460 matches
-
securitate colectivă, pentru menținerea și organizarea păcii 11 Avertismente conform cărora revizuirea tratatelor va aduce războiul. Iluzia guvernanților Marii Britanii și Franței că politica de concesii va evita războiul 15 Zona central și esteuropeană, prioritară în expansiunea germană 19 Pactul de neagresiune dintre Germania și U.R.S.S. 24 Declararea războiului contra Germaniei de către Marea Britanie și Franța 26 ,,Războiul ciudat" 29 Atacul Germaniei împotriva Norvegiei. Sfârșitul "războiului ciudat" 31 Invazia în vest a Germaniei. Prăbușirea Franței 34 A nu rămâne în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
insistențele germane să nu fie transferat și tezaurul Cehoslovaciei către Banca Reichului, dacă nu se găseau la Ministerul de Finanțe oameni curajoși care să blocheze toate conturile cehe, atât ale statului, cât și cele particulare [6, p. 274]. Pactul de neagresiune dintre Germania și U.R.S.S. În urma Acordului dintre Germania și Rusia, respectiv pe baza Protocolului adițional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, de la 23 august 1939, cele două țări își împart Polonia. Germania a atacat Polonia la 1 septembrie 1939, dată considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
haotică de formațiuni politice, care nu mai permitea confruntarea între partidele democratice și cele dictatoriale. Încă din primăvara anului 1937 fuseseră reînnoite legăturile între Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu și Corneliu Zelea-Codreanu634, iar la 25 noiembrie a fost semnat pactul de neagresiune electorală între legionari, maniști și georgiști. Scopul declarat al înțelegerii era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor"635. Se urmărea, de asemenea, contrabalansarea cartelului electoral încheiat de Gheorghe Tătărescu, cu Alexandru Vaida-Voevod și căderea noului guvern tătărescian
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al înțelegerii era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor"635. Se urmărea, de asemenea, contrabalansarea cartelului electoral încheiat de Gheorghe Tătărescu, cu Alexandru Vaida-Voevod și căderea noului guvern tătărescian 636. În timpul campaniei electorale, în spiritul pactului de neagresiune electorală, au fost distruse manifestele și documentele electorale ostile legionarilor și au fost reluate acuzațiile aduse guvernului liberal din decembrie 1933, pentru dizolvarea, "Gărzii de Fier". A sporit astfel, popularitatea Partidului "Totul pentru Țară" și s-a instaurat confuzia în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și au fost reluate acuzațiile aduse guvernului liberal din decembrie 1933, pentru dizolvarea, "Gărzii de Fier". A sporit astfel, popularitatea Partidului "Totul pentru Țară" și s-a instaurat confuzia în rândul alegătorilor. Corneliu Zelea-Codreanu a încălcat, însă prevederile pactului de neagresiune electorală, atunci când a declarat că-l va combate pe Nicolae Titulescu, indiferent pe ce listă electorală ar apărea. Diplomatul român era înscris pe listele PNȚ în județul Olt. Șeful legionarilor a făcut, de asemenea, declarații răsunătoare, cu privire la direcția pe care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și că, în cazul unei victorii a mișcării legionare ar încheia o alianță cu Roma și cu Berlinul în cel mai scurt timp637. Deruta în rândul electoratului s-a accentuat. Așteptându-se la represalii din partea autorităților în urma încheierii pactului de neagresiune electorală, cele trei partide au schițat măsuri preventive. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, delegații desemnați ai partidelor semnatare au constituit o comisie centrală, care avea rolul să asigure legătura între cele trei formațiuni politice. În cazul în care Gheorghe Brătianu ar fi
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Nicoară), Brăila (Radu Lascu), Iași (Gh. Brătianu), R. Sărat (C. Zamfirescu), Covurlui (Gh. Brătianu), Bacău (Atta Constantinescu), Năsăud (Stelian Ionescu)645. După alegeri, conducerea formațiunii politice georgiste a analizat rezultatele obținute, concluzionând că, împreună cu ceilalți opozanți, grupați în pactul de neagresiune electorală, și-au atins obiectivul principal, de a răsturna guvernarea tătăresciană. Ei apreciau însă, exagerând, că "alegerea din 20 decembrie a fost alegerea banului, a alcoolului și a bătăii". În aceste condiții, spunea Gheorghe Brătianu, creșterea sau scăderea procentelor obținute
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din perspectiva analizei discursului politic, necesară ca "formă a modernității discursive". 675 Desăvârșirea unității naționale era considerată o prioritate absolută a românilor și în condițiile în care unele din statele vecine României, Polonia și U.R.S.S., au semnat pactul de neagresiune polono-rus, în august 1932. Interpelând guvernul în legătură cu implicațiile acestui pact asupra națiunii române, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra pericolelor care planau la granița de est a țării și asupra teritoriului Basarabiei, din momentul în care, ca urmare a prevederilor pactului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
