1,059 matches
-
ad rem " din Românul și Timpul, nu ne putem opri de a face o singură observare, care ni se pare a esprima adevărul, fără nici una din drapările intenționale ale restului presei. Ceea ce caracterizează pe organizatorii repezi este neștiința de carte, neștiința în cestiunile pe cari le dezleagă c-o copilărească ușurință. Căci finanțele sunt o știință, ele stau în legătură cu știința economiei politice, cu știința administrației. Într-o țară unde sunt deputați și jurnaliști care au studiat atâta pe cât se poate învăța
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noastră. Ea și-a asimilat așa de bine materialul slavon cum și l-au asimilat limba ungurească și, dacă cineva pe baza cuvintelor numai ar voi să deducă ceva în privința originii noastre, aceasta va fi mai mult o dovadă de neștiință din partea sa decât un argument în privirea noastră. Dar preste tot românii au dat prea mult pe părerea străinilor, pe când această părere ar fi trebuit să ne fie cumplit de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine. Căci fiecare popor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
școlare cel dintâi, ba poate în întreaga arhidieceză puține ținuturi se vor putea lăuda cu școli bine organizate ca acest arondisment. Toate celelalte din apropiere sunt cu mult îndărăt. Ungurilor le place însă {EminescuOpIX 411} a vedea pe român în neștiință și necultură, căci unde e de lipsă să facă ceva nu fac nimic, ba se bucură de starea cea în adevăr regretabilă, și de altă parte desființează o școală despre care cu mândrie se poate zice că astăzi poate concură
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
siguranța că și-ar pierde admiratorii, toate aceste, puse la locul pe care-l ocupă (la începutul recenziunii), devin o strategemă. Aceste aserțiuni ar fi trebuit să urmeze în mod concludent din recenziune, nu s-o premeargă. A arunca bănuiala neștiinței înainte de-a o fi argumentat mai întîi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuințarea cărora abia argumentațiunea făcută gata ne dădea un drept. Dacă noi, plătind cu aceeași monetă, am zice de pe acuma - la începutul observărilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a bănuielii de superficialitate aruncată asupra autorului prin "mirarea" de la capăt. Dar să admitem - deși nu concedem - că în cartea d-lui Maiorescu ar fi nu o contrazicere - ci zece. De unde și până unde vine recenzentul să deducă din contraziceri neștiința autorului? De când contrazicerile sânt o dovadă de neștiință? Dacă noi am susținea de ex. că Condillac a fost materialist, că st. Ioan e întemeietorul logicei, că romanii vorbeau grecește, atunci aceasta ar fi o dovadă de neștiință. Dar o contrazicere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mirarea" de la capăt. Dar să admitem - deși nu concedem - că în cartea d-lui Maiorescu ar fi nu o contrazicere - ci zece. De unde și până unde vine recenzentul să deducă din contraziceri neștiința autorului? De când contrazicerile sânt o dovadă de neștiință? Dacă noi am susținea de ex. că Condillac a fost materialist, că st. Ioan e întemeietorul logicei, că romanii vorbeau grecește, atunci aceasta ar fi o dovadă de neștiință. Dar o contrazicere? Dovedește cel mult ceva în privirea puterii de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deducă din contraziceri neștiința autorului? De când contrazicerile sânt o dovadă de neștiință? Dacă noi am susținea de ex. că Condillac a fost materialist, că st. Ioan e întemeietorul logicei, că romanii vorbeau grecește, atunci aceasta ar fi o dovadă de neștiință. Dar o contrazicere? Dovedește cel mult ceva în privirea puterii de judecată a unui om, nu în privirea științei. Ce ignorant ar trebui să numim pe Kant, care se contrazice câteodată, care dă câte două definiții despre un lucru din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ce ignorant ar trebui să numim pe Kant, care se contrazice câteodată, care dă câte două definiții despre un lucru din care nici una nu-i bună, ba se esclud... C-un cuvânt orice neconsecuență în gândire ar trebui stigmatizată drept neștiință. Dacă învățătura l-ar garanta pe cineva contra erorilor de judecată, atuncea pe de o parte n-ar mai fi dispute între oameni învățați, iar pe de altă parte, dacă învățătura ar fi condiția judecății, oamenii neînvățați n-ar putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va voi să le înțeleagă. Și un asemenea cap cu judecată. vastă și limpede este într-adevăr autorul manualului de logică, din care cauză republica literelor române e pe cât se poate în contra