10,006 matches
-
Apoi dacă auzea zgomot sau voci pe ulița din fața casei, dispărea imediat în odăița pe care omul acela i-o pusese la dispoziție, și se încuia trăgând zăvorul pe dinăuntru. Ca într-un vis își aduse aminte Simon de Betsaida natală, pe malul mării Galileei, de vremea când fusese pescar și aflându-se pe plajă într-o zi, Andrei, fratele său venise la el și îi vorbise cum îl aflase pe Mesia, pe unsul lui Israel. S-a dus în grabă
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la mama sa, regretata profesoară Angela Bădescu, și deseori le prezintă străinilor
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
din identitatea ei, ducând și acolo hora și sârba muntenească. Lansarea a fost una cât se poate de atrăgătoare, într-un decor care a reușit să aducă aproape ceva din parfumul satului Arefu, datorită fotografiilor surprinzând elemente din lumea satului natal, a costumelor tradiționale cu mare vechime, a florilor și a busuiocului, a câtecului interpretat la solz împreună cu fratele său, Grațian Bădescu. În mijlocul evenimentului, Constantin Pașol a transmis în direct pentru Radio România Antena Satelor câteva date despre apariția cărții, purtând
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
Iar cozonacii de miresme s-au pătruns. Cu creițari cinstesc colindătorii Și-apoi mă rog în noaptea albastră, Căci mai devreme, ori târziu, Se va serba Crociunul cu neființă noastră. Poezie din volumul recent apărut, inspirat din Țară Coșustei(locul natal al poetului), Vale cunoscută pentru pitorescul ei din jud Mehedinți, unde se mai lucrează ceramică și azi(Șișești, Noapteșa). Referință Bibliografica: TITU DINUȚ, TOTEME DIN ȚARĂ COȘUȘTEI / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1054, Anul III, 19
TITU DINUŢ, TOTEME DIN ŢARA COŞUŞTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Titu_dinut_toteme_din_tara_varvara_magdalena_maneanu_1384863804.html [Corola-blog/BlogPost/363137_a_364466]
-
Comentarii > ELISABETA IOSIF ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ - CRONICĂ LA VOLUMUL ” ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ELISABET IOSIF PUNTEA CARE UNEȘTE LUMI SPRE SATUL NATAL Întotdeauna o carte închide în sine un secret. Cartea aceasta cuprinde în universul său suferințe, doruri și iubiri, de mult știute, izbucnite în vers, precum durerea nașterii unui mugur în primăvară. Volumul de poeme ” Între iubire și ură” este o
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
universul său suferințe, doruri și iubiri, de mult știute, izbucnite în vers, precum durerea nașterii unui mugur în primăvară. Volumul de poeme ” Între iubire și ură” este o pledoarie a întoarcerii la origini - este harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
pledoarie a întoarcerii la origini - este harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit potecile,/ îngenunchez în ariniște, amețit de/ mirosul
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
mea” pag.152) dar și prevestind o „ Scurtă apocalipsă”: „cad frunze ruginite peste tot, pletele salciei sunt doar nuiele,/ pe țarină dispare lent această toamnă/ cu aripi de cocori în vele (pag. 78). Precum o călătorie inițiatică, drumul spre satul natal se face printr-o punte sau pe un pod, simbolul trecerii, unde totul se identifică mereu cu locul natal, care devine o axă a lumii poetului, el fiind constructorul și podul însuși ”ca mediator între cer și pământ”: ”primăvara a
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
pe țarină dispare lent această toamnă/ cu aripi de cocori în vele (pag. 78). Precum o călătorie inițiatică, drumul spre satul natal se face printr-o punte sau pe un pod, simbolul trecerii, unde totul se identifică mereu cu locul natal, care devine o axă a lumii poetului, el fiind constructorul și podul însuși ”ca mediator între cer și pământ”: ”primăvara a izbucnit prin ramul de vișin,/ Isus trece puntea spre moară,/ în lampă pâlpâie gândurile mele/ de sub sprânceana nopții scrutează
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
pâlpâie gândurile mele/ de sub sprânceana nopții scrutează luna” (”Cântec” pag. 6). Numai el, poetul, poate uni lumi, găsind acea cale spre satul părăsit: ”sub alungirea mâinii tale/ mă scurg, Luncavăț însorit,/ întoarce-mă/ te rog din cale, spre satul meu natal și părăsit”. (”De dor”, pag. 18) și pentru ca sinele poetului din această lume să nu se piardă există și acea ”Credință”, care duce mereu spre același loc: ”Șoapte se pierd în lung de iaz/ prearisipind o rugăciune,/ val după val
