458 matches
-
ei locuitor pentru momentul iluminării comuniste". Paler: "a avut admiratori printre oamenii aparatului de partid de nouă generație, a căror brumă de cultură (era, n.n.) achiziționată din rubrica sportivă a lui Fănuș Neagu". Maiorescu: "analize critice precare". Philippide: "declamație searbădă, narativitate căznită și previzibilă". Nichifor Crainic: "teolog de mâna a doua, cu ambiții eseistice", "un Vlahuță mai apăsat"; "reeditarea lui a dezamăgit integral". Preda: "vremea relecturii l-a împins în zona somnolentă a istoriilor literare"; "nu cunoaște psihologia lumii de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe alocuri, de-a dreptul banale (...) procedee stilistice infantile, nule sub raportul eficacității estetice". Matei Caragiale, Gib Mihăescu, Camil Petrescu: "promisiuni suspendate, izbânzi întâmplătoare, fulgurații, focuri de artificii, abandonuri grăbite, sub povara gloriei premature". Iorga: "erudiția lui deșănțată și umilitoare, narativitatea lui destrămată în paranteze interminabile (...) erudiție inutilă, livrată lent și vărsată vrac". Noica: "exagerări simpatice, naivități savante, extrapolări confuze, incitante și strălucitoare, nu au rămas din păcate în zona interesantă în sine a gândirii estetice speculative" etc. etc. etc. Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care vremurile și nimicnicia unora i-a lăsat orfani de propria țară. Convocând În demersul său date și evenimente istorice, mărturii ale istoricilor și ale unor filologi, date statistice relevante, autorul Încearcă și reușește să fie convingător În argumentația sa. Narativitatea sa este bine controlată iar șirul argumentelor aduse este plin de celeritate. Desigur nu avem În față o lucrare savantă, o contribuție istoriografică novatoare dar, cu toate acestea, autorul și lucrarea sa sunt de partea multor adevăruri istorice care trebuie
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
categorie a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în științele textului au dus la stabilirea unui adevăr incontestabil: nu se poate atribui aprioric unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Pentru cine are curiozitatea de a urmări ideile lingvistului francez, devine evident faptul că va găsi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1999 rămîn complemente importante ale teoriei generale expuse aici. Tezele dezvoltate în Les textes: types et prototypes (1992) fac obiectul unei părți din capitolul 5. Ele au fost completate de reflecții asupra gradului de tipicitate a secvențelor, asupra gradelor de narativitate ale poemelor, asupra genurilor epistolare, ale instrucțiunii și sfatului pe care sper să le reiau într-un volum care va fi urmarea acestuia. Mi-am limitat expunerea, prezentînd aici numai bazele analizei textuale a discursurilor. Aceste baze permit totuși propunerea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Philippe HAMON: Du descriptif, Paris, Hachette, 1993 (1981). - Svetlana VOGELEER: "La relation point de vue et son application aux phrases existentielles initiales", în W. de Mulder (ed.), Énonciation et parti pris, Amsterdam. Rodopi, 1992: 349-355. 3. Structura secvenței narative În narativitate, suflul nu este încredințat frazelor, ci unor macro-propoziții mai ample, unor scandări de evenimente. (Umberto Eco, trad. Marius Spala, București, Univers, [1979] 1991: 50) În sens larg, orice povestire 6 poate fi considerată drept expunerea unor "fapte" reale sau imaginare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acțiuni. Acțiunea se caracterizează prin prezența unui agent actor uman sau antropomorf care provoacă sau încearcă să împiedice o schimbare. Evenimentul se produce sub efectul unor cauze, fără intervenția intenționată a unui agent. O povestire cu un grad slab de narativitate se mulțumește să enumere o suită de acțiuni și/sau evenimente. T. Todorov (1968: 82) și P. Larivaille (1974) au fost printre primii care au prezentat o punere în intrigă cu grad înalt de narativitate ca pe o structură ierarhică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu un grad slab de narativitate se mulțumește să enumere o suită de acțiuni și/sau evenimente. T. Todorov (1968: 82) și P. Larivaille (1974) au fost printre primii care au prezentat o punere în intrigă cu grad înalt de narativitate ca pe o structură ierarhică de cinci macro-propoziții de bază (Pn) care corespund celor cinci momente ale aspectului: înainte de proces (m1), începutul procesului (m2), cursul procesului (m3), finalul procesului (m4), după proces (m5). Schema 16 În raport cu complexitatea ierarhică a secvenței
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