La cererea lui Iuliu Maniu, semnarea înțelegerii a fost amânată pentru toamnă, dar zvonurile despre tratativele desfășurate s-au răspândit, cu concursul lui Corneliu Zelea-Codreanu, contribuind la intensificarea contradicțiilor între cele două partide liberale 740. Scopul declarat al pactului de neagresiune electorală, semnat la 25 noiembrie 1937, era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor". În concepția celor trei semnatari, aceasta însemna "înconjurarea actelor și a limbajului de violență și de denigrare, [fără a] împiedica afirmarea ideologiei proprii și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asemănătoare a celor trei grupări politice față de problema națională, atitudinea lor anticarlistă și anticamarilistă, precum și necesitatea de a contrabalansa cartelul electoral încheiat între Gheorghe Tătărescu și șeful "Frontului Românesc", Al. Vaida-Voevod, au grăbit încheierea pactului 743. În realitate, pactul de neagresiune a reprezentat, o înfrângere pentru ideea democratică, producând confuzie în rândul alegătorilor. Slab reprezentată în România la începutul deceniului al IV-lea, mișcarea de extremă stângă a înregistrat un progres cu ocazia alegerilor generale din iunie 1931. Blocul Muncitoresc Țărănesc
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În fața reticențelor franceze față de aplicarea clauzei egalității drepturilor, Germania a părăsit conferința pentru dezarmare și Societatea Națiunilor, în octombrie 1933. În schimb, Franța a continuat politica de securitate, căutându-și aliați. În decembrie 1932, ea a semnat un pact de neagresiune cu U.R.S.S. Apoi, la 6 februarie 1933, ministrul de Externe al U.R.S.S., M. Litvinov, a expus proiectul referitor la definirea agresiunii. Perceperea eronată a obiectivelor diplomației sovietice de către diplomațiile occidentale a creat iluzia că U.R.S.S. putea să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
datoriei externe. În consecință, Gheorghe Brătianu aprecia că, în aceste condiții, Pactul asupra Micii Înțelegeri prezenta "toate inconvenientele unei înțelegeri fără obiect"777. Anul 1934 adusese importante modificări în politica internațională. Succesul diplomatic obținut de Germania, prin încheierea pactului de neagresiune cu Polonia, în ianuarie și amenințarea permanentă reprezentată de interesul Italiei fasciste pentru nordul Iugoslaviei au determinat statele din Peninsula Balcanică, Iugoslavia, Turcia și Grecia, alături de România să se apropie, în scopul formării unei noi organizații antirevizioniste. Sprijinite de Mica
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
grupurilor de aromâni răspândiți în Peninsula Balcanică, prin efectuarea unor schimburi reciproce de populații între statele balcanice. În anii 1931 și 1932, la sugestia Parisului și a Varșoviei, România a purtat discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea să completeze prevederile Pactului Briand-Kellogg și cele ale Protocolului de la Moscova, semnate anterior. Diplomația de la București a insistat, într-o primă etapă, ca negocierile în vederea pactului de neagresiune româno-sovietic să se desfășoare prin intermediul Poloniei. În a doua etapă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
purtat discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea să completeze prevederile Pactului Briand-Kellogg și cele ale Protocolului de la Moscova, semnate anterior. Diplomația de la București a insistat, într-o primă etapă, ca negocierile în vederea pactului de neagresiune româno-sovietic să se desfășoare prin intermediul Poloniei. În a doua etapă, negocierile s-au desfășurat direct între U.R.S.S și România. Nicolae Titulescu, pe atunci ministru al României la Londra, a încercat să introducă, în discuții, principiul potrivit căruia, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atrăgea atenția asupra importanței deosebite a negocierilor pentru securitatea graniței de răsărit a României. Șeful georgiștilor cerea ministrului de Externe să îi pună la dispoziție, pentru informare, dosarul privitor la acțiunea diplomatică a României, în această chestiune. Problema pactului de neagresiune a fost adusă în dezbaterea Parlamentului, în luna august, liderul liberalilor georgiști relevând, cu acel prilej, că negocierile între România și U.R.S.S. se întrerupseseră, datorită faptului că ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca definitiv încheiată 781. Abordând
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în dezbaterea Parlamentului, în luna august, liderul liberalilor georgiști relevând, cu acel prilej, că negocierile între România și U.R.S.S. se întrerupseseră, datorită faptului că ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca definitiv încheiată 781. Abordând problema pactului de neagresiune dintre Polonia și U.R.S.S., semnat în iulie 1932, Gheorghe Brătianu aprecia că actul fusese grăbit de evenimente petrecute în Germania, precum insturarea dictaturii, lovitura de stat din Prusia sau instituirea stării de asediu. El exprima unele temeri în legătură cu urmările
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
