2,956 matches
-
prin glasul meu', a spus Tudor Gheorghe. Cunoscutul artist a povestit că atunci când a fost îndrăgostit și a scris versuri de dragoste nu avea niciun sens să cânte versurile sale câtă vreme avea scrierile lui Arghezi, Blaga, marii poeți ai nației române. Am făcut pasul înapoi și am cântat poezia marilor poeți. În decembrie probabil o să apară un volum de versuri care va fi destul de agresiv, latura furioasă și nemulțumită a mea de viață în general', afirmat artistul. Regretul lui Tudor
Tudor Gheorghe și-a lansat prima carte: 'Vă dau un an din viața mea' by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/105005_a_106297]
-
fi să acrediteze imaginea unei „opoziții responsabile" (pe care oricum n-o va vota nimeni!), numai bună de contrapus aceleia „iresponsabile și antipatriotice", dar în care destui români își pun ceva speranțe. Până la apariția megalomanicelor tomuri cu care-a fericit nația, mai nutream o undă de speranță privind pozițiile apărate de către dl. Constantinescu. Dar incredibila sa încercare de a reveni în atenția publică în genunchi retează orice iluzie privitoare la acest personaj nefast al istoriei recente a României. Adevărată fabrică de
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
Mircea Mihăieș Aici pe gratis, bere în valuri, floricele de porumb, trupe folk-rock, cârduri de maneliști, tombole și pocnitoare, autobuze care te duc și te aduc, fără bilet, la și de la piața/parcul/poiana/stadionul unde o nație ambetată de amor pentru conducătorii săi sărbătorește Întâiul de Mai. Flancați de mari specialiști în diversiune, pesedeii testează mai întâi pe loturi mici modele pe care le vor implementa pe scară largă. Experimentul Sachelarie a fost extins, la 1 mai
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
totalitatea lor, șefii camerelor și ai comisiilor parlamentare, prefecții și președinții de consilii județene, directorii de mari întreprinderi para-comuniste, serviciile secrete, țuterii politici din presa scrisă și vorbită, gorniștii din categoria poeților de curte comuniști reșapați în lideri spirituali ai nației,înaltul cler. N-am să uit, firește, poporul însuși. Teama de schimbare, frica de risc, acceptarea unei promiscui conviețuiri cu trecutul, complacereaîntr-o mentalitate sinucigașă, ilustrată de faimoasele exemple de gândire capitulativă Merge și așa ori Mai rău să nu fie
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
combaterea tuberculozei pe care vreau să le duc la capăt. Cel mai probabil ne vom vedea, din nou, în online, îmi doresc foarte tare asta", a spus Paula Rusu pe data de 14 decembrie. Dragoș Pătraru a plecat cu "Starea Nației" de la TVR 1 la Digi 24. "Voi explica de ce nu mai stăm aici deși totul pare să meargă spre bine. În opinia mea, doar pare pentru că, în realitatea, aici la TVR, totul se îndreaptă spre dezastru. Nu știu cât de bine programat
Mădălina Dobrovolschi și alți jurnaliști au DEMISIONAT. Schimbările anului în presă () [Corola-website/Journalistic/103705_a_104997]
-
Dragoș Pătraru este de altă părere. Într-o postare pe blogul său, realizatorul emisiunii "Starea Nației", de la TVR 1, propune o altă abordare a subiectului audienței televiziunilor de duminică în ziua în care Marioara Zăvoranu a fost înmormântată. Iată ce scrie Dragoș Pătraru pe blogul personal: Cu titlul "Televiziunile nu au nico șansă în fața Oanei Zăvoranu
Pătraru, răspuns pentru Striblea despre șansele televiziunii în fața Oanei Zăvoranu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102100_a_103392]
-
trăi vreodată Clipa condamnaților, ziua devastată Aici s-a revărsat jalea cea mai multă Copacii nu cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1496383950.html [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
în gândurile și supărările lor nu în trecătoarea clipă numită „acum”. Acum trece pe lângă noi deoarece suntem cufundați în trecutul sumbru și viitorul și mai întunecat. Rămânem „nemuritori și rece” chiar la marea putere a clipei. În emisiunea TV Starea Nației sunt luate în derâdere, potrivit libertății de exprimare legiferate, entități politice, economice și sociale. Haz de necaz spune un proverb românesc. Nimic rău într-asta! Că un om întâlnit pe stradă nu știe în ce zi a lunii sau a
VAX POPULI ŞI NUMĂRĂTOAREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1453486828.html [Corola-blog/BlogPost/354491_a_355820]
-
