811 matches
-
văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om nalt și puternic, avea un cal năzdrăvan cu două inimi. Motanul din castel mieună dintr-un cap, iar calul Genarului necheză cu vocea lui de bronz. - Ce e? - îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan - ți s-a urât cu binele? - Nu mi s-a urât mie cu binele, ci de tine-i rău. Făt-Frumos ți-a furat fata. - Trebuie să ne grăbim mult ca să-i ajungem? - Să ne grăbim și nu pre, pentru că-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că pustiul și valurile mărei fug, iar ei stau pe loc. Și numai încet se auzea motanul mieunând din câte șapte capetele. Pierdut în păduri, Genarul își aude calul nechezând. - Ce e? - îl întrebă. - Făt-Frumos îți fură fata, - răspunse calul năzdrăvan. - Pute-l-om ajunge? întrebă Genarul mirat, pentru că știa că-l omorâse pe Făt-Frumos. - Nu zău, răspunse calul - pentru c-a încălecat pe un frate al meu, care are șapte inimi, pe când eu n-am decât două. Genarul își înfipse
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui CĂLIN - NEBUNUL că să păzească bine focul. Acu el a treia noapte era să fie. Acu iar pe la miezul nopții s-auzi un huet mare. Un smeu era cu opt capete. - Hi! zice CĂLIN - NEBUNUL - că și Smeul era năzdrăvan, și știa de dânsul - hai la luptă. -Hai! Cât se luptă, se luptă, cât de cât să nu se dee smăul. I-o tăiet CĂLIN - NEBUNUL o ureche, ș-o picat o picătură de sânge ș-o stins focul. Ș-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-a simțit când i-au tăiet picioarele). În zori de ziuă se trezește el. Se vede făr de picioare. Ce să facă? Da picioarele i le-o luat de acolo, că altmintrele el le-ar fi pus, că era năzdrăvan. S-o luat el încetișor ș-o intrat în pădurea ast-de aur. A mers v-o trei zile și v-o trei nopți ș-a ajuns la un palat, așa de frumosu-i, de nu te - ndurai să te uiți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
doi feciori. Acu femeea era-ngreunată ș-o făcut un băiet, da el era sărac, n-avea cine i-l boteza. Iaca Pe - acolo era D-zeu și sf. Petrea. Și D-zeu i l-o botezat ș-o rămas băietul năzdrăvan. Da la urma băietului a făcut o fată, ș-așa era de frumoasă, de la soare te puteai uita, da la dânsa ba. Treaba ei era să ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un zmău
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te puteai uita, da la dânsa ba. Treaba ei era să ducă demâncat în țarină. Ducând ea demâncat în țarină a zărit-o un zmău și s-o pus pe - atâta s-o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe brazdă să meargă la frații ei. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan nu era, da smăul strașnic. El a și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o iee. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan ș-o zis așa fetei: că el a face o brazdă de plug până la demâncat și ea totdeuna pe brazdă să meargă la frații ei. Da finul lui D-zeu era năzdrăvan nu era, da smăul strașnic. El a și știut ce-o urzit Frate - său ș-o tras brazdă cu plugul pân-la casa lui. Fata s-a dus cu demâncat drept la curtea smeului. Așteaptă ei să vie-nu-i! - Eh! mamă, mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cosânzeana. - I, flăcăule, la cerbi n-ai să te poți duce până nu-i sta la mine măcar v-o cinci, șase săptămâni, pîn-ce oi găta marea de făcut ca să nu poată trece cerboaica să te prindă. Ileana Cosânzeana era năzdrăvană. Ea știa ce gânduri are el. S-a muncit ea, nu era ploi, n-a putut-o face în șase săptămâni. Smăul gândea că el s-a prăpădit. A făcut 359 {EminescuOpVI 360} curți mai mândre încă și trăia cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