depuse de diplomația română în scopul apropierii de U.R.S.S. l-au determinat pe Gheorghe Brătianu să adreseze, din nou, întrebări, ministrului Afacerilor Străine, în noiembrie 1932. Referindu-se la negocierile dintre România și U.R.S.S. privind încheierea pactului de neagresiune, el apreciază că România a greșit începând aceste tratative. În opinia sa, autoritățile române ar fi trebuit să considere că Pactul Briand-Kellog, întărit prin protocolul Litvinov din ianuarie 1929, fuseseră suficiente pentru asigurarea păcii, deoarece ele reprezentau înțelegeri internaționale, mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
protocolul Litvinov din ianuarie 1929, fuseseră suficiente pentru asigurarea păcii, deoarece ele reprezentau înțelegeri internaționale, mai largi decât noul acord cu U.R.S.S. Luând în considerare obiecțiuni mai vechi ale sovieticilor față de teritoriul Basarabiei, Gheorghe Brătianu observa că pactul de neagresiune era "nesigur în privința teritoriului și limitat în privința duratei"783. Pe de altă parte, liderul georgist aprecia că angajarea tratativelor directe cu U.R.S.S. ar putea să afecteze relațiile României cu aliatele sale tradiționale. Ca urmare, întrebările adresate lui N. Titulescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de răsărit a României era una de interes european, pentru că asigura libertatea Dunării și a strâmtorilor, fiind un element esențial al libertății politice și economice în această parte a lumii. Răspunzând, Nicolae Titulescu preciza că România dorea un pact de neagresiune cu Sovietele, dar numai în condițiile respectării intereselor ei legitime și a aplicării scrupuloase a tratatelor anterioare. Convins de necesitatea restabilirii unor relații de prietenie cu U.R.S.S., Nicolae Titulescu a sprijinit inițiativele care ar fi putut să ducă la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Semnalând desființarea abuzivă a acestei organizații, în noiembrie 1933 și măsurile dure luate de guvern față de legionari, în 1937, georgiștii dezaprobau aceste acte, învinuind guvernul că încălcase legile statului, care își pierdea, astfel, calitatea de "stat de drept". Pactul de neagresiune electorală, încheiat la sfârșitul anului 1937, între partide cu orientări politice foarte diferite, PNȚ, PNL-Gheorghe Brătianu și partidul "Totul pentru Țară", punea în evidență unele elemente comune celor trei formațiuni politice, precum atitudinea anticarlistă și anticamarilistă. Menit să asigure libertatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
elemente comune celor trei formațiuni politice, precum atitudinea anticarlistă și anticamarilistă. Menit să asigure libertatea alegerilor, să combată cartelul electoral rival, din care făcea parte și premierul liberal Gheorghe Tătărescu și să determine căderea guvernului condus de acesta, pactul de neagresiune electorală a avut efecte necontrolate asupra rezultatului alegerilor, diminuând drastic influența politică a PNL-Gheorghe Brătianu. Diferențele între orientările privind politica internă și externă promovate de georgiști și de legionari și revenirea legionarilor la manifestări violente, pe plan intern, la începutul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberale (manuscris) " În cazul în care aș fi în imposibilitate de a comnunica direct cu organizațiile partidului, din împrejurări pe care nu le putem prevedea acum, însărcinez pe delegații în Comisiunea Centrală a partidelor de opoziție, cuprinse în pactul de neagresiune să transmită organizațiilor instrucțiunile ce le-am comunicat din vreme. Organizațiile se vor conforma întocmai, ca și cum le-ar fi primit sub semnătura mea. Delegații desemnați în Comisiune, care vor ține legătura cu celelalte partide din pact sunt: d-nii A. Constantinescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înfățișează nici coeziune, nici posibilitatea unui program minimal, care să stea la baza acțiunii de guvernare.[...] Declarațiile d-lui Gh. Brătianu [...] Prin lupta noastră, dusă în cele mai grele împejurări în care a luptat o formațiune politică, prin pactul de neagresiune încheiat cu celelalte partide din opoziție am răsturnat guvernul Tătărăscu. Am obținut, astfel, mai multe mandate parlamentare decât în toate alegerile precedente. Alegerile de la 20 decembrie înseamnă o cotitură în istoria politică a României. Ele înseamnă sfârștul combinațiilor artificiale împotriva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1. 386 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar nr. 22/ 1932, f. 2. 387 "Viitorul", nr. 7306, 7 iunie 1932, p. 1. 388 "Mișcarea", nr. 503, 3 august 1932, p. 1. 389 Tratativele pentru încheierea pactului de neagresiune cu U.R.S.S, inițiate de Nicolae Titulescu, fuseseră întrerupte în timpul guvernului Iorga-Argetoianu, urmând a fi reluate în septembrie 1932, când partea română trebuia să fie reprezentată de același ministru de Externe. Pentru că Vaida-Voevod s-a angajat să ducă personal
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vreo divergență care să împiedice această apropiere, Gh. Brătianu era "avocatul neutralității", Ion Mihalache, în numele PNȚ combătea ideea neutralității, pronunțându-se în favoarea unei alianțe categorice cu Franța, deși a apreciat că ar fi prudentă totodată și semnarea unui pact de neagresiune cu Germania. Rebecca Haynes, op. cit., p. 33. 847 "Mișcarea", nr. 1698, 1711, 1745; 27 ianuarie, 12 februarie, 24 martie 1937; pp. 1, 1, 1. 848 "Mișcarea Mehedințiului", nr. 8, 1 mai 1937, p. 1. 849 Se referă la inițiativele contelui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]