571 matches
-
într-o lume care are tendința de a deveni uniformă, monolitică. Călătoresc foarte mult prin lume și peste tot văd aceleași hoteluri, aceleași imagini... Literatura marchează diferența, de gândire, de înțelepciune... Cred că e necesar ca noi, scriitorii, ca niște naufragiați care vrem să comunicăm cu lumea, să mizăm pe literatură, dacă dorim ca viitorul nostru să fie liber. R. - Ați amintit numele unor mari scriitori români,... toți din rândul celor care au trăit în exil, care s-au făcut cunoscuți
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
înșela, Matt îmbracă haina convenabilă a unei convalescențe sentimentale, recâștigându-și pas cu pas afecțiunea și încrederea celor două fiice scăpate de sub controlul deopotrivă matern și patern. În jurul familiei se reunesc forțele constructive, familia este țărmul la care se refugiază naufragiatul sentimental, un ezitant George Clooney, amestecând gelozia și înțelegerea, furia și compasiunea etc. Regizorul a pigmentat povestea și cu apariția lui Sid (Nick Krause), prietenul Alexandrei, un adolescent dezinhibat până la obrăznicie, dar care ascunde propria sa dramă, decesul recent al
Dramă în Hawaii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4920_a_6245]
-
ne resensibilizeze prin intermediul unui ambițios băiețel. Acest puști va ajunge dintr-un oraș minier pe scena Baletului Royal din Londra și datorită unei tenace profesoare, nominalizata Julia Walter, cîndva protagonistă în Educating Rita. În "seria lecțiilor de viață hollywoodiene, robinsoniada Naufragiatului Tom Hanks n-a mai înregistrat succesul lui Forrest Gump, în ciuda eforturilor lui Robert Zemeckis de a aglutina meditații metafizice de ultimă oră. Într-o extrem de interesantă relație cu trecutul s-a plasat în schimb americanul Ang Lee, reîntors în
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
pregătit pentru toate reacțiile posibile asemeni unui psihiatru versat, are pregătită și o broșură după care cel concediat ar trebui să se ghideze pentru ași începe o nouă viață. Este la fel cum ai încredința o carte de bucate unui naufragiat pe o insulă aridă și pustie. În ciuda misiunii sale cu iz funerar, nu ucide oameni, ci doar speranțele și liniștea lor, Ryan Bingham este mereu vesel, niciun un rid nu i se mișcă pe față în mod necontrolat, își face
Singurătatea lui Ariel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6486_a_7811]
-
Îi tai trei capete și reapare travestită în alte cîteva capete aflate în vogă. Toată cartea e un avertisment teoretic adresat celor care văd în comunism o utopie îngropată. Din păcate, crede Vladimir Tismăneanu, utopia nu e înmormîntată, ci doar naufragiată, putînd oricînd să revină din deriva în care a aruncat-o anul 1989. Dar dincolo de ideile cărții, cu neputință de respins de orice om care a înțeles resorturile adînci ale comunismlui, ceea ce atrage la volumul Despre 1989 este tipul de
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
dintre crengile copacilor/ oblic precum sclipirile ferestrelor, iată sînt singur, inconfundabil./ Urzica din rodos/ frunzele ei în mai multe culori/ azvîrl în eterul particular al pupilelor mele/ semne disperate care/ mă fac să nu dorm nopți întregi" (Cel mai bun naufragiat). Sau cu o înduioșătoare umilitate: "E dimineață trec prin camerele luminate de soare/ pijamaua îmi flutură mă conduce/ în baia cu faianța albă unde rămîn un timp nedefinit/ melancolic și inconștient că la un oculist/ ce exersează vederea pacienților/ pe
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
frânt de oboseală, sub soarele torid, începe să aibă halucinații și să simtă mângâieri de sirenă. Decodarea are loc în final: sirena e de fapt o asistentă medicală dintr-un spital francez, care l-a recuperat din moarte pe tânărul naufragiat aflat în comă. La cealaltă extremă valorică se situează Un dar neașteptat, cu o treaptă mai jos decât alte câteva povestiri nici ele prea reușite: o parabolă căznită (Îngerul de la benzinărie), o istorie extravagant-încâlcită cu un personaj mediumnic (Sponsorul) sau
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
citea de zor cartea de care zicea Amfilofia... Sburând din încăpere în încăpere, ajunse într-una în care o femeie bătrână, îmbrăcată toată în negru lucra la un gherghef. Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna tare se minună, bătând veselă din palme. Era un semn bun, se vede. Și întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune aduci? Vorbea cu palmele frumos împreunate sub bărbie. Atunci, gărgărița, mare minune! Grăi, deși cu