niciodată cu adevărat? Sânt absolut convinsă că în manșeta ta mai există o carte pe care încă n-ai jucat-o... Și, asta zic și cu surpriză, încă o vișină de ciocolată ascunsă în cutia cu bicarbonat. Am impresia că năzdrăvanul de Mirciulică a învățat să citească. Dacă vrei să prinzi puteri, nu cunosc nimic mai indicat decât o bomboană gustoasă..." Bucătăria cu compartimentele ei i se păru tulburător de pustie. Valerica, Paveleștii, Doru... Curând, paravanele de carton presat vor dispărea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ființă tânjea neconsolată, ca și cum bucuria acestor după-amiezi calme și nesfârșite nu ar fi fost decât o succesiune de clipe care se scurg îngrozitor de lent. Privirea lui Tintin trecea mai departe de grădina din castel, dincolo de paharul lui Haddock, dincolo de laboratorul năzdrăvan al lui Tournesol, dincolo de oasele gigantice ale lui Milou, spre a contempla desenul aventurilor care stăteau să vină. Fiecare ziar care sosea, fiecare telegramă pe care o deschidea, fiecare știre pe care o transmitea radioul sau televiziunea era, poate, semnul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
amintire ieși la suprafață, una care zăcuse îngropată zeci de ani, amintirea poveștii dinainte de culcare ce îi plăcea pe când era copil, aceea pe care îl ruga pe tatăl său să i-o citească de nenumărate ori, despre un băiețel foarte năzdrăvan. O clipă, întrerupând roșul și albul durerii sale, Uri reuși să vizualizeze coperta cărții: Fratele meu, Ehud. Ce spusese tatăl său în acel mesaj video? Am pus-o la păstrare într-un loc unde doar tu și fratele meu ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de clopoțel Și-n urări de sănătate, Bate străzi și uliți bate, Iar copiii și bătrânii Spun la geam povestea pâinii. Mai înalt decât înalții, Crește într-o zi cât alții Nu pot crește într-un an; E un mare năzdrăvan Și coboară pe hârzob, Iar pe zmei îi face zob. Părul ca de sânziană, Ochi albaștri de cicoare, Trup de salcă mlădios, S-a-ntâlnit într-o poiană, Dimineața, pe răcoare, Cu viteazul Făt-Frumos. El, în două-trei cuvinte, Îți găsește o scofală
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
mai stat și-acum un an La taifas și la povești: Spune tu, de-ți amintești, Cum se cheamă acel han? Precizez, de bună seamă, Că-ntrebarea mea nu-i vană: Voi să-mi spuneți cum o cheamă Pe oița năzdrăvană? Câți meșteri s-au dus Pe Argeș în sus Și ce mănăstire Au făcut zidire? Te poftesc acum să-mi spui Câți plecat-au din Vaslui? Are ochii de faianță, Năzdrăvan și mititel, Nu ajunge pân’ la clanță. Cum îl
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Voi să-mi spuneți cum o cheamă Pe oița năzdrăvană? Câți meșteri s-au dus Pe Argeș în sus Și ce mănăstire Au făcut zidire? Te poftesc acum să-mi spui Câți plecat-au din Vaslui? Are ochii de faianță, Năzdrăvan și mititel, Nu ajunge pân’ la clanță. Cum îl cheamă pe cățel? Vă întreb acum și eu: Care-i cel mai mare Zmeu? Zmeul Zmeilor Încă una, la-ndemână: Care-i cea mai mare Zână?Zâna Zânelor Care zi din
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
De cu zori și până-n seară, Fie toamnă, fie vară. Strânge grâul una-două, Stă pe loc numai când plouă; Ba chiar îl și treieră, Lanul cât cutreieră, Și-ți oferă drept plocon Grâu în lăzi de camion. Mic, dar mare năzdrăvan: E făcut din sticlă fină, Se agață de tavan Și împrăștie lumină. E privirea lui discretă, Sunt și roșii, dar și verzi, Însă numai tu îi vezi Și se pun la bicicletă. Nu-i arbust mirositor, Cunoscut de-ntreaga lume
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
pentru digestiile după-amiezelor”. Respingerea artei comerciale era însă și un deziderat al avangardiștilor „laici”... Abhorînd modernizarea („europenizarea”) hedonistă, articolul lui Sandu Tudor pledează în final pentru „mîntuirea” printr-o avangardă a Spiritului: „Așa ne europenizam, cînd într-o zi cîțiva năzdrăvani căzură în această cuibăreală a țapilor și a fiilor lor ce mimau mișcările suprasexualizate ale ultimului jazz. Noii sosiți veneau cu un obiect ciudat: o cădelniță cu tămîie pe care o clăteau în fața oricui. La început s-a rîs”... Respingerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
7-8 bucăți ale sale vor fi strînse într-o broșură, Hurmuz va trăi în toate bibliotecile iubitorilor de lucruri alese — și va trece încă multă vreme pînă cînd imaginile sale îndrăznețe să aibă soarta cărților lui Stamate. Hurmuz e un năzdrăvan care se ia la harță cu natura și creiază alături de ea și în pofida legilor sale. Opera lui Hurmuz e răspunsul ironic al omului la ironia universală” (v. în acest sens și confesiunile din Tudor Mușatescu și Romulus Dianu, „Cu G.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iubește pe Rachel, dar ea nu mai are nici o noapte liberă, să vină la noi. Emily e prima persoană de care pare mulțumit. Doamne! Își dă ochii peste cap, apoi continuă pe un ton drăgăstos: Oscar e uneori așa de năzdrăvan. De ce m-am pricopsit eu cu un copilaș așa delicat? Delicat și sensibil. Ce eufemisme perfecte pentru cuvîntul „de coșmar“. Mă simt Îngrozitor de vinovată pînă și să mă gîndesc la asta, dar Oscar se transformă Într-o mică ființă oribilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
