6,003 matches
-
la Păunescu și Vadim? Demnitate la subordonații lor, pe care eventuala dispariție a liderului îi va risipi ca pe-o pleavă rău-mirositoare? Demnitate la ciubucarii și la profitorii ce pretind, pe baza mânuirii gureșe a primelor trei cuvinte din abecedarulul naționalismului grețos, că sunt oameni de cultură? Să fim serioși! Portretul politicianului de la putere și al obiceiurilor sale, admirabil descrise de către dl. Dimitriu, ne poate consola, dar ne și înspăimântă, pentru că dincolo de zîmbetul iliescian, asta vor, de fapt, pedesereii pentru România
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
intrați prea adânc în malaxorul ticăloșiei comuniste, barbarizați de refuzul constant al competiției, ei compensează prin șmecherie și diversiune absența calităților reale și a caracterului. N-am nici un dubiu că lăsați liberi pe vremea lui Ceaușescu, tenorii de azi ai naționalismului pe bază de răgete ar fi fost niște șefi de partid la fel de breji ca Bobu și Postelnicu. Ba chiar mai breji, prin lingușeală, slugărnicie și prosternare subumană. Ceea ce, de altfel, i-a emasculat etic pe veci. Zbieretele patriotarde de azi
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
urmări extrem de primejdioase. Astfel se înfățișează tentativa comunismului de-a se revendica de la istoria națională, de la tradițiile autohtone, cu scopul impudic de a-și disimula lipsa de legitimitate. Ceaușescu a produs un hibrid monstruos prin altoirea ideologiei internaționaliste pe un naționalism exacerbat, primitiv, aidoma unui Golem. Totalmente lipsiți de scrupule, uneltele dictaturii au preluat cîntecele patriotice modificîndu-le textele, au ajustat folclorul, au pus la contribuție arhivele istorice și vestigiile arheologice pentru a înjgheba un trecut fals, util propagandei. Un trecut tot
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
azi se află și oameni de bună-credință, pe care doar abuziv îi putem numi cu același cuvînt pe care-l folosim în legătură cu turnătorii de odinioară, clienți ai CNSAS-ului. Articolul d-lui Constantin Schifirneț intitulat G. Călinescu despre națiune și naționalism nu e de necitit, dar e rău conceput. De la titlu: despre cu totul altceva e vorba în articol decît spune titlul. Și anume despre oportunismul arătat de G.C. în anii de imediat după războiul al doilea, cînd, colaborînd (sau editînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
entuziasme colosale printre telespectatorii francezi. Beigbeder nu e o celebritate a criticii ori a cronicii, nici un profesor reputat, e doar un promițător urmaș al lui Thibaudet. Discuția a fost însă remarcabilă. Doi critici italieni, prezenți în emisiune, au reproșat topului naționalismul. Cu alte cuvinte că face din romanul francez centrul lumii, lăsînd alte romane (cum ar fi cele germane, de pildă) pe dinafară. Nici în privința ordinii din lista lui Beigbeder n-a existat acord. în ce-l privește, Sollers a venit
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]
-
pentru că omul ar fi fost pus pe fapte mai mari�. Nici măcar scuza că �așa a fost linia partidului� nu stă în picioare. Căci �linia a fost cînd slugarnic pro-moscovită, cînd internaționalistă, cînd �independentă", cînd social-fascistă, alunecînd spre cel mai sfruntat naționalism�. Precum bine se știe. Ajungem acum la un punct delicat al inclementului discurs al lui Alexandru George și anume la atitudinea d-sale față de disidenți. S-ar zice că intervine aici o oarecare gelozie intestină, întrucît ar fi fost de
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
cînd a descoperit caietele eminesciene. Dl Geană îi cunoaște sursa în Iorga: �expresia integrală a sufletului românesc�. Dl Geană nu are nici o tresărire a spiritului critic dînd peste astfel de clișee fără alt sens decît acela legat de un anume naționalism emoțional. Cum să fie Eminescu omul deplin etc.? Ajungem ușor de la formule ca aceasta la ridicolele susțineri ale unui G. Munteanu cum că teoria relativității se află in nuce în Eminescu ș.a. Dar expresia integrală etc.? Cu laturile ființei românești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
and the politics of culture (Romania, Rusia și o politică a culturii). King tratează formarea unei colectivități, în regiunea dintre Prut și Nistru, pentru care chiar și alegerea unei denumiri pare problematică: nație, popor, minoritate? Există, crede Charles King, un naționalism moldovenesc, deosebit de toate celelalte tipuri de naționalism, foarte rar studiat, și care se manifestă mai curînd prin recul, ca eșec al unui proiect sovietic de concepere a unei noi nații. Numai că refuzînd să fie această nouă nație de trade
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
și o politică a culturii). King tratează formarea unei colectivități, în regiunea dintre Prut și Nistru, pentru care chiar și alegerea unei denumiri pare problematică: nație, popor, minoritate? Există, crede Charles King, un naționalism moldovenesc, deosebit de toate celelalte tipuri de naționalism, foarte rar studiat, și care se manifestă mai curînd prin recul, ca eșec al unui proiect sovietic de concepere a unei noi nații. Numai că refuzînd să fie această nouă nație de trade mark sovietic, poate paradoxal, moldovenii exprimă totodată
