1,431 matches
-
a sensibilității trupului ei însetat de nevoia de voluptate ... Împlinise douăzeci și cinci de ani, mai avusese cîțiva iubiți, ca orice fată normală, dar acuma, lîngă Adonisul ei, cum se gîndea ea la el, își retrăia parcă adolescența cea plină de fiori neînțeleși și tulburători, dar cu conștiința de sine a femeii împlinite. Pînă să-l cunoască pe el, ea nici nu realizase că trupul ei putea fi un instrument cu rezonanțe subtile. Sexul era un act mecanic, o provocare a simțurilor excitate
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
un drum rătăcit și într-o direcție greșită. Un om rătăcit pe care Isus îl chema pe nume. Și numele acelui rătăcit era Bogdan. Bogdan este căsătorit cu Marsha și au 2 copii. Bogdan Z.: În liceu m-am simțit neînțeles și de multe ori foarte singur. Mama îmi spunea să nu-mi fac nici o prietenă pentru că nu am timp de așa ceva, dar m-am îndrăgostit de o fată drăguță și am început să ne întâlnim. La scurt timp relația noastră
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
un drum rătăcit și într-o direcție greșită. Un om rătăcit pe care Isus îl chema pe nume. Și numele acelui rătăcit era Bogdan.Bogdan este căsătorit cu Marsha și au 2 copii.Bogdan Z.: În liceu m-am simțit neînțeles și de multe ori foarte singur. Mama îmi spunea să nu-mi fac nici o prietenă pentru că nu am timp de așa ceva, dar m-am îndrăgostit de o fată drăguță și am început să ne întâlnim.La scurt timp relația noastră
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MĂ-NTREB Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă-ntreb Cu gând de neastâmpăr număr anii Cu zonele deșertice prea dese, Atâtea ce-au rămas neînțelese, Ca-nscrisuri vechi din unele pisanii. O fantezie iscusită țese Întruchipări fantastice și stranii De risipiri și generoase danii - Imagini metaforice alese. Vom ridica puțin vălul uitării, Dar nu vom ști ce-ar fi putut să fie. Plăti-vom dar tributuri
MĂ-NTREB de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356657_a_357986]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > N-AM SĂ REUȘESC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului N-AM SĂ REUȘESC N-am să reușesc să te cunosc Pe tine, enigmă neînțeleasă Care te cred cu inima aleasă, Asta remarc oriunde bucuros. Când, în tăcere te admir, frumoasă Cu priviri timide și oarecum sfios Inima tresaltă în piept tumultuos, Când îmi răspunzi desigur mai voioasă. Nu pot să rabd răceala-ți exterioară
N-AM SĂ REUŞESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356736_a_358065]
-
și pentru oameni ca el. Ce minunată este Evanghelia, cât de minunat poate restaura ființă umană din cele mai grele căderi și situații disperate! Marea taină a evlaviei ce lucrează în viețile noastre, atât de aproape și totuși atât de neînțeleasa. De fapt cuvîntul Evanghelie înseamnă vestea cea bună a mântuirii prin Hristos. Iar apostolul Pavel a spus că Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor celor ce cred. De asemenea este puterea Să de a ne izbăvi din păcat
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
rege și preot “(Geneza 14, 17-24), de natură divină. În occident, papa și împăratul au misiuni diferite, ceea ce a dus treptat la emanciparea nobilimii, apoi a orașelor, burgheziei, proletariatului și în final s-a creat o societate civilă democrtica, de neînțeles și inacceptabilă în orient. Acum moldo-valahi mimează o societate civilă democratică, dar ea nu are nimic de a face cu modelul original, după cum am putut constata la lovitura de stat și referendumul din 2012. (Vezi comentariile divergente din presă occidenala
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
adâncă în punctual ei cel mai de jos de 1,3 km și având o lățime de 15 km. Cu “sculpturi” naturale în piatră și alte tipuri de roci, cele mai multe sedimentare, dar și metamorfice și pe alocuri bazaltice, “congruente” cu neînțelesul tainic al nașterii stelelor însă martor negreșit și tăcut la acest “spectacol stelar” - “că mii de ani i-au trebuit/ luminii să ne-ajungă” - , “stane” macro și microlitice de o stranietate adesea înspăimântătoare, copleșitoare, întinderi și trecători de-ți taie
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
medicii chemați de urgență la căpătâiul lui l-au văzut numai dând din mâini, bolborosind cuvinte de neînțeles și dându-și duhul; Constatând apoi că pacientul murise fără ajutorul lor, medicii s-au retras murmurând: Uite-așa mor oamenii mari: neînțeleși! Referință Bibliografică: Oamenii mari / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
