484 matches
-
a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce într-o ulcică ori pahar. Apoi scoate din sobă, cu vârful unui cuțit, 3,6 sau 9 cărbuni aprinși, îi aruncă apoi, cu mâna, în apa din ulcică, numărând de-a îndărătelea: 9
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
niște steluțe țesute anume pentru mine. Bogăția Crăciunului copilăriei mele n-avea margini. O zi specială, dedicată lui Dumnezeu. O zi în care candela ardea neîntrerupt, iar bucatele se rânduiau la vedere, ca niște ofrande. Mama sfințea casa cu agheasmă neîncepută, așeza busuioc în toate cele patru colțuri ale casei pentru sporul casei și sănătate și binecuvânta pe toți: oameni și animale. Singură, ruptă parcă de lume, mama era parcă și preot, și mirean. În sfânta seară de Crăciun, la căldura
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci de descântece și vrăji, pentru felurite boli, pentru deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce într-o ulcică ori pahar. Apoi scoate din sobă, cu vârful unui cuțit, 3,6 sau 9 cărbuni aprinși, îi aruncă apoi, cu mâna, în apa din ulcică, numărând de-a îndărătelea: 9
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
creatoare este "comme Dieu en nous" [s.n.] [precum Dumnezeu în noi]73, "vie incessante, action, liberté" [viața continuă, acțiune, libertate]74, sau, cum spune undeva Ion Barbu - " Virgin triunghi tăiat spre lume". ("Grup"). În emoție, sugerează poetul român, "în materialul neînceput și obscur" este cuprinsă "în putere" [en puissance] întreaga opera 75. Această incarnare a memoriei cosmice în emoții creatoare se face doar în câteva spirite privilegiate (artiștii de geniu): Ea sare dintr-un suflet în altul, din depărtare în depărtare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor și mătrăguna au caracter magic 437. Portretul Ancăi Vogel reflectă ipostaza degradată a zeiței, prin căderea în timpul și spațiul profane: "Arăta o femeie de vreo 50 de ani, mare, mătăhăloasă, cu obrazul lătăreț, tăiat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cei care știu să privească dincolo de corpul aparent al lumii, lumina înfățișează un alt peisaj, zugrăvit în alb: "Privește, noaptea-i albă, și au căzut luceferi" (Priveliști)18. Noul pământ care se ridică din adâncul poemului oferă imaginea unui început neînceput care, pentru a fi văzut și rostit, solicită intuirea absolutei sale putințe de a fi, vremelnicul diafan al inaparentului care se pune altfel în vedere ("lumină pură am cules sub gene", Biblie) și cheamă la o altfel de rostire, căci
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adâncul răsfrânt în sus spre "văile albe ale lunii", topos imaculat, neparazitat de nicio apariție, al posibilului în stare pură. Spațiul tăcerii absolute, dinainte de cuvânt, este imaginea translucidă în care totul se topește și revine la sine, în premanifestarea începutului neînceput: "E atât de înaltă lumina/ Că toate cuvintele se topesc în ea". Nimic nu începe să se rostească, deși în nimicul rostirii se zbate deja cuvântul topit în lumina dintâi. Nu e capătul de tăcere al rostirii, nerostitul în care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poate spune: Dar în inima ta a intrat/ Un călător al drumurilor înalte". Călătorul drumurilor înalte - poezia Naturii ce naște poemul 7 - vine de departe, dar nu din trecut sau din nevăzutul nelocuit, ci de altundeva, din imprevizibilul miraculos al neînceputului, al posibilului pe care nu îl vedem, dar care se arată în chiar nașterea și desfășurarea poemului: marea imagine sau pro-misiunea creației. Nichita Stănescu. Patru ipostaze ale luminii care taie vederea Cum se reflectă imaginea interioară (poetală) în imaginea (poetică