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
de timpul trecut, mediu, magie... Acum, îi cunoșteam bine jargonul... Adică, eu aș fi ajuns, aș fi devenit, cândva, "mare"; nu ca vârstă: mare, mare... Cum? Habar n-aveam. Ceva ca Robinson Crusoe, poate... Că tare îmi plăcea mie povestea naufragiatului de pe insula pustie citită la școală, tare, de un tânăr deștept - ce-și făcuse totul din nimica, singurii săi prieteni fiind papagalul Vineri, dacă nu punem la socoteală, neapărat, și umbrela de soare, dacă trebuie s-o amintim și pe
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
elocvente. Deduc că autorul a trimis poezia la redacție pentru a și-o găsi publicată cât mai curând. Astfel, Luna va fi un prilej de bucurie, o declarație de iubire: „Ei i se pare că luna seamănă cu o corabie naufragiată, pe o pânză - zâmbesc,/ și vrea să-i spun ce cred, dar eu nu/ mai pot privi în sus, la ceresc// când stă lângă mine, atât de aproape/ și luna mea e chipul ei frumos de fată,/ iar mersul ei
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
zile pe o insulă frumoasă, dar pustie. Într-o zi, vede cu mare încântare o navă în depărtare și o barcă apropiindu-se de țărm. Nu după mult timp, barca ajunge la țărm, iar unul dintre ofițeri îi înmânează bietului naufragiat un teanc mare de ziare, după care îi spune: - Căpitanul vrea să citești toate ziarele astea și apoi să ne anunți dacă mai vrei să fii salvat și să te întorci acasă. Vezi și: Bancul Zilei: Ce se va întâmpla
Bancul Zilei: Marinar român, naufragiat de ani de zile pe o insulă by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63094_a_64419]
-
afară că te încântă, că te și povățuiește, arătându-ți care ar fi viața ce ar merita s-o trăiești. Pentru mine, nu numai ca scriitor, ca om îndeobște, o mare binefacere, citind-o, a fost aventura lui Robinson Crusoe, naufragiatul. Povestirea lui Defoë a fost și este, a rămas, dincolo de orice experiență trăită între timp, exemplul unei existențe adevărate, nădejdea însăși, răbdător construită. Robinson este libertatea câștigată, lucru cu lucru. El este anticonfortul - confortul moleșitor preschimbându-se în dictatorul absolut
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
Sfârșitul lumii se amână (PSD); Un moment de neuitat și Amintiri dureroase (20 iunie - PSD); Întoarcerea lui Sandokan (Theodor Stolojan); Counterstrike sau jocul puterii, Apocalipsa acum, Fantomele trecutului, Fă-ți bagajele! (PSD); În voia sorții (PN}CD și Victor Ciorbea); Naufragiații (AP și Zoe Petre, E.Constantinescu, M.Ciuvică, V.Lupu); Băieți de băieți (Romică }ociu și Cornel Palade); Încotro merge Soledad ? (PUR, UDMR); Ziua judecății (rulează pe micile ecrane până la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie); Minciuni îngropate (PSD
Recomadările lui Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12688_a_14013]
-
costume de stofă bleumarin, dintre care ea se înălța zveltă, tenace și îmbrăcată în negru. Între corpolenții cu părul sur se număra un fost căpitan de rangul doi și comandant al torpilorului T36, al cărui echipaj salvase câteva sute de naufragiați, și un ofițer supraviețuitor al navei scufundate. Dar cea mai vie amintire i-o păstraseră mamei membrii echipajului de pe torpilorul Leul. Mi se părea că toți acei domni o așteptaseră doar pe mama. Au înconjurat-o, ea se purta abuziv
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
unui naufragiat pe oceanul Indian spune tot o poveste de supraviețuire, însă pe mare, o altă expresie a imensității, ca să nu mai vorbim de Viața lui Pi (2012) al lui Ang Lee, o altă istorie transformată în parabolă, cu un naufragiat adolescent silit să confrunte nu numai intemperiile, ci și sălbăticia pură sub forma unui tigru bengalez. Și aici, dificultățile concrete care solicită tot curajul, energia, intrepiditatea și inteligența eroinei îi redau dorința de a trăi, și îmblânzesc trauma, ajută rănii
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
concrete care solicită tot curajul, energia, intrepiditatea și inteligența eroinei îi redau dorința de a trăi, și îmblânzesc trauma, ajută rănii să se cicatrizeze. Am remarcat în aceste filme cu naufragiați moștenirea pe care strămoșul Robinson Crusoe o lasă tuturor naufragiaților din viitor, un spirit bricoleur, spiritul unui tâmplar talentat capabil ca din resturi să înjghebe ceva, să facă să funcționeze mașinăria gripată, să realizeze cu piese în minus același castel. Există o liniște care vine din această forță a concretului