Cred că a fost o făclie a contemporaneității noastre... A fost întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist și senin sufletește, încrezător în puterea binelui și a credinței, smerit și modest, muncitor și harnic, dăruit total cauzei romanismului, a nației noastre... L-aș compară cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru forța sentimentului și cu oameni de știință că George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a documentarii...”. Poetul, eseistul și jurnalistul Lucian Hetco-redactorul șef al revistei Agero
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și de a o împărți tuturor. Nu aveam nevoie să devenim imperiu ca să o demonstrăm sau să o certificam în scris
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a fi activ interior, a rodi pe calea credinței și dragostei, inseamna creație. Faptă în înțeles de
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
o reformă generală a cetățenilor, în mod deosebit a candidaților la posturile decizionale, și cum acest lucru nici pomeneală să fie agreat într-un stat ticăloșit până în măduva oaselor (câți mai speră în gâtuirea corupției, confiscarea averilor nelegiuite și revenirea nației la normalitate?), românii uniți au la îndemână două variante: ori revolta generală, urmată de măturarea întregului putregai postdecembrist, ori soluția mai blândă, dar descalificantă în exprimarea ei conștient-democratică, a neprezentării în masă la un scrutin inerțial, ca atare nedispus să
ÎNRUDIRE LOGICO-MATEMATICA DINTRE NUL ŞI NULITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1476517300.html [Corola-blog/BlogPost/377021_a_378350]
-
reviste și ziare. Mereu răscolită de întrebări de tot felul, caută, tot prin originalitatea-i specifică, să găsească răspunsuri sau alternative ale acestora și arealul căruia se adresează este vast: oameni, locuri, problemele noastre, ale românilor dar și ale altor nații. „În copilărie auzeam adesea expresia vin norii! Pe atunci mi se părea logic ca norii să plece cu aceeași naturalețe cu care veneau - ru fiind încă din pruncie destul de optimistă din fire. Și cum nimic altceva decât cerul albastru și
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cum_m_am_inseninat_georgeta_resteman_1350984911.html [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
la răscruce, Nu scaieți luați de vârtej! Țară, țară, vrem eroi, Să trăiască-n demnitate Trudnica românitate Nu târâtă în noroi ... Țară, țară vrem aleși Curajoși și cu onoare Pentru Românie Mare, Nu slugarnici înțeleși ... Țară, țară, vrem om sfânt Nația să cârmuiască, Stirpea sacră românească, Nu scursori fără cuvânt ... Țară, țară, multe vrem Și de multe ducem lipsă Dar se pare, nu e chip să Ne salvăm, cum rău mă tem ... Referință Bibliografică: Țară, țară... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN
ŢARĂ, ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tara_tara_romeo_tarhon_1366190486.html [Corola-blog/BlogPost/345914_a_347243]
-
putem realiza. De multe ori, ne vedem mai rău decât ne văd alții. Ca să îndreptăm asta, trebuie că fiecare dintre noi să lucreze la capitolul stima de sine. Pentru că stima mea de sine + stima ta + stima lor = stima noastră, ca nație. Iar stima de sine se obține ușor (Google: “cum să creștem stima de sine”). Până la urmă, suntem cu toții cetățeni ai acestei planete, iar călătoriile m-au ajutat să realizez că ne asemănam mai mult decât credem. Putem realiza orice, indiferent
Timisoara Business Days 2016 by http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/6-aprilie-2016/MASTERCLASS-4-Secretele-performantei [Corola-blog/BlogPost/339180_a_340509]
-
și a dorințelor. Era prima noastră întâlnire intimă și amândoi am rămas surprinși de similitudinea potrivirilor în timpul desfășurării ei. Ne dăruiam reciproc senzații și sentimente puternice, iar asta ne făcea să ne simțim deosebit de bine împreună, cu toate că eram din două nații diferite, cu tradiții culturale și religii diametral opuse. Dar noi nu simțeam că ne desparte ceva, era între noi o uniune trainică, pe care o doream să rămână veșnic așa, care ne apropia sufletește și fizic, dorind să fim mereu
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
în aceeași măsură un cugetător, un luptător, un profet - da, un profet ca profeții vechii Iudee, biciuind și arzând, de o parte sfătuind și revelând de alta, în numele aceluiași Dumnezeu al ințelepciunii” (1904). Sau altădată: „Eminescu e om mare al nației, ceea ce este poate mai mult decât un poet genial” (1911). Despre articolele din Curierul de Iași: „E o uimire câtă bogăție, noutate, logică, prevedere, căldură, câtă mare și curată înțelepciune de om superior genial, se cuprinde în acele buletine politice