amintirii. Preț de o clipă, într-o buclă a timpului, trecutul și prezentul se amestecă. Într-o conferință despre timp ținută la Buenos Aires în 1978 (1985), Borges explicitează problema identității, a timpului și a memoriei care se află în centrul narativității: Noi spunem: Planta a crescut. Prin aceasta nu dorim să spunem că o plantă mică este înlocuită de o plantă mai mare. Dorim să spunem că planta s-a transformat în altceva. Altfel spus: aceasta e ideea permanenței efemere. (1985
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
jurnalismului practicat la sfârșitul secolului al XIX-lea. În ciuda speranțelor exprimate de Hopgood, nu s-au făcut decât puține încercări de istoricizare a ultimului secol din viața jurnalismului literar american, și ceea ce poate să-l caracterizeze în mod decisiv este "narativitatea" acestui jurnalism literar pentru că forma fundamentală pe care se bazează operele acestei forme de expresie este modul narativ. Consecințele acestei lipse de examinare științifică erau previzibile. Pentru savanții sau profesorii care înțeleg valoarea acestei forme de expresie și doresc să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la cunoștință faptul că ar putea exista o formă sau alta de jurnalism literar: "Nu pot să accept evaluarea care rezultă din separarea câtorva exemple de jurnalism narativ de acoperirea medială generală a faptelor și tematicii de interes general. Desemnând narativitatea ca fiind literară, plasăm aceste lucrări într-un cadru concentrar și obiectiv... și asta tinde să scoată textul de sub lupa analizei istorice și politice." (x). Prin definiție, un asemenea jurnalism poate să includă acei autori de literatură non-ficțională din culegerea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
afectează felul în care e citită lumea vizuală. Punerea în discuție a percepțiilor și tehnologiilor care modelează felul în care percepem mesajele vizuale e completată de abordarea funcțiilor sociale ale textelor vizuale și a rolului lor ca elemente ale comunicării, narativitatea vizuală permițând deschiderea dezbaterilor asupra culturii vizuale. În ceea ce privește impactul culturii vizuale, profesorul Kevin Robins pune accent pe interesul actual cu privire la tehnologiile imaginii, implicate radical în transformarea socială și culturală.105 De pildă, proliferarea culturii ecranului ajunge să fie asociată cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce definește cadrul moral al poveștii"596, în timp ce natura personajelor și evenimentelor din poveste vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să meargă până la capăt. Mulți cititori nu parcurg cu adevărat decât secvențele pornografice, la voia întâmplării. În plus, practică adesea lecturi repetate ale aceleiași secvențe, percepută ca fiind deosebit de excitantă. Acest fapt corespunde, vom vedea, unei relații extrem de singulare cu narativitatea, pe care astăzi o descoperim împinsă până la paroxism în consumul de filme pornografice. 3. Dispozitiv pornografic și gen Literatura pornografică este de obicei considerată un "gen" de literatură sau paraliteratură. Dacă prin "gen" se desemnează orice grup de texte întemeiat
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
impresionante de date pozitiviste. 4.4.6. Artistul Caracterul complementar al operei artistice și al publicisticii eminesciene determină contaminări reciproce între cele două domenii ale creației. În acest sens, materia densă a publicisticii încorporează aspecte de poetică artistică, elemente de narativitate și lirism, iar pamfletele și satirele lirice ale poetului reflectă aluviunile activității jurnalistice: "Întâlnirea epidermică a jurnalismului și a poeziei maschează structura lor profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Roșie din Anglia"525. Cea de-a șasea ipostază a jurnalistului Eminescu, artistul, se înscrie pe linia contaminărilor constante dintre creația artistică și cea publicistică. În acest sens, materia densă a articolelor de ziar încorporează elemente de poetică artistică, de narativitate și lirism, gestionate cu atenție în susținerea afirmațiilor social- politice. Fără a epuiza cercetarea potențialului relațional al modelului hexadic, am dorit să subliniem deschiderile analitice pe care le permite un astfel de demers și relevanța metodologică a acestui instrument în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