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
remarcat, observa, la un moment dat, că în creație nu e necesar numai talentul, ci și voința, munca, elemente cu ajutorul cărora se șlefuiește, se desăvârșește, se realizează opera artistică. Și în acest volum majoritatea întâmplărilor se petrece în Rebra, localitatea natală a autoarei, evocată cu duioșie, solicitând întreaga atenție: Soarele pe timpul verii mângâie pădurea, încălzește poienile cu flori, îl dogorește plăcut pe gospodarul întârziat de amiază la cositul ierbii pe coasta abrupt, dă amețeli animalelor ce aleargă în pădure și se
ROMANUL DOREI ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1405224979.html [Corola-blog/BlogPost/374425_a_375754]
-
ca pe ace, ne vorbește grațios, cu accent ușor alintat. Tânăra din Lima e mică de statură și îmi pare că merge pe un cal de rasă vânjos, dar de talie joasă, precum cei care duceau poșta în munții ei natali ... ” (Veronica Balaj - „Mătase și cafea rece, elvețiană” Volumul antologic al scriitorilor români de pe toate continentele constituie expresia artisticului de pretutindeni, semn al actualei civilizații, dominată de radicale schimbări socio-politice, o carte atrăgătoare prin textura ideilor, care pe măsura trecerii anilor
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
fusion, hip-hop, soul, dub. A cântat cu Steve Vai, Three for Helen și alții. Și Alexandru Arcuș: Născut la Cricova, lângă Chișinău. A luat contact cu muzica de la vârsta de opt ani, la Școala de Muzică și Arte din orașul natal. Muzician independent, suflător și promotor al folclorului reinterpretat. Nume predestinat muzicii cu corzi, însă post-destinat instrumentelor de suflat. Interviu cu Alexandru Arcuș: Delia: De doi ani te-ai stabilit la București. Cum ai luat această decizie și ce ți-a
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) by https://republica.ro/jazz-cu-elemente-folclorice-interviu-cu-arcus-arcus-trio_2 [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
natural, căutând muzica mai întâi prin cântare, jamm-uind, ca mai apoi să fie schițată și introdusă într-un sistem. Delia: Despre faptul că saxofonul este cumva a doua ta natură se știe și se aude încă de când copilăreai în orașul natal (Cricova, Moldova), doar că prin studenție te-ai întâlnit și cu alte instrumente de suflat. Ai studiat fluierul și ceea ce se numește EWI (electric wind instrument). Ne poți detalia relația ta cu aceste două instrumente? Și, dacă mai sunt și
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) by https://republica.ro/jazz-cu-elemente-folclorice-interviu-cu-arcus-arcus-trio_2 [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
copii ai lui Ion Tatu, mulți ani primar în Sebeșul de Sus, la începutul secolului XX. Vede lumina zilei în satul de la poalele masivului Suru, din munții Făgăraș, la data de 1 aprilie 1909. Școala primară o face în satul natal, iar apoi urmează cursurile Școlii Pedagogice din Sibiu. Își continuă studiile tot la Sibiu, și în anul 1932 absolvă cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din orașul de pe malul Cibinului. Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu este cea mai veche instituție
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
slujitorii Bisericii Ortodoxe. Din 1990 devine parte componentă a Universității din Sibiu. În anul 1933, Gheorghe Tatu se căsătorește cu Eudochia Spârlea, din Avrig, nepoata preotului Cârdea. Născută în Avrig, la 30 ianuarie 1906, Eudochia face clasele primare în satul natal, după care urmează cursurile Școlii Normale din Cluj. După căsătorie, își urmează soțul care slujește ca preot în Sebeșul de Sus și lucrează aici ca învățătoare. Era o modă a vremii ca tinerii preoți să se însoțească cu învățătoare, mai
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
Tatu era o femeie foarte apreciată și o dăscăliță desăvârșită pentru comunitatea din Sebeșul de Sus. Rămasă fără loc de muncă, cu trei copii de crescut, preoteasa Eudochia Tatu își ia copiii și se mută la Avrig, în satul său natal. După ce iese din închisoare, în 1962, preotul lucrează pe unde poate pentru a-și câștiga existența și a-și întreține familia, din care lipsise aproape zece ani. La început și-a găsit de lucru la Codlea, apoi a lucrat ca
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
