511 matches
-
ivit și în aceste locuri se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul Doamnei Neaga”. Figura reprezentativa pentru istoria Romaniei, personalitate legendară pentru oamenii Laposului (N.R. întregii zone Tisău-Lapoș), Doamna Neaga avea să se stingă plină de durere și singurătate în 1623, după ce suferise marea pierdere a celor două fiice (Wikipedia pagina comunei Lapoș). Cu
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul Doamnei Neaga”. Figura reprezentativa pentru istoria Romaniei, personalitate legendară pentru oamenii Laposului (N.R. întregii zone Tisău-Lapoș), Doamna Neaga avea să se stingă plină de durere și singurătate în 1623, după ce suferise marea pierdere a celor două fiice (Wikipedia pagina comunei Lapoș). Cu trecerea anilor, în secolul al XIX-lea, odată cu apariția industriei și pe teritoriul României, Strezeni a
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
transferată la raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, în actuala componență și cu actualul nume. Mănăstirea Nucet a fost ctitorită de Gherghina Pârcălab și soția sa Neaga la sfârșitul secolului al XV-lea. I-au fost aduse transformări în 1746 și în secolul al XIX-lea. Se păstrează ruinele incintei, chiliilor, paraclisului, caselor egumenești și turnului clopotniță. Biserica a fost refăcută în anul 1840; grav avariată de
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
astăzi în curtea cimitirului satului reședință) au urmatoarea inscripție: "„Această Sfântă Biserică s-a ridicat întru hramul Sf. Prooroc Ilie și Sf. Nicolae în zilele prea Înălțătorului nostru Domn Alexandru Ipsilanti, de robul lui Dumnezeu Ilie Aricescu cu soția sa Neaga, și de robul lui Dumnezeu Enache Văcărescu, vel vistier la 1777”". La 1898, comuna, cu 1.158 de locuitori, era formată doar din actualul sat de reședință, în cadrul căruia se identifica drept parte, în zona de nord, mahalaua Stoenești (astăzi
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
schit au început să se stabilească români din Transilvania, care cereau adăpost călugărilor, astfel formându-se un mic cătun. Lapoșul este însă atestat documentar mult mai târziu, în anul 1607. Însă pe aceste meleaguri își avea grădinile și livezile Doamna Neaga, fiica lui Vlaicu Tatrul, Clucerul din Cislău, și soția lui Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
atestat documentar mult mai târziu, în anul 1607. Însă pe aceste meleaguri își avea grădinile și livezile Doamna Neaga, fiica lui Vlaicu Tatrul, Clucerul din Cislău, și soția lui Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arată că aceștia îi
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
soția lui Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arată că aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vie amintirea și legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor (“se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arată că aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vie amintirea și legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor (“se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe această
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arată că aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vie amintirea și legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor (“se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe această cale, știind să
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei Lapoș au dat numele ei la numeroase locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arată că aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vie amintirea și legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor (“se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe această cale, știind să prețuiască posibilitățile sale
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
locuri (Biserica Doamnei Neaga, puțul Doamnei Neaga, Poiana Doamnei Neaga, zidul Doamnei Neaga) arată că aceștia îi purtau respect vrând să păstreze vie amintirea și legenda sa. În anul 1591, soțul ei, Mihnea, trece de partea turcilor (“se turcește”). Doamna Neaga nevrând să îl urmeze pe această cale, știind să prețuiască posibilitățile sale și poziția sa, dedicându-se facerii de bine (având un caracter total opus soțului ei), se retrage în părțile Lapoșului, aici simțindu-se în siguranță. Și legendele locale
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
urmeze pe această cale, știind să prețuiască posibilitățile sale și poziția sa, dedicându-se facerii de bine (având un caracter total opus soțului ei), se retrage în părțile Lapoșului, aici simțindu-se în siguranță. Și legendele locale susțin că Doamna Neaga ar fi construit aici o cetate unde se retrăgea în caz de pericol. Când amenințarea s-a ivit și în aceste locuri, se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