OAMENII MARI de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355683_a_357012]
-
Titlul poeziei poate sugera sosirea timpului „Noii Ere”, când inima se va dori umplută cu spiritul divin, iar creierul să ardă incandescent în fiindul aleșilor unei lumi a ideilor mărețe. Lumea în care Bacovia a creat l-a considerat un neînțeles, un prea întunecat al erei pe care ei și-o credeau luminoasă ca materie, nu și ca nevăzut incandescent. Venirea lui în lume a fost în plină zi, când soarele văzut încingea cu bretelele razelor lui spațiul terestru, în calculul
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
omul ca poet al umbrelor și al obsesiei cenușiului, sub greutatea metalului plumb, al cărui sens este alunecarea lentă în moarte a oamenilor, a lucrurilor și a lumii, a destinului universal. „Și totul se mișca în umbre trecătoare”, vizualizează sugestiv neînțelesul existențial al lumii care coboară și tot coboară în întunericul fără margini, fără dorința de a găsi răgazul explicării menirii omului ca trăitor și nu ca ființă. Care sunt marginile trăirii și limitele învățării din viață? Umbra este dublul mișcător
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
tot coboară în întunericul fără margini, fără dorința de a găsi răgazul explicării menirii omului ca trăitor și nu ca ființă. Care sunt marginile trăirii și limitele învățării din viață? Umbra este dublul mișcător al fiindului teluric, semnul întunericului, al neînțelesului pe care poetul-om l-a descifrat și l-a încifrat în existența literatului. Doar el cunoaște taina venirii și trăirii, el știe că în matricea sa trebuie să urce, de fiecare dată din cele nouă coborâri, greul nevoilor gândirii
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
Școlii Militare de ofițeri activi de artilerie de la Sibiu - Arma Topogeodezie, apoi al unei Facultăți de Inginerie a Sistemelor Biotehnice a Universității Politehnice București, 2001. Autorul unui mare număr de volume: „Tributul clipei”, „Nu chiar totul despre sex”, Gândurile unui neînțeles, „Gânduri de neînțeles”, „Gânduri cu subînțeles”, etc. Participă cu creații literare de asemenea la un mare număr de volume colective. Scrie cu o ușurință de floretist. Prozele din cartea de față s-ar încadra speciei proză scurtă. Sunt pline de
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
normalității reflectând distanța pe care omul contemporan lui este rupt, în fapt, de realitate. Personajul trăiește într-o viață imaginară, dureroasă și inimaginabil de vulcanică. Barierele, care i se interpun dorinței lui, sunt de netrecut și, de aceea, devine un neînțeles refugiat într-o lume vulgară, reală animalității. Eroii superrealiși nu au credință în vreo existență exterioară existenței lor și mult mai puternic energetică, entitățile superioare deusiene; pentru el gestul prezent este definit prin personalitate, uzează de tot ce este vulgar
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
onomatopeic englezesc „Blah, blah, blah” nu își trage cumva originea, nu din instabilul cuvânt spaniol „hablar” ci de la porecla dată acestor oameni negricioși, adică a blackilor (blachilor, sau blahilor), sau mai precis din persiflarea pronunției repezi a vorbirii acestora, care neînțeleși de catre anglo-saxoni, erau luați în derâdere că limba lor este un fel de „blah, blah, blah”! Oare acest domn Blach nu este cumva brunet, cu un ten mai inchis la culoare decât germanul acela „blond”, ca spicul grâului și la
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
vine, Un dor neașteptat. Mă simt străin aici, Un biet copil pribeag Dar mă gîndesc la tine Cu zîmbet, suflet drag... Tu Eminescu, Geniu, Ești steaua de pe cer Și mă privești pe mine Cum tremur, strig și gem... Mă simt neînțeleasă, Cum cred că și tu-ai fost: Revoltă, luptă-ntr-una Mă sting, și ce folos? Eu strig si Tu n-auzi Cred că mi-i vocea pală, Răsai Luceafăr Sfînt, Lumescul mă omoară! Referință Bibliografică: Eminescu / Tanea Roman : Confluențe Literare, ISSN
EMINESCU de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369132_a_370461]
-
peste încă un sâmbure dornic „să prindă rădăcini în viață“, Pavel, un copil găsit în scorbura unui nuc bătrân și adopta de familia Stanca, aceasta căutându-i zadarnic părinții care l-au zămislit. Nu întâmplător Pavel va fi „un veșnic neînțeles“, un singuratic, nu-i place să se joace cu alți copii, nu comunică, nu socializează cu ei, iubea natura „lumea vieții lui;“ de la 6 ani îi place să muncească. Pavel se va împrieteni cu Edwina pe care o vedea altfel