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
au văzut, din păcate, răsplătite: colectivizarea a produs o nație de țărani, iar în loc de șase reforme culturale între 1925 și 1941, perioada 1945-1989 s-a limitat la două, ambele avînd drept scop rusificarea limbii. Ideea lui King este că adevăratul naționalism moldovenesc se formează abia după război, ca reacție la ruptura fermă de România, impusă de ruși. Dar e un naționalism de tip romantic, aparținînd intelectualității, pentru care cultura este cultura română, iar identitatea națională se definește cultural. Ergo, ea nu
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
1941, perioada 1945-1989 s-a limitat la două, ambele avînd drept scop rusificarea limbii. Ideea lui King este că adevăratul naționalism moldovenesc se formează abia după război, ca reacție la ruptura fermă de România, impusă de ruși. Dar e un naționalism de tip romantic, aparținînd intelectualității, pentru care cultura este cultura română, iar identitatea națională se definește cultural. Ergo, ea nu poate fi decît o identitate română. În plan politic, rezultatul acestui naționalism a fost formarea Frontului Popular. King susține că
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
de România, impusă de ruși. Dar e un naționalism de tip romantic, aparținînd intelectualității, pentru care cultura este cultura română, iar identitatea națională se definește cultural. Ergo, ea nu poate fi decît o identitate română. În plan politic, rezultatul acestui naționalism a fost formarea Frontului Popular. King susține că succesul înregistrat de Frontul Național la începutul anilor '90 se datora faptului că misiunea sa naționalistă implica necesarmente respingerea rușilor. Dar tot acest naționalism a fost, după King, și motivul pentru care
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
o identitate română. În plan politic, rezultatul acestui naționalism a fost formarea Frontului Popular. King susține că succesul înregistrat de Frontul Național la începutul anilor '90 se datora faptului că misiunea sa naționalistă implica necesarmente respingerea rușilor. Dar tot acest naționalism a fost, după King, și motivul pentru care, după ruperea Moldovei de fosta Uniune Sovietică, Frontul Național a pierdut orice fel de miză politică. Scopul fusese atins, la ce bun mijloacele? Eșecul politic al Frontului a creat, încă o dată în
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
dintre două națiuni, două culturi, cea română și rusă. Cum se explică impasul în care se află de un deceniu încoace Moldova? Răspunsul lui King e ambiguu, și de fapt nu face decît să propună o nouă direcție de investigație: naționalismul în ziua de azi, dincolo de Prut, care e diferit de cel din anii '20, '30, sau de după război. Dar un răspuns mai curînd simplu (nu știu dacă și simplist) ține tocmai de formularea problemei. Reperele între care oscilează Moldova, România
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
susținute de Flavius Guiaș și pr. Călin Sămărghițan. În cea de-a doua zi vor fi abordate următoarele teme: „Raportul dintre Biserică și Stat în concepția magisteriului catolic“ - Robert Lazu, „Modele democratice ale reformei eclesiale“ - Ionuț T. Ștefan și „Mistica naționalismului românesc“ - Cristian Pătrășconiu. Întâlnirile se desfășoară la sediul „Memorialului Revoluției din 1989“, str. E. Ungureanu nr. 8. L. SCRIPCĂ Târg tradițional l La Palatul Copiilor Chiar dacă iarna se pare că nu mai vrea să plece, la Palatul Copiilor din Timișoara
Agenda2003-8-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280728_a_282057]
-
ne impresioneze, dacă ne gândim că inițial Pessoa îi rezervase doar culturii portugheze rolul de a „coloniza” noi continente ale spiritului. Prin tradiție, cele două culturi, hispanică și lusitană, s-au dorit despărțite și autonome, mai cu seamă din perpectiva naționalismului portughez antispaniol. Faptul că Pessoa unifica spațiul comun peninsular și survola alianțele politice tradiționale ale celor două țări, indicând modelul unui imperialism cultural comun, mai puternic decât imperialismul politic și economic sau și mai puternic decât setea descoperirilor geografice, este
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
nu doar umaniștii sau științificii trebuie să fie pedagogi, ci și politicienii. În plin triumf al iraționalismului, la sfârșitul anilor 1930, Lovinescu exclama „Înapoi la Maiorescu!” Am reluat ideea la sfârșitul anilor 1960, în teza mea de doctorat, când mijeau naționalismul comunist și protocronismul. Cine ar fi crezut că pedagogia națională a creatorului spiritului critic de la noi va trebui reinvocată la începutul anilor 2000, contra moravurilor politice și literare? Poate doar cei mai sceptici dintre sceptici.
