825 matches
-
de mare expresivitate: reprezentările sale de sfinți, tablourile de sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale celor care le priveau și admirau. Din punct de vedere artistic coloritul lor anti‑naturalist, proporții‑ le personajelor deliberat distorsionate, spațiul pictural aparent nerealist al lucrărilor sale, ne trimit spre expre‑ sionism. În acest tablou, artistul reușește să surprindă momentul dinaintea răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 133 roșu sângeriu, Cristos domină tabloul, fiind urmat îndeaproape de soldați ro‑ mani dintre care unul îi smulge hainele în timp ce altul îi pregătește crucea. 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist Roger de la Pasture (cca. 1399/1400, Tournai‑1464, Bruxelles) a fost un artist de renume internațional care a reușit să introducă în Italia în timpul unei călătorii la Roma tehnica picturii în ulei pe care și‑o perfecționase în Flandra. Multe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de mare expresivitate: reprezentările sale de sfinți, tablourile de sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale celor care le priveau și admirau. Din punct de vedere artistic coloritul lor anti‑naturalist, proporții‑ le personajelor deliberat distorsionate, spațiul pictural aparent nerealist al lucrărilor sale, ne trimit spre expre‑ sionism. În acest tablou, artistul reușește să surprindă momentul dinaintea răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 133 roșu sângeriu, Cristos domină tabloul, fiind urmat îndeaproape de soldați ro‑ mani dintre care unul îi smulge hainele în timp ce altul îi pregătește crucea. 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist Roger de la Pasture (cca. 1399/1400, Tournai‑1464, Bruxelles) a fost un artist de renume internațional care a reușit să introducă în Italia în timpul unei călătorii la Roma tehnica picturii în ulei pe care și‑o perfecționase în Flandra. Multe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia credeau că ereditatea și mediul decid caracterul unei persoane. Naturalismul radicalizează principiile estetice ale realismului în direcția reprezentării aspectelor dure, brutale ale realității. Observațiile lor în materie de psihologie erau totuși rudimentare. Naturaliștii au adoptat, de asemenea, tehnica descrierii detaliate de la predecesorii lor imediați, realiștii. Principalul susținător al naturalismului a fost Emile Zola (L'œuvre, 1886), care a scris un tratat despre subiect (Le roman experimental) și a folosit stilul în multele sale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fracturile de coloană cu paraplegie(laminectomii decompresive) și malformații vertebromedulare și a rezolvat numeroase cazuri de traumatisme cranio cerebrale. Pasionat chirurg a neglijat valorificarea științifică a activității sale chirurgicale, care a fost totuși prezentată în Buletinul Societății de Medici și Naturaliști, de către secundarul sau, doctor Swiecinsky, În anul 1903. Profesorul Constantin Bottez (1854-1909), elev al Facultății de Medicină din Paris, a lucrat ca extern În serviciile cunoscuților chirurgi Gosselin, Verneuil și Trelat. În anul 1882 Își susține teza de doctorat, „Tumorile
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
chist dermoid), tumori moi, multiple, aderente la os, asociate cu dureri nocturne la bolnavi În vârstă (gome). Pentru traumatologia craniocerebrală, lucrarea profesorului C. Bottez intitulată „Fractură de bază de craniu", publicată În 1889, În paginile „Buletinului Societății de medici și naturaliști" din Iași, aduce În discuție o serie de aspecte diagnostice și terapeutice. Autorul prezintă din punct de vedere anatomopatologic primul hematom extradural de fosa posterioara, asociat cu un hematom extradural parietooccipital stâng. FRACTURĂ DE BAZĂ DE CRANIU (1889) Bolnavul D.P.