lui. Insinuări, buiguiri confuze despre cosmopolitism, bănuieli de neștiință, acuzări de plagiat, toate aceste se aruncă asupra unui spirit care în fiece șir e de transparența cristalului și nu lasă nimăruia îndoieli asupra celora ce voia să zică. Și când nu mai ajung aceste, atunci se ia refugiu la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-s de pe-aici, dar oare la ei, de unde-or fi fiind, nu plouă, nu se face focul, oare cum trăiesc de habar n-au că focul nu poate să ardă pe ploaie! Și cum mă uitam așa, înciudat de neștiința lui, deodată au izbucnit... limbi de flăcări. Din jarul stins! Pe ploaia care cădea, rece și deasă! Nu mi-a venit să-mi cred ochilor! Abia atunci m-am uitat la el! Doamne, ce ochi avea! Așa cum e cerul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
stai afară”. - „Când sunt cu tine, fiul meu, sunt și afară și înăuntru, adică peste tot unde ești și tu, trupul pe care-l vezi nu are nici o importanță, nici în timpul vieții n-a avut, dar îi acordam noi din neștiință și obișnuință. Totuși mi-e frig, în adevăr, mi-e frig”. - „Lasă-mă! Gândește-te că n-au vrut să ne primească... trupe uitate de Istorie, acolo am înghețat. Dar am murit, domnilor, am murit - am reușit să le strigăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
interlocutorului și să-i distragem atenția putem utiliza o întrebare cum ar fi: „V-ar place o croazieră de trei zile în Delta Dunării și pe canalul Eustache?”. Unii intervievați nu vor sesiza capcana sau vor evita să recunoască propria neștiință. Important este, în acest caz, să nu ridiculizăm neapărat oamenii, ci, în subsidiar, să tragem un semnal de alarmă: incultura este o realitate. Raidul anchetă. Ca în emisiunile de tip „Camera ascunsă”, ziaristul poate provoca realitatea, pentru ca, ulterior, să scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
optim și maximizare sunt date ca instrumente unui neajutorat 25. Cu atât mai mult trebuie să spunem că toată această zbatere nu a fost provocată de capitalism, așa cum eronat se spune, uneori, chiar de către oameni foarte inteligenți. Din eroare, din neștiință, sau din poziționare ideologică, spunem că, de exemplu, consumerismul este invenția capitalismului. Nimic mai fals. Omului i-a fost foame dintotdeauna, iar căutarea hranei a fost ocupația sa de bază de-a lungul a mii și milioane de ani. În
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
una socială și culturală. Ea este, deci, o decizie bio-psiho-social-culturală. În condiția umană binele este sănătatea, libertatea, dreptatea, bunăstarea și firește, adevărul. Răul îl constituie boala și crima, precum și prostia, care trec prin toate principiile de mai sus, fie din neștiință, fie din rea-credință, fie din nebunie". Vezi Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973, p. 17. 27 Anton Dumitriu crede că occidentul și cultura occidentală se află ,,abia în faza tinereții sale, căutându-și propriile ei coordonate". Culturi eleate și culturi
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de justificare a erorilor. Dar există greșeli și greșeli. Una este să greșești drumul spre casă, când te întorci afumat de la cârciumă și alta e să-ți clădești afacerea pe himere. După cum nu e totuna dacă ai greșit o dată, din neștiință, cu a persevera în greșeală, cu bună știință. Urmări grave pot avea greșelile săvârșite în conservarea sănătății, în afaceri și în educația copiilor. Asupra acestora din urmă vom zăbovi. Cea dintâi greșeală a părinților (cel mai adesea a celor care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tendințe internaționale. De aceea, erau publicate permanent articole din ziarele occidentale și aproape săptămânal era o emisiune TV pe tema sectelor. După cum se știe, în rândul populației tendințele anti-secte se sprijină pe legătura cu Biserica tradițională și, în parte, pe neștiință. Cât de repede se pun faptele criminale în legătură cu activitatea sectelor o arată două crime, acțiuni tipic criminale față de adolescenți (despre care presa, oricum, nu relatează), care au avut loc în țară la sfârșitul lui martie și care au fost atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-ți voi face concesia vreunei amintiri. Morți unul altuia, cine ne-ar opri să ne facem de cap în acest cimitir fără cadavre care e viața? Până și stârvurile au dezertat și-am rămas singur în moartea pe care - din neștiință divină - Ignorant făr-de început - numit-o-ai viață.” Dar în această apoteoză negativă poate fi și o nostalgie a cerului, o dorință secretă de sfințenie, o voință autentică de a atinge grația divină, starea de extaz mistic. C. a avertizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Pe cât de mult ipocrizia existențială a celor din jur e cauza unei revărsări de nihilism, tot pe atât propria ipocrizie îi provoacă valuri de denunțare. Ea face, oricum, obiectul unor analize consecvente și minuțioase. Față de ceilalți, impostori chiar și din neștiință, Cioran își asumă o luciditate devoratoare. Cumva blazat, observ: „Ceilalți nu au sentimentul de a fi niște impostori Ă deși sunt; cât despre mine... sunt tot atâta ca și ei, însă o știu și sufăr pentru asta. / ( Pentru că am căutat