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
pentru un simplu personaj ca Petru? Până la sfârșitul romanului (care se încheie simptomatic cu o frază în franceză, parcă pentru a accentua rolul Franței, cel puțin altădată, ca verigă de legătură între Portugalia și România), personajele se dezgolesc, precum niște naufragiați ai propriului destin, expunându-și interioritatea. Scriu scrisori ca și cum ar juca o partidă de cărți. Dar nu este viața, la urma urmelor, un etern joc de cărți? Nu sunt scrisorile, în felul lor, asemenea unor piese de puzzle, unor cărți
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
au vrut să fie scriitori - și au sfîrșit curînd în cea mai tristă gazetărie. Am cunoscut și eu cîțiva dintre acești glorioși ratați. Cum să nu le acord dreptul la ură și la violență, cînd le știu toate idealurile lor naufragiate, toate complexele lor de inferioritate, toată tragica lor sterilitate? Nimic nu mă întristează mai mult decît drama ratării și a nerodniciei. Dacă n-ar avea calomnia și calamburul - cum ar mai putea supraviețui acești nefericiți contemporani?"
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
puternic carnasier. Există numeroase povești despre supraviețuire, însă cele celebre sunt puține. Robinson Crusoe avea la dispoziție o insulă unde instala cu consecvența unui spirit victorian ordinea civilizației britanice. Tradusă în materie filmică povestea unui nou Robinson (Tom Hanks) în Naufragiatul (2000) al lui Robert Zemeckis reda destul de bine confruntarea cu singurătatea. În romanul Dragoste de viață al lui Jack London supraviețuirea devenea în sine o epopee, așa cum pe alte coordonate era Înfruntarea (1997) lui Lee Tamahori, 127 de ore (2010
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
conștient și clar. Pe cînd cauza economică lucrează adesea invizibil, prin ocoluri sufletești foarte depărtate de lumina conștiinței și a rațiunii. Antisemitismul interbelic are drept cauză criza economică din 1929-1933. La aceasta, și tot din aceeași cauză, se adaugă invidia. "Naufragiații crizelor economice - nu numai meseriașii și comercianții, ci și funcționarii particulari, liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că antisemitismul hitlerist în Germania și în toate celelalte țări în care a pătruns a fost, de cele mai multe ori
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
penițe. Una, cu care evoca în Magazin istoric alte vremuri, punînd cap la cap fapte diverse. Pînă în 1989, rubrica lui În București acum 50 de ani, avea reputația unei insule de normalitate, descoperite în trecut, al cărei fericit unic naufragiat era. Cealaltă, pe care o proteja atent de scamele lejerității gazetărești, i-a dat multă bătaie de cap pînă a izbutit s-o facă să scrie. Cînd a apărut prima oară la Cenaclul "Junimea" condus de Crohmălniceanu, ne-au scăpat
Singurătatea de după by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7836_a_9161]
-
lui nehrănindu- se dintr-o relație cu intelectualii apropiați, ci cu mai „vîrstnicii“ Toma, Dilthey sau Bergson. Un introvertit vorbind cu sine în surdină și notîndu-și în secret intuițiile, aceasta e senzația cu care rămîi citindu-l pe Dragomir. Un naufragiat care, în contrast cu depravarea exterioară a filozofiei oficiale, purta în sine unul din puținele universuri autentice pe care gîndirea românească le-a avut în jumătatea de secol a mascaradei marxiste. În al patrulea rînd, la Dragomir nu dai peste premeditarea gîndirii
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
fi considerate semnale de alarmă care avertizează asupra unor probleme grave din societatea spaniolă actuală. A existat o receptare, un ecou în acest sens? Nu știu. Eu mă limitez să lansez mesajele. La urma urmelor, noi scriitorii sîntem ca și naufragiații: scriem mesaje pe care le lansăm în aceste sticle care sînt cărțile, cu speranța că cineva ar ajunge să le citească. Dar, dacă o face sau nu și dacă mesajul este înțeles sau nu, asta nu mai aflăm niciodată. Nici un
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu aducea numai pâine, aducea o altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]