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
viața universitară a Iașului. Tradiția medicală este ilustrata de activitatea și prestigiul unor instituții științifice și spitalicești precum și de contribuția unor personalități medicale cunoscute În istoriografia medicinii românești. Din cadrul instituțiilor, În prim planul tradițiilor se situează Societatea de Medici și Naturaliști din Iași. Această societate, rod al conștiinței profesionale și științifice a numeroși intelectuali ieșeni - medici, farmaciști, chimiști, botaniști, ingineri agronomi și juriști, a asigurat climatul propice Începutului unei adevărate activități științifice precum și oportunitatea de a lua contact cu lumea științifică
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
intervenții chirurgicale, examinarea pieselor anatomo patologice, nesfârșite zile de gardă, rezolvarea a numeroase urgente din serviciile de chirurgie ale Moldovei (Rădăuți, Botoșani, Piatra Neamț etc.). Preocupările sale multiple s-au manifestat și În cadrul a numeroase societăți medicale (Societatea de Medici și Naturaliști, Societatea de Neurochirurgie, Uniunea Medicală Balcanică, etc). A desfășurat o frumoasă activitate didactica În calitate de Îndrumător al medicilor secundări de chirurgie generală și ORL veniți pentru specializare În cedrul Clinicii de Neurochirurgie, a Îndrumat numeroase lucrări de diplomă ( 24 lucrări) ale
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
nivel european prin oferirea serviciilor medicale de calitate, cu promptitudine, în climat de siguranță, încredere, flexibilitate. CAPITOLUL VIII CRONOLOGIE Realizarea primului serviciu de neurochirurgie la Iași s-a realizat În contextul unei importante tradiții medicale. 1. Societatea de Medici și Naturaliști Înființată În anul 1830 2. Spitalul Sfanțul Spiridon inaugurat În 1757 Viața medicală a Iașului și a Moldovei a fost dominată de activitatea acestui spital a cărui Începuturi sunt confirmate de hrisovul domnitorului CehanRacoviță În anul 1757. În acest spital
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
care evocă izolarea și singurătatea: „De-atocma cu pelecanul,/ Prin pustii petrec tot anul,/ Și ca corbul cel de noapte,/ îmi petrec zîlele toate,/ Ca o vrabie rămasă/ în supt streșină de casă”3). „Corbul de noapte” - mi-a precizat un naturalist - e stîrcul de noapte 4). Cel mai recent dicționar îl definește astfel: „Pasăre cu capul și ceafa negre, spinare cenușie și pîntece alb-cenușiu”5). La începuturile literaturii romîne moderne, corbii devin personaje de fabulă, avînd ca defecte îngîmfarea (la Asachi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
le reamintea „pamblicarilor în alte țări” păcatele tinereților (risipă, lene), pe care, parvenind, încercau să le acopere cu atitudini demagogice și ipocrite, cît și „contrastele” schițate de Bacovia în cîteva din poeziile sale. Textul e precis ca o descriere de naturalist; ceea ce pare exotism e o realitate istorică de puțini cunoscută în datele ei primare: „«Folies Bergères» e un teatru ca «Folies dramatiques», însă mai liber. Adică se fumează, se iau consumații și se primblă spre a admira «cocottes»-le. O
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
solemnitate, la ceilalți apar ca ridicole, antipatice, penibile. „Fetele bătrîne (fecioarele întîrziate) care n-au avut contact cu bărbații, din cauza abstinenței impuse, fie de prejudițiile sociale, fie din cauza vreunui defect organic, devin isterice, invidioase, intrigante, cîrtitoare”, le încondeiază, „științificește”, un naturalist ieșean, prof. dr. Nicolae Leon, pornind de la cîteva cazuri de „anonimografe”. Concluziile sale despre ele par, pur și simplu, ale unui om aproape speriat și ostil: „Femeile isterice și fetele bătrîne cu cît sînt mai urîte și mai decepționate, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Așa Eloim, Spiritul și Materia formă prima lui Trinitate absolută superioară și activă...”)5), în Anton Pann („cere să-i dea vreunul materie de prisos”)6). Surprinzător, lipsește la Eminescu. în schimb, se întîlnește la Hasdeu, într-un poem filozofic („Naturalistul, care din jos în sus învață,/ Materie visează în universu-ntreg”)7) și la Al. Macedonski („Materia în față-i fierbe și se cerne”)8). Rescriind de mai multe ori „Lacustră” și înlocuind (după informația dată de Aurelia Batali lui Ion
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