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_eminescu_lucia_olaru_nenati_1371304952.html [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
de afaceri, veniți din aproape toate statele australiene și din Noua Zeelandă, precum și australieni care lucrează cu români și au vizitat de multe ori țara noastră, despre care au respect, admirație pentru inventivitate, laude și deplină încredere în destinul nostru ca nație. Astăzi, 1 Decembrie 2016, cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României și a marcării a 98 de ani de la actul istoric din 1 Decembrie 1918, doresc să transmit tututor Românilor și celor de origine română care trăiesc în Australia și
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI LA CANBERRA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1481019353.html [Corola-blog/BlogPost/379107_a_380436]
-
alte revărsări de cotropitori, puhoaie Pe meleagurile tale străvechi, Românie, Sosite aici în valuri-valuri, - din pustie - Nenumărate, de nici Domnul nu le mai știe... Crezîndu-se de drept stăpînii lumii, pe vecie, - Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție. Cu oasele dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea bunurilor, pe acest pămînt, Aici a
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mircea_gordan_la_rascruce_d_mircea_gordan_1371472600.html [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
acesta i-a reproșat: „Domnule Maniu astăzi sunt judecat eu, mâine vei fi dumneata!”, și așa a fost. Numai că mareșalul a murit demn, executat de călăii comuniști, iar Iuliu Maniu în pușcărie, în boală și suferință... Adevărații trădători ai nației i-au judecat pe marii patrioți ai nației. Acesta este cel mai elocvent exemplu de lipsă a unității românilor în fața pericolelor străine. Dumnezeu să-i ierte pe amândoi și să-i odihnească în pace. Doamne, ce țară e asta în
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416076281.html [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
judecat eu, mâine vei fi dumneata!”, și așa a fost. Numai că mareșalul a murit demn, executat de călăii comuniști, iar Iuliu Maniu în pușcărie, în boală și suferință... Adevărații trădători ai nației i-au judecat pe marii patrioți ai nației. Acesta este cel mai elocvent exemplu de lipsă a unității românilor în fața pericolelor străine. Dumnezeu să-i ierte pe amândoi și să-i odihnească în pace. Doamne, ce țară e asta în care popii seamănă vrajbă și victimele votează cu
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416076281.html [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
însă, din păcate, pe mâncătorii de bomboane agricole. Ei nu cred și basta! Știi, eu nu fac partizanat politic de nici un fel, politica îmi repugnă. De felul meu, nu înghit sub nici o forma căcănăreala băloasa împroșcată din rărunchi de toată nația politichiei românești sau de aiurea. Furtul și șpaga aduse la rang de fală mă îngrețoșază și mă revoltă. Toată șleahta asta de mâncători de rahat trebuie dată la hazna. Bun, au intrat la mititica câțiva, alți câțiva sunt pe drum
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416076281.html [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada”, în loc de „Țiganiada”? „Cînticele țigănești” ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?” Ce-o zice și săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești” ? Ce are insultător cuvîntul „țigan”? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?” Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În liceu se aflau doisprezece fete”. Se învață foarte prost
„CÂND BORDELUL E O MĂNĂSTIRE” – Interviu cu Ileana Vulpescu by http://uzp.org.ro/cand-bordelul-e-o-manastire-interviu-cu-ileana-vulpescu/ [Corola-blog/BlogPost/92815_a_94107]
-
sunt badante. - Ce înseamnă asta? - Este un cuvânt italian destul de jignitor la ceea ce fac de fapt aceste persoane care în general majoritatea sunt românce, fiind cele mai preferate de italieni. Sunt serioase, pricepute și de încredere. Mai sunt și alte nații, ucrainence, basarabence, bulgăroaice, dar româncele sunt cele mai căutate. Ele îngrijesc de persoanele vârstnice care nu mai pot să se întrețină singure. Fac și curățenie, un fel de bune la toate în casă. Badantă este echivalentul mai mult al cuvântului
ROMAN IN LUCRU, CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422361427.html [Corola-blog/BlogPost/359077_a_360406]