3,746 matches
-
distreze văzând aventurile unei expediții pe marte în vremea în care acolo existau omuleți verzi și să iasă clipind din ochi la lumina strălucitoare a după-amiezii, să se gândească să intre în alt cinematograf și să piardă alte două ore navigând douăzeci de mii de leghe în submarinul căpitanului nemo, iar apoi să renunțe la idee pentru că se întâmplase ceva ciudat în oraș, acești bărbați și aceste femei care tot distribuie niște hârtiuțe pe care oamenii se opresc să le citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
da, nimic altceva decât un miros slab, searbăd și înțepător de trup încă viu, viu, care nu trebuie să ne dezguste, să ne umilească sau să ne distrugă. Nu era posibil ca tânăra să locuiască în apartament. Primarul era uluit. Naviga prin aburii alcoolului, era la al șaselea pahar de absint, pe care îl bău dându-l peste cap, fără să aștepte ca zahărul să se dizolve, cum făcuse la cele dinainte, ca să-și revină cât de cât după ce dăduse ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
când nori mari și rotunzi pătau cu albul lor un cer de un albastru foarte pur. „Ticăloșii“, spunea în astfel de momente, dar n-am știut niciodată dacă se referea la nori sau la alte imagini, îndepărtate și încețoșate, care navigau pe cer numai pentru el. Asta e tot ce-mi aduc aminte când mă gândesc la el. Memoria e ciudată: reține lucruri care nu fac doi bani. În rest, totul se duce la canal. Gachentard trebuie să fie mort acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mintea lui Amory era Încă Într-o formă excelentă. Nu se știe precis ce-ar fi făcut din el Încă doi-trei ani de viață În stilul acesta. Odată Însă, când se depărtase, Împreuna cu Beatrice, cam patru ore de țărm, navigând spre Italia, apendicele i s-a perforat - probabil din cauza prea multor mese luate În pat - și, după o serie de telegrame frenetice expediate În America și Europa, spre uimirea pasagerilor, transatlanticul a cârmit Încet și a revenit În portul New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și Amory le-au Învățat aproape la fel de bine ca el. Amory a Început să scrie versuri În după-amiezile de primăvară, În parcurile marilor domenii din proximitatea Universității, unde lebedele creau o atmosferă propice, lunecând pe lacurile artificiale, și nori lenți navigau armonios peste vârfurile sălciilor. Luna mai a sosit prea repede și, brusc, nemaiputând suporta zidurile, Amory a Început să colinde campusul la orice oră, În ploaie sau la lumina stelelor. UN INTERLUDIU UMED ȘI SIMBOLIC Peste noapte s-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se protejeze de aerul Înghețat de octombrie, a moțăit Într-un fotoliu, În dreptul geamului deschis. I-a venit În minte o poezie citită cu luni În urmă: „Robustă inimă bătrână, mult ai trudit pentru mine, care Îmi risipesc toți anii navigând pe mare...“ Și totuși el nu avea sentimentul risipirii, nu trăia speranța prezentă, implicită În conștiința unei risipiri. Simțea numai că viața i se refuză. „Rosalind, Rosalind!“ A rostit Încet cuvintele În semiîntuneric până când camera s-a umplut parcă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
murmură el, a fost o vară călduroasă. Era un cufăr mare făcut din piele albastră de bună calitate, cu încuietori și ornamente din alamă, de genul celor pe care le vezi încărcate pe vasele alea de croazieră de lux care navighează între Hamburg și New York. Pentru solitarul ocupant al cufărului, o fată dezbrăcată în vârstă de vreo 16 ani, exista un singur fel de călătorie care mai rămânea să fie făcută, și anume una finală. Parțial înfășurată în ceea ce părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
v-a bate „ceasul” meu, Tu să mă iei în cer Să nu mă lași să fac păcat, să nu mă lași să pier... DE CE !? De ce nu putem oare uită clipele trecutului? Amintindu-ne că odinioară pluteam pe aripile vântului. Navigam peste oceanul dorințelor noastre, Și zburăm mai sus de visuri, spre-albastrele astre. Deasupra frământărilor și pește culmile idealurilor Se-nalță-n noapte, visând că undeva, departe, ne avântam deasupra stelelor. De ce nu putem oare uită clipele de iubire, De durere
ŞOAPTELE SFINTE ALE NOPŢII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364282_a_365611]
-