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care nu mai poat fi închis, stă deschis în lumina imaginii. Sorin Mărculescu. Dubla intuiție și definirea prin precursorat Poate intuiția să înainteze până dincolo de începutul care se dă rostirii? Să cuprindă cu înțelegerea ei fulgerătoare donația inaparentă a unui neînceput, semnul arătător al semnificabilului care se pre-dă? Într-un studiu despre Dámaso Alonso, Sorin Mărculescu își mărturisește fără înconjur adeziunea pentru ceea ce el numește definirea prin precursorat. Cităm întregul pasaj, elocvent prin fervoarea pledoariei: "Să ne mulțumim a ne defini
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă fenomenologia doar apariția ca atare, fără hermeneutica prin care, în chiar vizibilul apariției, să înțelegem ceea ce apare?15 Dar ar avea vreun rost să înțelegem timpul întâlnirii într-un gol răsfrânt, cu prețul dizolvării întâlnirii înseși? Un răstimp al neînceputului al cărui conținut e gol, atunci "când nu știu dar fulgeră/ totul și fețele tale/ se aprind de înc-o lumină/ mai veche". Nu știm ce vedem, dar fulgeră totul 16. Inteligibilul nu suferă aici nicio amputare; semnificatul nu e diminuat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumină mai veche decât golul. Încă o lumină - alta - peste cea pe care o arată imaginea; străluminată, aceasta nu dă numai de văzut, ci și de înțeles în lumina care o premerge. Dar ceea ce apare se pune în vedere ca neînceput al vederii, ca prevedere în lumina care vine înaintea imaginii. Pentru ca ea să vină - în chiar veșnica ei prevenire -, timpul trebuie să se dizolve, să-și curme curgerea în fântânile în care el e nevăzut, stătător în sine. Se înfășoară
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Dar în ceea ce apare și semnifică, a fi se pre-dă, precum timpul în pre-curgerea sa nevăzută sau miezul ce iradiază în carnea fructului 18. Este locul vechii lumini, răzbătătoare prin timp și prin noaptea înțelegerii, imaginea strălucitoare a poemului nesfârșit, neînceput. Ștefan Aug. Doinaș. Despre real ca distanță a imaginii Reducția revelatoare Putem vorbi de realul imaginii? Nu se pune oare în fața noastră contradicția - și paradoxul - prin care, stipulând realitatea unei lumi imaginale, suntem constrânși să ne confruntăm cu ceea ce s-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mica eshatologie infratextuală a nașterii din nou. Iar ceea ce apare e tărâmul unui inaparent de neprivit, imprezentabilul unui pustiu arzător 51. Vederea nu e acum mistuită, absorbită de preaplinul care i se impune; ea e arsă de preagolul unei lumi neîncepute, de imaginea neființei care își află locul, locuiește în lumina putinței- de-a-fi. Căci ceea ce nu este - nu mai poate fi în ordinea ființei poetice - dispare pe fața ștearsă a lumii, dar în cuprinsul noului tărâm pustiul celor ce nu sunt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din vedere? Nimic decât bucuria aspră care inundă ochiul smerit 69, nimicul ascezei care golește umplând: Nu mai văd nimic de bucurie", "Doar înghețăm pe drum de bucurie./ Cad scorburi mari de aur peste noi", "Izvorul pururi însă pur/ Și neîncepută pururi bucurie/ Acestea ochiul meu vedea"70. Ceea ce se prefigura discret în Vămile pustiei se dezlănțuie acum drept adorare nemărginită a nevăzutului, vedere extaziată de penuria vizibilului, de sărăcia ființei redusă la limita subzistenței ontologice. "Văd liniștea luminilor dintâi/ Și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ne spune adevăratul nostru nume"9. Noul relief care prinde contur dă măsura unei tectonici a posibilului sau chiar a condiționalului intuibil. Totul se resoarbe în informul subliminal, în materia pură și în privirea tactilă - virgină - a începutului. Un început neînceput, infra-real, pre-originarul de dinainte de timp și de moarte, nerostibilul preformării: un pământ ondulat, brăzdat de emoția regăsirii numelui, a ipseității subiectului defunct. Un nume pe care nu îl avem, dar sub care stăm; nume a-nume, în bernă, o parolă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