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mult nu poate accepta jocul. Viața în esența ei i se pare un joc mistificator. Luciditatea sa cinică nu-i permite să se înșele. Și-atunci, neînșelându-se, Cioran preferă să joace el însuși când și când jocul mistificator al neștiinței. În plus, mai există, cum am văzut deja, și alte cauze ale topirii sale în mulțime. Printre ele, teama: „Singurătatea e singurul lucru ce-mi place, dar când sunt singur Ă mi-e teamă” (I, 109). Face legământ cu singurătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care nu putem da un răspuns competent, nefiind pregătiți în acel domeniu. În acest caz nu este bine să-l repezim pe copil, ci să amânăm răspunsul pentru a ne edifica asupra problemei puse de copil. Nici oboseala și nici neștiința noastră nu trebuie să fie pretexte pentru a nu-i satisface interesul. Nerăspnzându-i la întrebări sau repezindu-l vom săvârși o dublă greșeală: îi vom stinge interesul de cunoaștere și ne vom discredita în fața lui. Când copilul se află în
Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
cuprinde și „un mod anumit al acțiunii, conduitei și-a manierelor”; ea „pretinde moralitatea de la om”. Ideea aceasta a moralității culturii adevărate e reluată adesea, cum într-un articol publicat în Curierul de Iași (17 decembrie 1876) în care denunță „neștiința de carte” a „organizatorilor repezi”. Aceștia au atâta știință de carte câtă au putut învăța prin „academiile din cinstitul oraș al Mizilului”; de aici „cumplita (lor) superficialitate în toate cestiunile”. Și diagnosticul: „lipsa de cultură e egală cu lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pedagogică, motiv pentru care ea nu a dat și nici nu putea să dea roade mulțumitoare” (ibidem, p. XI). Cauzele? Conceptul de „educat” nu se sprijină pe o concepție științifică, ci se inspiră dintr-un „diletantism” care merge până la „adânca neștiință” și „corupție morală”. Și care-și găsește expresia în „haosul, la care a parvenit în spirit, organizare și tehnică politica noastră culturală”. Se înregistra, credea pedagogul ieșean, o totală „lipsă de idei în organizare, de inventivitate în tehnică”, nu aveam
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pedagogică a Serviciului Social" În cuvântarea pe care a rostit-o la inaugurarea Școlii de la Pitești, în 1939, D.Gusti arată că nu e de conceput un intelectual român care să nu cunoască suferințele trupești și sufletești ale țăranului nostru, neștiința de carte în care trăiește acesta, care să nu se întristeze și înduioșeze de soarta acestor fii numeroși ai neamului nostru. Serviciul Social - arată în încheiere profesorul Gusti - este o școală în care se va forma caracterul intelectualului român. Eideea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vorbesc despre lupta acestor răzeși pentru menținerea stării lor. Actele oficiale au consemnat acțiunile acestora până în vremea primului război mondial. Noile relații sociale de după război au făcut să se piardă însă conștiința de „neam” a locuitorilor comunei, iar mizeria și neștiința au definitivat acest proces. Când, în 1927, s-au pus bazele Căminului Cultural Ungureni, locuitorii acestor așezări resimțeau o nevoie acută de „lumină”, de aer nou. Instituția de la Ungureni este prima de acest gen în țara noastră. Profesorul Vasile Pavelcu
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
coloratură politică, sorțul său de izbândă finală este pierdut”. Acest crez al angajării doar în slujba satului, și nu al partidelor l-a călăuzit pe conducătorul mișcării de la Ungureni tot timpul. El chema îndeosebi pe intelectualii satului „la luptă” cu neștiința, făgăduindu-le „cea mai deplină mulțumire sufletească și satisfacțiune”. Înființat prin Ordinul nr. 2069 din 12 martie 1927, Căminul Cultural de la Ungureni a numărat, la început, 110 membri, conduși de un „sfat”. Președinte era profesorul Eugen Neculau, vicepreședinte - șeful gării
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]