511 matches
-
muceniciei - n. n. footnote>; de acum încolo să-L lăudăm prin suferință<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, în PSB, vol. 52, Editura I.B.M.B.O.R., București, 2007, p. 293. footnote>”. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan, Neaga, Căderea Vidinului, Cum a aflat Alecsandri baladele sale; această carte a fost dedicată poetului Vasile Alecsandri. Poveștile Peleșului conțin următoarele legende: Peleșul, Vârful cu dor, Furnica, Piatra arsă, Jipii, Caraimanul, Peștera Ialomiței, Ceahlăul, Valea rea, Balta. Râul doamnei, Dâmbovița, Puiul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de „glorie școlară” poate fi considerat anul școlar 1955/56 când a funcționat aici clasa a V-a de gimnaziu în localul construit în 1930 fiind chemat ca director Vasile Miron din Dănceni, dar având în colectivul didactic pe tânăra Neaga Sîmpetru, o profesoară de limba română deopotrivă inimoasă, frumoasă și inteligentă, căsătorită apoi cu inspectorul școlar I. Agachi. Printre elevi: Viorel Popa, Dumitru Balan, Corina Tătărăscu, Didi Marin (din Strâmba, fiul lui Ilie Marin), Gigi Ghiugan ș.a. În anul școlar
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
câteva nuvele (Gala Galaction, Alexandru Mironescu), polemici (Gheorghe Racoveanu vs Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae vs Lucian Blaga), eseuri speculative (Dumitru Stăniloae, Mircea Vulcănescu), jurnale (Sandu Tudor) sau studii biblice, patristice, dogmatice sau de istorie ecleziastică (Gala Galaction, Vasile Radu, Nicolae Neaga, Liviu Stan, Iustin Moisescu, Irineu Mihălcescu, Ioan Coman). Multe cărți care apăreau primăvara la Paris ori Berlin erau recenzate cel târziu în toamna aceluiași an la București. Traducerile din autorii patristici au fost, de asemenea, considerabile. Interbelicii redescopereau tradiția, construiau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
decembrie, de Sfântul Nicolaie de hramul bisericii școlii. Dintre foștii profesori erau nelipsiți mulți ani Pr. Victor Cazacu, Eleanor Usatiuc ultimul director (decedat 1992), Sergiu Roșca, Ion Râmba (decedat 1994), Vasile Apostol iar dintre elevi A. Costin, N. Murafa, V. Neaga. Comemorarea unor personalități basarabene avea loc adesea la cimitir. În data de 28 aprilie 1968 a fost evocat scriitorul și omul politic Zamfir Arbore (1848-1933). La mormântul de la cimitirul „Sfânta Vineri” au luat cuvântul reprezentanții vechii generații - Elefterie Sinicliu, Nicolaie
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Seminar, iar până la terminarea clasei a patra cursurile se făceau tot la Gimnaziu. Până la desființare, director a fost pr. Mihai Dămoc, secretar pr. Gh. Pal (talentat organist și compozitor, tot din Nisiporești), iar pedagogi: frații Iosif Buzău și Traian Neaga. La început profesorii erau angajați din afară, dar de prin anul 1942 au predat cursuri preoții ce au terminat studii superioare precum: Mărtin Mihoc, Carmil Dancă, Mihai Ghiuzan, Ioan Pascal ș.a. Pentru cursul superior de liceu(clasele 5-8) ne pregăteam
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
decembrie, de Sfântul Nicolaie de hramul bisericii școlii. Dintre foștii profesori erau nelipsiți mulți ani Pr. Victor Cazacu, Eleanor Usatiuc ultimul director (decedat 1992), Sergiu Roșca, Ion Râmba (decedat 1994), Vasile Apostol iar dintre elevi A. Costin, N. Murafa, V. Neaga. Comemorarea unor personalități basarabene avea loc adesea la cimitir. În data de 28 aprilie 1968 a fost evocat scriitorul și omul politic Zamfir Arbore (1848 1933). La mormântul de la cimitirul „Sfânta Vineri” au luat cuvântul reprezentanții vechii generații - Elefterie Sinicliu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
locuia retrasă, la fratele cel mare al mamei, unchiul Gheorghe Moraru, într-o chilie, în post și rugăciune. A.B.Scuze că întrerup, dar ce căuta o ardeleancă veche, cum ziceți, în bălțile Brăilei? Bunicii mei din partea mamei, Anghel și Neaga Moraru veneau din Ardeal. Au descălecat cu turmele mai întâi în Bărăganul Brăilei, la Stăncuța; apoi, urmând același drum al ierbii, au trecut Dunărea în bălți, unde s-au și statornicit. A.B.Din ce părți ale Ardealului veneau? Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