Pedagogii neamului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2570_a_3895]
-
obicei pe criterii rasiale: e convinsă că marginalizarea ei se datorează unui antisemitism funciar de care se face vinovată cultura română. Caută, prin urmare, nod în papură tuturor cunoscuților, cărora le detectează (cu o abilitate vecină cu hipersensibilitatea) reflexe de naționalism gregar. Că, totuși, poeta exagerează în suspiciunile ei, o dovedește un amănunt așa zicând marginal: povestind o șuetă cu criticul Ov. S. Crohmălniceanu (căruia, e evident, nu-i poate imputa că ar fi, tocmai el, antisemit), Maria Banuș continuă să
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
toată viața. Și când am plecat la pensie la vârsta de 68 de ani am venit la Paris și m-am inscris la școala de limbi orientale, am făcut o licență în sârbo-croată. Între 68 și 72 de ani! 9. Naționalismul ăsta exacerbat l-au avut și comuniștii, dar și alții - Iorga, de exemplu, care era un supradotat: știți că deține recordul mondial al scrisului: a scris 1.300 de cărți și 13.000 de articole, pe lângă editorialul zilnic din ziarul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92580_a_93872]
-
astăzi, în mod curent, „barbarie medievală”. Iar pe deasupra, această viziune mai aparține și lui Eminescu, creatorul de care, tot după unii, ne-am fi cramponat iremediabil, fără să vedem progresul, noutatea și necesitatea ieșirii rapide din „patriotismul desuet” și din „naționalismul periculos”. În locul acestor etichete facile este bine să se recurgă însă la analize, iar în locul clișeelor, ivite din amatorism și teribilism, se cade să se apeleze la cercetarea de specialitate. Universul poetic eminescian cuprinde o lume infinită, recreată din temelii
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Debris: The Collapse of Socialism and Its Legacies after 1989”. Intervenția lui Bogdan Cristian Iacob va aborda contextul prăbușirii regimurilor comuniste luând în considerare factori complementari discursului dominant - care se axează asupra rolului societății civile în cadrul acestui proces -, respectiv rolul naționalismului în perioada socialismului de stat și paradigmă comunismului că civilizație, ca modernitate alternativă. Pentru mai multe informații despre Școală de Vară: http://www.ihc.fcsh.unl.pt/pt/encontros-cientificos/cursos-de-verao/item/37076-25-anos-da-queda-do-muro-de-berlim Bogdan C. Iacob a obținut titlul de doctor
25 de ani de la căderea comunismului [Corola-blog/BlogPost/92692_a_93984]
-
este plăcut de inculți și hoți, declarațiile sale tranșante, cum a fost în cazul Armatei a XIV-a din Transnistria, aducându-i chiar sancțiuni nemeritate. E catalogat ca un închipuit adversar al comunității evreiești, dar mai ales ca model de naționalism. Vorbitor a patru limbi, fost lider de necontestat al Partidului Unității Naționale din România, perioadă în care ne-am și cunoscut, are opinii persoanele despre Revoluția din decembrie, războiul din coordonate contemporane, dar mai ales despre politică și geneza poporului
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU [Corola-blog/BlogPost/92703_a_93995]
-
deși ar merita cu prisosință, dar de aici până la hăituirea sa pentru motive chipurile penale, vezi cazul apartamentelor primite de conducătorii armatei într-un dosar disjuns pentru abuz de serviciu, e cale lungă, extrem de lungă. Asta dintr-un singur motiv: naționalismul strigat sau clamat continuu, deranjează. Dar asta nu-l împiedică să se exprime. Limpede, tranșant, concis, fie că este vorba de poporul român drept continuator al dacilor, nu al romanilor, până la subiectele zilei. Pentru mulți ca mine, MIRCEA CHELARU rămân
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU [Corola-blog/BlogPost/92703_a_93995]
-
lumii întregi că există o viață normală în Balcani indiferent de stereotipurile create de media. În acest sens, multe din versurile celor de la Dubioza Kolektiv se învârt în jurul următoarelor concepte: pace, toleranță, înțelegere, adăugate unor critici puternice aduse injustiției și naționalismului. Dar ceea ce le dă putere acestor versuri este faptul că ele vin dintr-o experiență directă. Dubioza Kolektiv este cunoscută în Bosnia pentru faptul că ei chiar practică ceea ce cântă. Astfel, ei au susținut înainte de alegerile generale din 2006 un
Concert Dubioza Kolektiv @ The Silver Church Club [Corola-blog/BlogPost/99771_a_101063]
-
la petreceri. La spectacolul lectură „Orb de mină” vei remarca două lucruri la autorul Csaba Székely: „ascuțimea de bisturiu cu care crestează în problemele secuimii din Transilvania și umorul sănătos sub care camuflează arma «crimei». Problemele se radicalizează. Corupția și naționalismul contaminează tot, până la omul cel mai simplu. Personajele fură, mituiesc și sunt mituite cu nonșalanță. Alcoolul și naționalismul prost înțeles fac ravagii. Viața curge mai departe, nu grea și minunată cum zice Cehov, ci amorală, sterilă și nefericită. În piesele
Cimpoaie, circ, muzică ţigănească şi dans [Corola-blog/BlogPost/97726_a_99018]