nimeni să-i audă. Și după cum la omul sărac, nici boii nu trag, la noi năpastele vin una după alta: foc, apă, boli, alunecări de pământ, avalanșe, furtuni, grindină, caniculă. Dar nici o năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult, că președintele nostru este cel mai mare accident istoric cunoscut vreodată. Amintirea dictatorului Ceaușescu și a consoartei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
s-ar sinchisi nimeni să-i audă. Și după cum la omul sărac, nici boii nu trag, la noi năpastele vin una după alta: foc, apă, boli, alunecări de pământ, avalanșe, furtuni, grindină, caniculă. Dar nici o năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult, că președintele nostru este cel mai mare accident istoric cunoscut vreodată. Amintirea dictatorului Ceaușescu și a consoartei sale, s-au estompat demult
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ar sinchisi nimeni să-i audă. Și după cum la omul sărac, nici boii nu trag, la noi năpastele vin una după alta: foc, apă, boli, alunecări de pământ, avalanșe, furtuni, grindină, caniculă. Dar nici o năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult, că președintele nostru este cel mai mare accident istoric cunoscut vreodată. Amintirea dictatorului Ceaușescu și a consoartei sale, s-au estompat demult în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
test for any bastardul ticălos și machiavelic al piesei. Situația astfel creată poate fi descrisă de remarcă lui Ulise în Troilus și Cressida în faimosul său discurs pe tema ordinii și a claselor sociale: " Stricăți armonia vieții/ Și vai, ce năpasta se arătă!" Pe masura ce Lear cade victima "nechibzuinței sale înfiorătoare", rațiunea îl părăsește și bătrînul devine astfel mai puțin lucid decît propriul său bufon, tovarășul sau credincios din timpul aprigei nenorociri ce se abate asupra lui pe fundalul întunecării sufletului sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
h u , a l hoți ei; M odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în cameriste și-n fetele-n casă. Așa că, fii binecuvîntat, stăpîne. GLOUCESTER: Ia punga-mi tu, de-a' cerului năpaste Smerit spre chinul tot. Că sînt nenorocit Te face mai ferice. -Așa vrea cerul. Cel prea bogat, de voluptăți hrănit, Ce-ți calcă legile, acel ce nu vedea-va, Fiindcă nu simte, iute-ți simte forță: Buna-mpărțire-ar nimici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
scris un articol fulminant care nu este mai deloc cunoscut, în care atacă faptul că intelectualii din România nu sunt destul de religioși și îi pune în contrast cu apusenii. Nu te prea puteai aștepta la așa ceva, deși e omul care a scris "Năpasta", "O făclie de Paști", lucruri cu clară dimensiune religioasă sau în care se dezbat anumite tensiuni de natură religioasă. Ca să nu mai vorbim că de la Eminescu până la Blaga, în întreaga poezie română, găsești acest subtext foarte puternic. S. A.: Sunt de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lucrul următor. A existat o perioadă, aproximativ '45-'60, în care eu susțin că centrul umanismului occidental a fost în America de Nord, pentru că acolo erau, de exemplu, profesori evrei fugiți de nazism, profesori ruși fugiți de comunism, est-europeni fugiți de toate năpastele din lume. Acești oameni aduceau cu ei o încărcătură de idei și de tradiții umaniste de la sfârșitul secolului XIX și de la începutul secolului XX. Neokantianismul, tradiția neoclasică, toate acestea erau aduse de către acești migranți, care puteau să funcționeze în cadrul de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
bun, ce e drept de ce nu e drept, ce e adevărat de ce e minciună. Și-apoi alegeți ce e cu adevărat valoros, gîndiți ce e bun, rostiți adevărul și faceți dreptatea. Altfel nu se mai poate. 3.12. Sub aripa năpastei Unul dintre cei buni reprezentanți ai școlii ieșene de economie, dacă putem vorbi despre așa ceva, este profesorul universitar doctor Constantin Dropu. Este un om drept și un luptător, cum rar întîlnești într-o lume plină de epigoni și de compromisuri
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sîngele și nu intervenim energic pentru a-i opri hemoragia. Niciuna din mărimile politice de după decembrie 1989 nu a arătat măcar o dată, în vreun an, a fi bîntuită de neliniști, de insomnii, de grijă față de soarta agriculturii asupra căreia aripa năpastei bate nestingherit". Felicitări, domnule Profesor, și la mai multe astfel de împliniri! 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin Alegeri noi. Lucrurile se schimbă cu o viteză amețitoare. Esența noastră divină a fost invitată demult în această realitate, dar noi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
3.6. Latifundiarii banilor 95 3.7. Între panică și euforie 100 3.8. Toată puterea piețelor! 106 3.9. Lebede albe, lebede negre 108 3.10. Economie și cultură 115 3.11. Economia absurdului 118 3.12. Sub aripa năpastei 120 3.13. Bitcoin și vremea Fericitului Augustin 124 3.14. Shadow banking 128 Noua veche sminteală financiară 128 3.15. Hipoinflația și hiporealitatea 130 3.16. Noul normal 133 3.17. Mize bugetare 135 3.18. "Cultura" Wall Street
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cheremul lui. Își închipuia ce groază trebuie să fi cuprins sufletele acestei stirpe de țărani. Cum li se strecura teama în mădulare, zărindu-i armatele care îngroșau linia orizontului. Depărtările stăteau să se povârnească dintr-odată, strivindu-i. Era semnul năpastei care se apropia. Nimic nu părea să poată sta în calea teribilei sale armate, să reziste cumpliților ieniceri și spahii căliți în războaie. De frica lor, știa o creștinătate întreagă. Regi și cezari, care i-au înfruntat, își pierduseră coroanele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în calea lui. O cumplită spaimă a pus stăpânire pe întreg orașul, retras pe una dintre culmile dealului. Nici nu se putea altfel, privind la grozăvia care se înfățișa. Norul și-a făcut apariția la poalele colinei ca o uriașă năpastă care se întindea între cer și pământ. Groaza i-a cuprins pe târgoveții care au reușit să distingă sunete din interiorul lui. S-a apropiat atât de tare încât se puteau desluși tot mai clar strigăte disperate. Erau ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Îndeosebi de foamete și de alte nenorociri ce afectează zona geografică peste care domnesc. Însă și celelalte grupuri au o parte de vină În „potopul de rele care bîntuie fără răgaz lumea, după voia lui Eden”25. De unde vine această „năpastă aducătoare de moarte”, această pedeapsă? A fost provocată de fapta lui Elohim: acesta a fugit În cer, luîndu-și cu el Îngerii, și părăsind-o pe Eden („care este pămîntul”)26. El a trecut singur de poarta Împărăției Binelui, iar Binele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]