2. Dumitru Funar 14. Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
, Ion (pseudonim al lui Ion Bâscă; 5.X.1928, Răhău, j. Alba - 27.VI.1994, Sebeș), poet. Este fiul Anei (n. Neaga) și al lui Gheorghe Bâscă, agricultori. Urmează primele clase în comuna natală, gimnaziul la Sebeș, liceul la Alba Iulia și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, absolvită în 1955. Este redactor la Studioul de Radio Cluj (1957-1970) și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
să nu-și dezamăgească semenii, să lupte în numele binelui general, dar mai avea ceva în plus, o personalitate puternică. Contemporanii au ținut-o minte multă vreme, iar urmașii ei au început să se numească ai Stanei, adică Marin al Stanei, Neaga Stanei, iar într-un timp în care au tot trăit Stani și Stane ale Stanei a apărut un Barbu Stănescu, și el devotat și de cuvânt, urmându-l pe Toma Cantacuzino nu doar la Stănilești, ci până în Rusia și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Matei Nica și Octav Sargețiu (1941-1944). În 1938 figurează ca director Th. Stănescu, iar ca secretar de redacție Petre V. Ștefănucă. De-a lungul timpului, din gruparea revistei au mai făcut parte Nicolae Spataru, T. Al. Știrbu, N. N. Moroșan, Vl. Neaga, Emil Gane, Paul Mihailovici (Paul Mihail) ș.a. După pactul Ribbentrop-Molotov și după evenimentele tragice care i-au urmat, revista își mută redacția la București. V.B. își propune să reflecte, cum scria Pan Halippa în articolul-program, procesul de adaptare și creștere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
le veți regăsi aproape peste tot în cărțile ei fermecătoare și bine cunoscute: Poveștile Peleșului, Printre veacuri, Cântece din valea Dâmboviței, traduse în franceză de Elena Văcărescu, Meșterul Manole, tragedie în 4 acte jucată la Opera din Viena în 1891; Neaga, operă în 4 acte, muzică de Hallströom, jucată la Stockholm; Vârful cu dor, dramă lirică, muzică de Lubicz; Mărioara, dramă lirică jucată la Praga; și mai multe piese din Cuibul meu. Michelet și Edgard Quinet au tradus în franceză câteva
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
câștigă în consistență în „bătăliile” matrimoniale. Fiice de Domni și tot mai frecvent, fete ale boierilor mari sau de rangul al doilea (ca Stana, fata unui logofăt, care va fi a doua soție a lui Pătrașcu cel Bun, ori ca Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceni, măritată cu Mircea Turcitul, alianță pe care Doamna Ecaterina o îndreptățea prin starea achiziționată - „orice ar fi fost Neaga înainte, va fi de acum Doamna țării” - și prin statutul „bărbatului [care] da preț femeii”) ajung
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fata unui logofăt, care va fi a doua soție a lui Pătrașcu cel Bun, ori ca Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceni, măritată cu Mircea Turcitul, alianță pe care Doamna Ecaterina o îndreptățea prin starea achiziționată - „orice ar fi fost Neaga înainte, va fi de acum Doamna țării” - și prin statutul „bărbatului [care] da preț femeii”) ajung Doamne ale țărilor Române. Mai înaintea lor, Maria (sau Marica, așa cum apare într-un act publicat în Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, vol. XIX
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inventariindu-le abuzurile. în 1655, aceiași mercenari rebeli, „turbați”, i-au omorât pe marele sluger Socol Cornățeanu (cel care fusese însurat întâi cu Marula, fiica naturală a lui Mihai Viteazul 204, pe Udrea Doicescu, și el mare sluger (căsătorit cu Neaga, fiica postelnicului Pătru Mihălcescu din Pătârlagele)205, pe grecul Gheorghe Caridi din Tricala, vistier (prima lui soție, rudă cu Matei Basarab, a fost Sofica, fiica postelnicului Staicu din Sintești; pe a doua o chema Ioana 206), pe Ghiorma, grec și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele logofăt Chioar din Leontești (însurat cu Voica), din neamul boierilor din Pietroșani, care aveau o vocație, se pare, specială a „hicleniei”234. Și tot pentru „hiclenie” a murit, în 1596, la fel, marele vornic Mitrea din Hotărani, însurat cu Neaga din Cislău, fiică a vistiernicului Vlaicu: (aceasta nu i-a făcut copii)235. Este lung șirul văduvelor care au căpătat acest statut în urma poruncilor crude (să ne aducem aminte de acel „ospăț al crimei” - povestit de Anonimul Bălenilor - când „căte