ivit și în aceste locuri, se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de “Zidul Doamnei Neaga”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău și era formată din satele Pietricica, Lapoș, Lăpoșel și Valea Unghiului, având 1210 locuitori; o școală în cătunul de reședință, frecventată de 37 de elevi
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
2005, fiind aniversat în trei decembrie). Dintre personalitățile cu viață duhovnicească înaltă săvârșiți din viață doar cu puțin timp în urmă se numără: Dumitru Stăniloae, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși, Arsenie Boca, Constantin Galeriu, Ilie Cleopa și Nicolae Neaga. Tot ca urmare a dorinței de a trăi cât mai în acord cu învățătura lui Iisus Hristos, unii credincioși au ales calea călugăriei. Raportat la populația țării, România are un număr impresionant de mănăstiri. Referințe utile: Site-ul Patriarhiei Române
Bisericile celor șapte concilii () [Corola-website/Science/299846_a_301175]
-
în fața echipei Metalul Reșița. În același an, la Dinamo, sosesc Birtașu, Blujdea, Băcuț II, antrenor fiind Ștefan Dobay. În 1955, alb-roșii primesc prima cunună de campioni. Dinamo - cu Angelo Niculescu antrenor - impresionează, în special prin atac, format din Ene I, Neaga, și Suru. De asemenea, apărarea, cu jucători precum Băcuț I, Băcuț II, Szoko, Călinoiu, este cea mai bună din campionat (cu doar 19 goluri primite). În toamna lui 1956, echipa debutează în Cupa Campionilor Europeni (înființată cu un an în
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
cu alfabet chirilic "Имнул РСС Молдовенешть", în ) a fost imnul de stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, fostă republică unională a Uniunii Sovietice. Inițial, titlul Imnului a fost „Moldova cu Doine străbune pe Plaiuri” și a fost compusă de Ștefan Neaga, cu text de poeții Emilian Bucov și Bogdan Istru (Ivan Bodarev) în 1945. O renovare muzicală a fost realizată de Eduard Lazarev în 1980, cu autorizarea Primul secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, Ivan Bodiul. Versurile au fost de
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]
-
fost realizată de Eduard Lazarev în 1980, cu autorizarea Primul secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, Ivan Bodiul. Versurile au fost de asemenea modificate, eliminarea tuturor trimiterile la Stalin. Noul Imnul a fost numit „Moldova Sovietică”. În 1945 Ștefan Neaga a scris muzică pentru Imnul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești pe textul poeților Emil Bucov și Bogdan Istru. Aceasta lucrare a fost menționată cu premiul întâi al marelui concurs, la care au luat parte compozitori din Moldova și alte republici frățești
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]
-
poeților Emil Bucov și Bogdan Istru. Aceasta lucrare a fost menționată cu premiul întâi al marelui concurs, la care au luat parte compozitori din Moldova și alte republici frățești. „E. Bucov își amintea cît de exigent și autocritic era Ștefan Neaga. Pentru acest imn el a făcut zeci de variante, de fiecare dată fiind nemulțumit. Imnul - spunea compozitorul, trebuie compus astfel, încît omul, când îl va auzi, îndată să se ridice, cuprins de un adânc sentiment patriotic. ( Nistru, 1975) Imnul creat
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]
-
deteriorat structura muzicală, deci și sonoritatea. Așa sau altfel, la începutul anilor ‘90, acest imn a fost aruncat la gunoiștea istoriei, ca și alte însemne ale timpurilor trecute. ( Șmurgun, N., Rev. Moldova. - 2011. - Noiem. - Dec. - P. 28-33. ) Mai târziu Ștefan Neaga spunea că: ""Am vrut să redau în această primă creașie de după război întreaga dragoste față de Marele Stalin, siguranța lui în victoria comunismului, dorința lui unică de a da toate puterile această cauză."" (MS 1950) Am vrut să redau în această
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]
-
stat al RSSM trebuie de avut în vedere că Imnul să corespundă:" Mai mulți scriitori, poeți și compozitori au primit ordin să alcătuiască imnul. Din numeroasele variante pe care le-am găsit, redau parțial doar textele câtorva: Muzica de: Ștefan Neaga. Versuri de: Emilian Bucov și Bogdan Istru. Muzica de: Ștefan Neaga, aranjat de Eduard Lazarev. Versuri de: Emilian Bukov și Bogdan Istru.
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]
-
corespundă:" Mai mulți scriitori, poeți și compozitori au primit ordin să alcătuiască imnul. Din numeroasele variante pe care le-am găsit, redau parțial doar textele câtorva: Muzica de: Ștefan Neaga. Versuri de: Emilian Bucov și Bogdan Istru. Muzica de: Ștefan Neaga, aranjat de Eduard Lazarev. Versuri de: Emilian Bukov și Bogdan Istru.
Imnul RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/306730_a_308059]