consimțirea de altădată (resimțită ca o vină) citindu-l sau recitindu-l.4) Tabacaru a făcut mai mult pentru Bacovia decît unii din familia lui sau decît prietenii săi din Iași și din Capitală. Un tutore (în sensul pe care naturaliștii îl dau cuvîntului), el i-a oferit acestuia șansa unei activități (asociindu-l la conducerea revistei, o revistă - subliniez - alcătuită pe profilul său intelectual) și pe cea, ca să întrebuințez un temen la modă, a unei „socializări”. Dar, am spus-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de convențiile romantice și istorice, și să reflecte impersonal, cu înțelegere, drama vieții reale. Procedând astfel vor ajuta la revitalizarea literaturii noastre, care în prezent este atât de anemică" (O nouă formă de literatură 425). Tot așa cum scriitori realiști și naturaliști își teoretizau propriile scrieri, jurnalismul literar narativ făcea același lucru. Și iată că Howells făcea apel la abandonarea viziunilor romantice și convențiilor istorice în volumul său din 1891 Criticism and Fiction - Critica și ficțiunea: "Și mai cred că pentru a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a avut întotdeauna o strânsă legătură cu jurnalismul văzut într-o perspectivă mai largă. Așa cum notează June Howard, "naturalismul combină un grup de mesaje generice de o complexitate particulară, incluzând... importanta formă a documentarului care tocmai se năștea... Aproape toți naturaliștii americani, au lucrat de fapt ca ziariști într-un moment sau altul al carierei lor. Această latură biografică indică legătura profundă și structurală a lumii în viziune naturalistă și lumea așa cum era văzută de ziariști" (155). În cazul lui Lincoln
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tot cazul, articularea literaturii realiste și mai târziu naturalismul au fost termeni importanți pentru impunerea unui model critic. Naturalismul, în mod special, cere o analiză în care lumea materială va fi dictată "în transcripție". Poate nu va fi surprinzător că naturaliștii vor conchide că analizând lumea materială fără să se țină seama de perspectiva morală, rezultatul va fi că cea dintâi va fi o lume în bună parte indiferentă, a cărei indiferență se va poziționa ca o ironie față de aspirațiile umane
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
personalitatea lui Emmanuel de Martonne; g) republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iar la Padeș, Tudor Vladimirescu eroul de la 1821, (județul Gorj); Avrig - unde s-a născut și este Înmormîntat marele Învățat și iluminist român Gheorghe Lazăr (1779-1823); Gura RÎului - sa născut istoricul Aurel Decei (1905-1976); Rășinari - Ilarie Mitrea (1842-1904) medic și naturalist și Eugen Brote (1850-1912) economist și om politic; RÎul Sadului - Sava Popovici Săvoiu (1878-1906), pictor memorialist și Victor Iliu (1912-1968) cineast și ziarist; Sadu - s-a născut Ioan Inochentie Miku Klein (1692-1768) promotorul luptei politice a românilor din Transilvania, Samuil
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Ungaria; - m. m.: casa memorială Octavian Goga, - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, centru artizanal (cojocărit și sculptură În lemn, covoare, carpete), tradiția mobilierului pictat; - Casa Barcianu - muzeu etnografic; - aici s-a născut Harie Mitrea (1842-1904) - medic și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania, Bendorfeanu, Casa Șerban, Casa Paradis, Phoenix, Casa cu Flori, Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fiziologie. Degradarea muzei, redusă la femeia care pozează sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola, Fort comme la mort de Maupassant, Manette Solomon de Goncourt. Muză devine vulgara la naturaliști și înțepenita la simboliști. La naturaliști, mitul Muzei și al inspirației este demitizat prin tratarea grotesca a cuplurilor de artiști cu femei care nu-i înțeleg și mărturisește despre o profundă neînțelegere între sexe. Femeia, incarnare a Naturii, este proscrisa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care pozează sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola, Fort comme la mort de Maupassant, Manette Solomon de Goncourt. Muză devine vulgara la naturaliști și înțepenita la simboliști. La naturaliști, mitul Muzei și al inspirației este demitizat prin tratarea grotesca a cuplurilor de artiști cu femei care nu-i înțeleg și mărturisește despre o profundă neînțelegere între sexe. Femeia, incarnare a Naturii, este proscrisa din universul artei, chiar și atunci când
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Românul realist și naturalist al secolului următor confirmă această evoluție, personajul primind un statut și o identitate tot mai complexă, în permanență evoluție. Balzac a individualizat tipul 75 și a tipizat individul, cum declara în prefață la La Comédie humaine. "Naturaliștii nu abstrag însă din lumea reală ori naturală anumite tipuri ce ar izbuti să atingă cel mai înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ce ar izbuti să atingă cel mai înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre, sordide (desigur, ne-tipice) e o pasiune a naturaliștilor" [Husar, p.119]. În comparație cu "monomaniile" personajelor balzaciene, românele din jumătate a doua a secolului al XIX-lea sunt mai puțin tipizate și mai complexe. Vom constata în literatura perioadei cercetate o individualizare mult mai nuanțată a personajelor, acestea nu mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]