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
-ți de iarnă plânge-un ametist ciupești cordelina firului din mine creat de-ntuneric sub al pânzei trac cu-amintiri ce surpă galbene suspine din chipul de înger făcând chip de drac ‘cercănezi în ziuă fostul cer armanic luându-i neînțelesul, făcându-l mișel tunet de trădare asmuțind amarnic peste-a mea iubire, fără acel „miel”. tăciunezi privirea-mi cu a nopții fugă pe masa tăcerii fructele vorbesc ușa mi se-nchide... între noi e-o „fugă” ce se-așterne-n coardă, când
VIOARA... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369881_a_371210]
-
în inimile lor nădejdea depășește măsura, poate doar atunci visurile lor se îndeplinesc. Poate că acolo, nu Aici, nu Acasă, mâinile creștinilor n-au atins culmea gândurilor și visurilor arhipăstorilor. Poate că Aici și nu acolo se află misterul de neînțeles a unei uimiri și a unei mirări veșnice. Poate că dorința lor de putere a venit pe lume odată cu ei sau poate chiar cu mult mai înainte. Poate că această dorință a fost legănată dar neînplinită multe veacuri în inima
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
Poezie > Oglindire > ARIPILE Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului ARIPILE Și-ncet încet mă regăsesc undeva aflată poate-n vârtejul facerii lumii sau poate-s doar unica supraviețuitoare a unui încă neînțeles cataclism nimeni în jur doar telefonul care zace pe birou în husa-i colorată ca o păpușă muppet abandanota ochiul inboxului de albeață acoperit fixeză imobil pustiul și sunetul tastelor obosit mototolește ca pe o foaie de staniol de conținut
ARIPILE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370032_a_371361]
-
n" fiind, spre ,,n+1", pentru completarea-mi... Iar, dacă si numai dacă , acel 1 potrivit, îl găsesc să mi-l adun din mulțimea numerelor raționale sau... iraționale, atunci, oricât de raționali am fi, prin metoda absurdului, sau o alta, neînțeleasă și neexplicată până acum, noi numerele, ne pierdem raționalitate, devenind, absurd de nebuni, nebunii infinitului cu plus, ce rupem ordinea matematică a exactității, a simpului calcul... Ne urmăm noile leme ---leme ale inimii. O nouă ordine ---fără ordine--- cu alte
SUNT INTERVALUL (N+1) de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370311_a_371640]
-
Spre sensul înțelesului curat. Prin înălțarea gândurilor clară, Mai văd un sanctuar neîmbrăcat. Ușor, îi dau cuvântul să-l îngâne, Ce-n voluptăți de vis neispitit, Desăvârșirea sensurilor fine, E-acest poetic prea-adeverit. Când tot zeiescul e o veșnicie Peste neînțelesele genuni, Iar voluptatea nopții mă îmbie În paradisul clarului nocturn, Prin nopți de sanctuare- nveșmântate Nu mai e umbră de-ntuneric fad, Lumina, preschimbată-n forțe sfinte, E Dumnezeul lumii, neîntunecat. Și-n înălțarea gândurilor, clară, Veșmintele în temple se
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
treabă. ** Ioana era fericită cu Colaie. El muncea de dimineața până seara. Pe ea o cam cocolea. Însă de la o vreme, a bagat de seamă că acesta se trezea noaptea din somn, transpirat, ba câteodata bolborosea în somn niște cuvinte neînțelese. Credea că totul se datorează muncii îndârjite pe care acesta o făcea . Ioana i-a zis, într-o seară: -Colaie, n-ar fi bine să mai fi luat pe cineva să te ajute la muncă? Prea te opintești cu toate
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
precizate în timp - timp care însumează în acest volum de poezii aproape 100 de poeme, de la începuturi până în prezent. Continuitatea lor au logică interioară, uneori impune și impresionează prin conținutul în care poeta s-a investit necondiționat. Așa sunt poemele: Neînțeleasa poezie; Sincope temporale; Rătăcirea timpului la Masa Tăcerii; Prin ochiul copilului, fulg în devenire; Oprește clipa, călătorule! . .................................................................................. ,, Și acum mă înalță în zbor, în cer, printre stele, zâmbește, lumina-mi privește, chiar dacă eu sunt aici, El e acolo, undeva, în
DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370736_a_372065]
-
dormi cu ochii deschiși. Dar nu asta am dorit să-ți spun Habilla. Stăteam cu toții în întuneric unde nu cunoșteai pe nimeni deși toți îți păreau a fi cunoscuți și auzeai o mulțime de șoapte și voci murmurate într-o neînțeleasă amestecare, după cum ți-am mai spus. E un loc unde nu poți înțelege nimic fiindcă nu e nimic de înțeles acolo. Și iată că în acel loc fără speranță, în această noapte, s-a făcut o mare lumină acolo unde
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]