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1907; P.P. Panaitescu, Un act relativ la procesul Doamnei Safta a lui Gheorghe Ștefan cu Doamna Dabija a lui Eustratie Vodă Dabija, în „Revista istorică”, III, 1917, pp. 17-20; I.C. Filliti, studiul citat mai sus sub nota 6; Idem, Neamul Doamnei Neaga și Mănăstirea Aninoasa din Buzău, București, Institutul de arte grafice „Bucovina”, [1934]; St. Nicolaescu, Domnița Florica, fiica lui Mihai Vodă Viteazul și a Doamnei Stanca, București, Institutul de arte grafice, 1912; Nicolae Iorga, Portretele doamnelor române, București, Institutul de arte
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Viteazul și a Doamnei Stanca, București, Institutul de arte grafice, 1912; Nicolae Iorga, Portretele doamnelor române, București, Institutul de arte grafice, 1937; Constantin Andreescu, Domnița Chiajna, fiica lui Alexandru Lăpușneanu, extras din „Revista critică”, Iași, 1936; Nicolae Iorga, Mormântul Doamnei Neaga și al neamului ei, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, 1932; Marcel Romanescu, Neamurile doamnei lui Neagoe Vodă, Craiova, Editura Ramuri, 1940; Nicolae Ghinea, La famille de la princesse Catherine Salvaressa. Contribution á la connaisance des rélations
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
celalaltu în zilele lui Matei Băsărabu voevod, la anulu” 77. în privința lespezii (azi dispărute) de pe mormântul clucerului Vlaicu, (făcută în 1587-1588), socrul lui Mihnea Turcitul, nu există nici o îndoială. Văduva jupânița Anca, își declară singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Mihnea voevod și ale doamnei lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Mihnea voevod și ale doamnei lui, Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru accea, jalnică, cu osârdie au făcut această biserică, iar mama ei, jupânița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”78. La fel în alte - foarte multe - cazuri. Spicuiesc: (trad
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de logofătul Balaur și de soția sa Ana. Câteva decenii mai târziu, la 8 iunie 1580, Mihnea Turcitul întărea („am văzut Domnia Mea și am citit și cartea răposatului părinte al Domniei Mele la Alexandru voievod”) ocinile și vecinii jupâniței Neaga, văduva armașului Danciul, lăsați ei (în Ciocorăști și Văcărești) prin diată de soțul ei („ocinile și vecinii din Cocorăști și din Văcărești și casele și viile câte sunt și toate averile și sculele și țiganii care-i va avea bărbatul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își zice [...] nepot al lui „Basarab Voievod” (el numi Basarab pe fiul său, care nu trăi însă decât prea puțin [...]). Despre Anca se mai spune că „era din Craiovești”, ceea ce se explică și prin aceea că mama lui Basarab Neagoe, Neaga, era soră cu Craioveștii (Barbu, Pârvu și frații lor). I se zicea Băneasă, și cred că soțul ei fusese Barbu Craiovescu, și nu fostul vornic, apoi banul Șerban din 1539, răsculat împotriva lui Radu Paisie [...]. Acest Șerban, care se întâmpină
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Căci, în rândurile care urmează, va fi vorba despre Radu Mihnea, fiu al lui Mihnea Turcitul (Mehmed - pe numele lui islamic). Radu Mihnea, fiu făcut cu Vișa (sau Voica), o iubită a Domnului, a crescut la curte, alături de copii Doamnei Neaga (fiică a clucerului Vlaicu, pentru pomenirea căruia ea a ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubirorului Io[an] Mihnea voievod și ale doamnei lui Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru acea, jalnică cu osârdie a făcut această biserică”; iar jupânița Anca, mama ei a împodobit mormîntul: „iar jupanița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”344), căci Mihnea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]