sub brazii nemișcați Și recitam poeme cu arome vechi de psalt Pe-a timpului cărare ne simțeam legați Și străbăteam pădurea sub ramurile grele Sub cerul alb de stele umeri de stejar Eram corăbieri cu frunze miile de vele Și navigam spre Ursa Mare arzând în al ei jar În valsul miresmat al crinilor Te respiram Sorbeam al florilor surâs diamantin Și retrăiam o clipă de demult când eu eram Răcoarea nopții -Tu...parfumul cel mai fin Referință Bibliografică: Surâsul diamantin
SURÂSUL DIAMANTIN AL FLORILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364513_a_365842]
-
Strofe > Ritmuri > DUHUL OSTIL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din toate câte îmi stau împotrivă Voi înălța o insulă pe role Să-i pun o velatură ca la iole Să navighez musonic în derivă Că-mi stă la îndemănă. Nici nu costă Nu voi atinge dreptul nimănui Ca un Curent al Golfului hai hui Să scap de viermuiala cea anostă Se poartă. Ați văzut câte-un emir Cum își înalță pe
DUHUL OSTIL de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364550_a_365879]
-
altarul vieții în focul zeilor pentru această corabie a sufletului fără frontiere, care în loc de catarg are trei coloane: Coloana Prizonierele Neantului Divin, Coloana Soarelui de Vis și Coloana Îngerii Melancoliei. Fie că măcar această corabie a artiștilor fără frontieră să navigheze în infinitul speranței unei lumi în care visul, dragostea, libertatea și respectul pentru lumea divină să ne fie călăuze pentru noi toti! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe artiștii care fac o artă din familia sacrului de două ori: O dată printr-
CULTURA IN SUBORDINEA LUMII MATERIALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361546_a_362875]
-
mângâindu-mă și înstelându-mă-n frunte c-un semn minuscul dovadă că -oricât aș muri - MĂ VOI NAȘTE în același misterios labirint rătăcindu-mă... RUGA EMINESCULUI Fie să nu mă tămădui-tămăduiesc de harul ceresc; să nu mă mai simt navigând singură într-o barcă, leoarca de vise de parca mi-ar fi izvorât ape vii din sânii-copii; și-aș calcă peste valuri că pe spinări de dacice dealuri nici tare, nici blând îngânând un descânt cu rădăcini în pământul cel sfânt
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]
-
mă întorc acasă, pregătesc prânzul pentru familia mea, mă ocup de fiul meu cel mic ( cel mare e student), adică îi verific temele. Mă așez la computer și îmi fac și eu „temele” pentru ziua următoare, îmi verific corespondența, mai „navighez” uneori. Seara, obligatoriu lecturez reviste în limbi străine, doar așa mă mențin în formă din punct de vedere profesional. Week-end-ul îl dedic în general, activităților domestice. Probabil vă întrebați când mai am timp și pentru ceea ce numiți dumneavoastră „academic work
ASOCIAŢIA FRANCOFILÃ LUGOJ SE PUNE LA MINTEA PREŞCOLARILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361510_a_362839]
-
Fluture de noapte rotindu-se-n lumină Se crede-ntr-o floare...însä s-a' nșelat! Dezamăgirea-i mare și vrea ziua să vină Să zboare la floarea, ce l-a fermecat! Lumea asta mare e plină de durere! Noi navigăm prin lacrimi, precum un marinar Prin mare de tristețe, ne pierdem fără vrere! Suntem precum fluturi în jur de...felinar! © D. Theiss Referință Bibliografică: Speranțe amăgite / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013
SPERANŢE AMĂGITE de DOINA THEISS în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363977_a_365306]
-
băț: fluieraș de fag mult zice cu drag fluieraș de soc mult zice cu foc cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre esențe tari de foioase (nu tec, nu mango, nu bambus): arțar cireș stejar frasin stejar nuc plop (nu santal) pe cât te îndepărtezi de copilărie și de stejarii ei lemnul îți vine ca turnat și mereu alții îți vor alege
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
ce nutream una pentru cealaltă. De multe ori în anii trecuți am avut parte de o mână întinsă cu generozitate de prietena mea, ca de un far luminos care-mi semnala un țărm sigur pentru acostare, în întunericul în care naviga în derivă corabia vieții mele pe o mare dușmănoasă, bântuită de furtuni care încercau să mă spulbere. Am încercat mereu la rându-mi, să fiu și eu țărmul ei de speranță și să țin lumina farului cât mai vizibilă, ca să
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
fără bolți și fără acoperișuri. V Dacă steaua aceea, devenită a noastră, iradiindu-și îmbrățișarea de briliante, de chihlimbar, de rubine și ametiste, ar coase cu acul ei de aur fantele și sfâșierile unei nașteri ce se reînnoiește, o barcă navigând spre izvorul dintâi ne-ar realăpta ridicându-și sânii ca niște pilaștri, sub puntea de argint, ce sprijină picioarele rănite, care, după ce-au tot drumețit, se grăbesc spre adăpostul conviețuirii noastre. Traducere și prezentare: Eugen Dorcescu Referință Bibliografică: Goya