lemn și pitică, Eu miezul adun, Că-i dulce și bun. O Oul este un palat Văruit și curat: Fără ușă, Fără scară, Fără geam sau cutie poștală, Fără scaune, masă... Prințul va ști de-acolo să iasă. P Pelicanul - năzdrăvanul Prinde pește cu toptanul Și-l adună într-un loc, Lângă cioc, mai jos de cioc, Într-o traistă-ncăpătoare, S-aibă puii de mâncare. Puii lacomi se servesc Pân‟ce traista o golesc. Și din pelicanii mici Iată-i
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
se întîmpla la Capitală, lumea de cuviință cum se aținea îmbrăcată, pe unde se dădea promenadă, dacă era sau nu adevărată povestea că oamenii bucureșteni vorbeau mai mult pe nas și câte și mai câte. Adăugă în coadă o listă năzdrăvană a tomurilor trebuincioase înălțării de cuget ce-i fuseseră recomandate și pe care le putuse până atunci procura, iar alta a anticariatelor, librăriilor și facultăților pe unde își tocise pingeaua. A fost și singurul efort universitar al lui Ulpiu înainte de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
acest fragment din secvența XIII a cărții: (Și totuși tu cititorule Îngîmfat ai voi Înțelesul poemului) Un poem ca atîtea alte stele ca atîtea alte plante Dar nu simți cum izbucnește din țesuturile mele o flacără Nu simți cum armăsari năzdrăvani gîndurile imaginele mănîncă jăratec SÎngele meu ca o lance izbește lespezile cerului Deschidă-să mormintele și iasă fiul omului Pumnii mei zguduie temeliile soarelui Temeliile nopților Și ca Prîzlea cu cuțitul insomniei sub bărbie aștept venirea pasărei măiastre .......................................... CÎnd izbucnirea magneziului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi și pajuri năzdrăvane, Păuni mîndri, fulgi de sare, dulci minuni aeriene, CÎți lei, pardosi, căprioare, cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se schimbe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scriitori au explorat materia ocultismului magic, atrași de mitul reintegrării, aceștia au exprimat în operele lor sentimentul cosmic, titanismul. Fantasticul poate fi raportat și la sintagma științificofantastic, înțeleasă ca o para-știință. Lumile posibile S.F. sunt hiperbolice, cu savanți și mașini năzdrăvane, cu existențe întemeiate pe ipoteza unei inovații oarecare, lumi care au un farmec pur cerebral. Paradoxal, neverosimilul provine din absolutizarea științei, din supralicitarea rațiunii și logicii, iar fantasticul presupune, însă, introducerea altor lumi posibile în acest univers. Proza poetică și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
vreo pagină de ziar. Sunt și niște copii, adică foarte tineri care pot să învețe, să fie mai buni data viitoare, adică la alegerile anticipate (de anul viitor). Depinde sub ce comandă au intrat sau ce aliați își găsesc pentru că năzdrăvanul ăsta de Băsescu va provoca, sigur, 269 alegeri anticipate dacă nu-i iese partidul preferat cu majoritate ! Șontâc, șontâc se află în gura târgului și câțiva "șchiopi" la minte care se încurcă unii pe alții sau propriul partid. Problema e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o rugăminte sau o poruncă, este trimis undeva; • Contraacțiunea incipientă eroul se hotărăște să înceapă contraacțiunea; • Plecarea eroul pleacă de acasă; • Prima funcție a donatorului eroul este pus la încercare (atacat, iscodit etc.), pregătindu-se astfel înarmarea lui cu unealta năzdrăvană sau cu ajutorul magic; • Reacția eroului la acțiunea donatorului; • Transmiterea obiectului magic eroul intră în posesia uneltei, armei năzdrăvane; • Deplasarea eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării sale; • Lupta eroul și răufăcătorul se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]