indispensabilă funcțiilor supreme ale esteticului, Virgil Nemoianu definește temeliile și scopurile literaturii: "Literatura e o formă a artei care folosește materialul lingvistic pentru a-și construi operele. Ea pornește, probabil, de la tendința sau nevoia universal umană de a recurge la narativitate, devenind curînd după aceea subiectivitate a liricului și reconstruire dramatică a evenimentelor. Subiectul său central e, pe de o parte, amintirea. Orice expresie literară scrisă sau vorbită trebuie să aibă ca dată cel puțin cîteva minute sau ore distanță față de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din Washington, este considerată un domeniu indispensabil: unul care să examineze integrarea și diferența, care să poată răspîndi perspectiva globală în problemele culturale. Umanismul estetic și literatura comparată sînt cheile rezolvării problemelor coexistenței multiculturale. "Nevoile simbolice: nevoia de sens, de narativitate, de proporție; nevoia de joc, de activitate liberă sînt, în ziua de azi, mai mari decît în trecut. Nu ne dăm seama pentru că sînt mai dispersate decît odinioară" (V.N.). Conexiunile dintre religii în contextul globalist și multicultural sînt inevitabile și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întrucât poveștile fac evenimentele inteligibile prin impunerea unei ordini temporale care conduce la un scop ce definește cadrul moral al poveștii"596, în timp ce natura personajelor și evenimentelor din poveste vor fi definite în raport cu scopul respectiv. În ce privește modalitatea în care impulsul narativității se manifestă în discursul politic, observația fundamentală a lui Lewis este că povestea, în general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și față de muncă, de exigențele impuse în realizarea sarcinilor. Orientările ce ar putea fi promovate prin sistemul educativ, venind în sprijinul copiilor și al părinților, ar fi în special orientarea reflectivă și aceea narativă. McKinney (2008, p. 293) susține că narativitatea este o caracteristică crucială a unei vieți sănătoase și că doar căderea în patologie blochează comportamentele narative ale persoanei. Școala poate dezvolta în contextul variatelor activități școlare și extracurriculare abilitatea copiilor și a tinerilor de a reflecta și a povesti
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
muzicologi aparținând unor generații diferite: Francisc László, Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Cluj-Napoca: Eikon, 2003; Despina Petecel Theodoru, De la mimesis la arhetip, București: Editura Muzicală, 2003; Antigona Rădulescu, Perspective semiotice în muzică. Aspecte ale narativității în Sonatele pentru pian de Beethoven. București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2003. Observ în primul rând cum cartea profesorului clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o măsură rar întâlnită la noi
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
asemenea de salturi prin istoria muzicii, pentru a regăsi la Bach sau la compozitori români contemporani acele permanențe ale gândirii. Volumul Antigonei Rădulescu reprezintă o cercetare originală în muzicologia românească, aliniindu-se celei mai actuale mode a muzicologiei universale: explorarea narativității în analiza muzicală. Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele mai celebre, invocate adesea de gruparea puternică ce se ocupă cu narativitatea
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
narativității în analiza muzicală. Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele mai celebre, invocate adesea de gruparea puternică ce se ocupă cu narativitatea în muzică, de muzicologii europeni (există un influent nucleu finlandez) și americani - Eero Tarasti, Marta Grabocz, Ivanka Stoianova, Raymond Monelle, Robert S. Hatten ș.a. Remarcabil este faptul că, prin cursurile ținute în Universitatea Națională de Muzică din București de profesorul
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
pe care nu o apreciem încă destul, unul din motive venind tocmai din partea autoexigenței ambilor autori, reticenți în a publica orice și oricum. Avem însă ocazia acum de a consulta primul demers românesc în acest sens: o aplicare a teoriei narativității în sonatele pentru pian de Beethoven (mai precis, în expoziția formei de sonată din părțile întâi). Dacă suportul teoretic al analizelor constituie o sinteză bibliografică - unică de altminteri în muzicologia românească -, analizele propriu-zise îi aparțin integral autoarei. Ea reînnoadă firul
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
o sinteză bibliografică - unică de altminteri în muzicologia românească -, analizele propriu-zise îi aparțin integral autoarei. Ea reînnoadă firul analizei de tip Riemann, reformulând-o în viziunea modernă a semioticianului. Și, desigur, nu este întâmplător ales compozitorul în creația căruia teoria narativității poate găsi destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil este din nou instinctul autoarei pentru “punctele fierbinți” ale muzicologiei actuale, dat fiind că Beethoven a reprezentat în ultimii 20-30 de ani terenul fertil pentru demonstrarea noutăților (fie acestea metodologice, psihologice, interpretative etc.
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]