scurt, date fiind condițiile favorabile, urma în mediu a unui eveniment deja petrecut ar fi putut fi readusă la o viață nouă mai intensă chiar decât cea a evenimentului "inițial" - inițializat mai mult pentru exorcizarea fricii omenești de nesfârșit și neînceput. Concepu vaca menită s-o ascundă pe Pasife din lemn de pin rezonant doborât chiar de el în munți și acoperit cu piele de vită. Trei nopți dormise sub copac așteptând să primească încuviințarea lui la tăiere. Dacă într-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
erotic îl lăsă cu mâna nu atât goală, cât plină de un dulce dor de ducă mai departe, până-n pânzele albe chiar: exersând prinderea acestui joc nou, la fel de bine se putea spune că mâna-i era cerută nupțial de el; neînceputul era deja nesfârșit. Ca tot omul de rând, Rică se crampona mai mult de documentele de identitate nesolicitate decât de cele solicitate. În așteptarea evidenței capabile să-i dovedească masculinitatea cu brio, îl cotropeau timpi mici și arizi ca firele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele sfințite. Dar adevărata sărbătoare a paștelui începea pentru noi în zori, când ajungeam acasă. Tata și noi scoteam și aduceam apă neîncepută, o turnam într-un lighea n și într-o cană, în care mama punea un ou roș și ceva bani metalici, care, spunea ea, însemna argintul și aurul vieții. Ne spălam cu rândul, după ce ne închinam cu cuvioșie, aceasta însemnând
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Egist, pacea poate fi mai greu de câștigat decât războiul : Haosul și pustiirea de acolo însă sunt clare, nimic mai încurcat decât echilibrul păcii (IV 7). Iubirea reală pentru Casandra ascunde nevoia de purificare. Regele mărturisește o sete după ape neîncepute (II 12), dar Casandra simte că nu sunt făcuți unul pentru celălalt, că el așteaptă de la ea alinare, nu dragoste (n-are sprijin și pace. Și le-a căutat la mine - III 9). Clitemnestra știe că doar prezența rivalei sale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se găsește la începutul tuturor călătoriilor (III 4). Bătrânii speră să afle la tinerii din preajmă un leac împotriva timpului. Relația dintre Agamenon și Casandra le apare tuturor ca năzuință spre tinerețe. Agamemnon își declară setea după ape curate, limpezi, neîncepute (II 12), Clitemnestra înțelege că el vede în tânăra captivă o pavăză împotriva senectuții (femeia abia ieșită din copilarie, adusă... să-ți ție de urât la bătrânețe - III 14). Egist o previne pe fată că regele caută în ea doar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
greutățile și vor avea noroc în toate. La Sfintele Paști. La Costișa a rămas pe mai departe tradiția, ca după venirea de la Înviere cu lumânarea mare aprinsă (care se păstrează peste an), toți din familie să se spele cu apă neîncepută dintr-un vas curat, în care s-a pus un ou roșu și un ban (monedă). Aceasta, pentru a fi roșu la față și sănătos ca oul și puternic ca banul. Mezinul casei ia oul și banul. Tot la Paști
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cornescu nu-i pasa. Și toată lumea îl aplauda: Halal Ștefan cel Mare! Să trăiești Ștefan cel Mare! Mai ales evreii ziceau: "Chichi azoi! Ștefan cel Mare! Bravo Ștefan cel Mare! Și iapa necheza și-i stropea pe toți cu apă neîncepută și da niște pocnituri ca de pistol. Și toți elevii mari de la Școala Normală au format armata lui Ștefan cel Mare, înarmați cu ghioace țintuite și cu arcuri, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare. Și într-un an n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Giordano Bruno"), v. ms.2257, f.4291. George Popa își propune să elucideze ce ar fi să însemne acest "à la Giordano Bruno" și ducându-se la opera acestuia, atrage atenția că pentru ilustrul italian "suprema eliberare însemnează întoarcerea la Neînceputul absolut, dincolo de orice model de ființare, de orice model de "lume"", concepând o transcendență de "dincolo de orice sistem ontologic, o antilume". Aici devine concluzia este "sălașul geniului". George Popa constată că această suprarealitate este relevată de știința contemporană nouă, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]