1951, la 22 iulie, în localitatea Dobrești, din județul Timiș, fiind cel de-al treilea copil al învățătorului Alexie și al Stelei Ciobotea. Crescut în casă de dascăli, micuțul a deslușit primele taine ale Abecedarului la Școala Primară din satul natal, urmând apoi cursurile gimnaziale de la școala din Lăpușnic. Între anii 1967 și 1970 a fost licean mai întâi la Buziaș și apoi la Lugoj. Din puținele mărturii pe care le avem despre aceste etape de viață ale Patriarhului Daniel, am
LA MULTI SI FERICITI ANI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_0.html [Corola-blog/BlogPost/366753_a_368082]
-
în zilele premergătoare duminicilor și sărbătorilor, fiind dezvoltate oral, apoi, la amvonul Bisericii Sf. Ilie Gorgani din București, unde slujesc din anul 1991, ori în alte locuri în care am poposit, între care cel mai adesea în biserica din satul natal, Lunca (com. Șieuț, jud. Bistrița Năsăud). Trebuie să pomenesc aici și faptul că anumite sugestii și strategii pentru aceste schițe mi-au fost inspirate, direct sau indirect, de către distinșii mei colegi de altar și de amvon, Părinții Emanoil Băbuș, Vasile
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
Ultima toamnă a Valentinei Becart, fragmentul de roman al Mariei Apetroaiei sau narațiunea lui Mihai Știrbu - autori cunoscuți nouă prin preocupările extraliterare - dar și povestirile doamnei Anni-Lorei Marinka, aflată departe de țară, convingătoare prin dorul și nostalgia resimțită după cartierul natal. Cu siguranță că domnul Florin Contrea a beneficiat de mai multe informații, dar noi suntem mai reticenți având ca punct de vedere o serie de noțiuni ce aparțin teoriei literare. Fără a ne pierde în uzitarea unor termeni pretențioși, putem
DUBLA LANSARE DE CARTE ( PROZĂ ŞI POEZIE).OMAGIU ADUS SCRIITORULUI MIRCEA MICU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_proza_si_poezie_omagiu_adus_scriitorului_mircea_micu.html [Corola-blog/BlogPost/348433_a_349762]
-
părăsi țara, a îngropat o parte dintre manuscrisele sale, într-o cutie de metal, în via părinților săi, lângă un piersic, recuperându-le patru ani mai tarziu, după Revoluția din 1989, când s-a întors pentru prima dată în țara natală. Alte manuscrise, pe care a încercat să le transmită unui traducător, în Franța, au fost confiscate de poliția secretă și nu i s-au mai returnat niciodată. A scris sute de pagini de jurnal despre viața sa sub dictatură ceaușista
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Florentin_Smarandache.html [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
de fulgi, de țurțuri, Despre această ultimă lună încărcată de daruri și de doruri în care copiii zboară pe sănii de vis între Moș Nicolae și Moș Crăciun la fel cum nu demult cocorii zburau printre nori pribegi între cuiburi natale și țări îndepărtate, Despre această ultimă lună în care pe uliți și pe bulevarde miroase a fum de lemn de foc și-a sânge de erou, care începe cu nașterea țării mele și se termină cu nașterea Anului Nou, Despre
DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1450443209.html [Corola-blog/BlogPost/368495_a_369824]
-
îl înscrie pe Marin Preda în clasa I, însă tatăl, care și-a dat copiii la școală numai la vârsta de 8 ani, nu-l lasă să frecventeze. Anul următor este reînscris în clasa I, la Școala primară din satul natal. Dar, ca în orice familie de la țară, copilul participă și la treburile gospodărești (păzitul vitelor, munca la câmp), ceea ce face ca în primele clase să absenteze adesea de la școală. Dar treptat-treptat, se dovedește printre elevii cei mai buni din seria
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
susține la Școala de centru din Ciolănești (o comună la zece kilometri distanță de Siliștea-Gumești). La 18 iunie i se eliberează certificatul nr. 71 de absolvire a șapte clase primare, cu media generală pe obiecte 9,15. Plecarea din satul natal În 1937, evitând Școala Normală din Turnu-Măgurele (pe atunci, reședința județului Teleorman), unde taxele erau prea mari, se prezintă la Școala Normală din Câmpulung-Muscel, dar este respins la vizita medicală din cauza miopiei. Fiecare județ având o școală de învățători, erau
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664635.html [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > POEZII DE AL.FLORIN ȚENE-ÎMI PARE CÂMPIA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Îmi pare câmpia... Trăiesc cu amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_al_florin_tene_imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]