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
construiește un regat de frig. Doar sufletul rămâne cald, nu gol Și încă pot să-l chem și pot să-l strig. FIORDURI În suflete ne construim o hartă Din multele trăiri și sentimente, Un munte de dezamăgiri recente, Când navigăm prin lacrima cea moartă. Tristețea se depune-n sedimente Prin estuarul unde clipa-i spartă, Din timpul cel tiranic, ce ne poartă Spre cerul cu luciri fosforescente. Când rătăcim busola către norduri, Se-așează întunericul pe frunte, Iar noi, pierduți
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
întâmplă în țară.Da...ce-ți spun eu ție dacă nu vrei să te informezi?.. Hai, lasă-mă! Silvica s-a uitat mirată la el,a luat tăvița,ridicând din umeri:prostii!Apoi,fiecare plutește în lacul său de activitate,navigând cu toate pânzele sus.Gigi zboară pe telecomandă prin pădurea de știri,înfruntă uraganele din trillere și suspină prin telenovele.Silvica înnoată prin valuri spumoase de facturi și note de plată.Fiecare este fericit în felul lui.Amândoi se bucură
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
și fiul său, Ares, au devenit voluntari în Forțele de Rezervă, scrie publicația Gresham Outlook. Cei doi au emigrat din România în 2009 și s-au alăturat rezerviștilor armatei americane la 10 august 2010. Au aflat despre Forțele în Rezervă navigând pe Internet în căutarea unui liceu pentru Ares. În calitate de rezerviști, românii trebuie să se antreneze un weekend pe lună și două săptămâni consecutive în fiecare an. Au depus jurământul la Centrul pentru Procesarea Înrolărilor în Armată din Portland, Oregon, în
ROMÂNII DIN ARMATA STATELOR UNITE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/362477_a_363806]
-
învățat de la poeți că „un gânditor trebuie să fie tot ce spune”. De aceea, un acccident de cunoaștere face incertă veșnicia, iar omul spune doar ceea ce-i corespunde senzației de gust, ignorând celelalte simțuri. Pe mare lină toate vasele pot naviga cu multă măiestrie , spune Shakespeare, iar eu, mă gândesc că un iad se paote adăposti într-o singură globulă roșie, nevoia de Dumnezeu, invocându-se doar ca durerea să poarte un nume. (Paris, 25 mai 2011) Referință Bibliografică: Cura de
CURA DE GÂNDIRE de MARIA COZMA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361219_a_362548]
-
spiritului la toate încercările. Acest lucru afirmă și Gabriel Țepelea, unul dintre foștii deținuți politici: „Dacă totul e supus unui relativism implacabil, poezia ce a rupt cândva din adâncuri nebănuite, ce a populat clipele unor ființe abstrase din prezentul social, navigând printre semnele de întrebare ale propriului lor interior într-o celulă, poate să aibă o valoare literară, ea are totuși o semnificație individuală și documentară. Plonjând în eul lor intim, oamenii și-au făurit arme, ori biete cârje, spre a
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
de Moldova, iar acum „ prizonier de Transilvania”, cel puțin de vreo șase ani încoace. Ce v-a obligat la itinerarul acesta ? CMS - Mi-am urmat destinul, eu am trăit întotdeauna la orizontul misterului și îmi place să cred că am navigat permanent într-un ocean de eter-aer-foc. Vedeți, chiar și aici lipsește elementul pământ. Nu am avut niciodată pământ, dar nu-mi este frică. Toată viața mi-am dorit să fiu un mare artist, să trăiesc din drepturi de autor, de
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
că e pe cale să-și cumpere libertatea. Visa deja la clipa când, bogat fiind, se va fi oprit și se va fi retras într-un orășel liniștit, departe, undeva în părțile Parției, deghizat într-un negustor pe drumul mătăsii, sau navigând pe mare cu o corabie pe care avea să-și îmbarce averea și să plece unde va fi văzut cu ochii. Dar ceea ce el visase nu se înfăptui și își dădu seama cu timpul că ceea ce ar fi vrut nu
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NAVIGÂND PE MĂRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului NAVIGÂND PE MĂRI... Gânduri navigând pe mări, Înfruntând aprige furtuni, Iluzorii țărmuri peste zări, Zburând neîncetat peste genuni. Ele pleacă din inima în
NAVIGÂND PE MĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364244_a_365573]