468 matches
-
culcăm. Iar Pușcărie a zis: Io-te, bă, al dracu mai e Gămălie, ce-i fată lui mintea! și a râs. Ce-a zis Pușcărie i-a dat curaj lu Gămălie. A râs și el. Degeaba a zis Spaniolu: Bă, nebunii dracu, v-aț băut mințîle, ai, bă, să ne culcăm!... Ăștia erau doi la unu: s-au dus împleticindu-se spre lac. Gămălie, se vede treaba, studiase problema, era în temă, ideea asta o copsese el mai de multișor. Știa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
erau ei înșiși. Pur și simplu nu dispuneau de o gesticulație proprie. Timp de două săptămâni am fost educatoare într-o grădiniță și am putut observa că imitarea lui Ceaușescu era vădită chiar și la copiii de cinci ani. Erau nebuni după poezii cu Partidul și cântece patriotice, ca și după imnul țării. Nimerisem la această grădiniță după o mai lungă perioadă de șomaj, fiind concediată din fabrică și din câteva școli care nu mai voiau să aibă de-a face
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
folos să plece la mănăstire; noi toți, adică cei care ne întrebăm cotidian dacă-i mai bine să fii sau să nu fii; noi toți, cei care vedem noaptea spectre pentru ca dimineața să ni se râdă în nas că suntem nebuni; noi toți, cei care stăm de vorbă cu craniile descoperite de gropari sperând că de acolo va veni vreun răspuns; noi toți aceștia care căutăm trupe de teatru pe care să le învățăm să joace cum vrem noi; noi toți
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de comedie populară care, fără să aducă mari revelații în planul expresiei, convinge în primul rând prin faptul că o formulă mai curând tradițională este eficientă și astăzi. Story-ul e lucrul cel mai bun din tot filmul : o poveste aparent nebunească, plină de verva idiș a dialogurilor și de întorsături de situație nu o dată burlești. Suntem finalul filmului ne divulgă realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Mihăieș Matusalem votează. Titlul Sistemul nervos mută accentul de pe figura bunicii contestatare pe mutra convalescentă a unei națiuni ; dar este o simplă metonimie : tragicomedia turbată a lui Daneliuc este de fapt despre o mamaie confuză, scăpată de sub control, care iubește nebunește televizorul și vede comploturi peste tot. O paranoie ambulantă, cu basma. N-am citit romanul inspirator, dar pot să afirm, cu un entuziasm abia temperat de acrelile meseriei de critic, că Sistemul nervos este cel mai bun film al lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și gândul. Mamina ta 4/1947 I Mangalia 23 septembrie 1947, marți Monica, sunt în mare descumpănire; sunt 15 zile de când ai plecat și, în afară de telegrama primită, nu am primit nici măcar un rând de la tine. Și atunci mi se pare nebunesc lucru să încerc să rup puntea tăcerii scriind quasi infantil, zi de zi, ce fac sau, mai bine zis, cum încerc să mă obicinuiesc să trăiesc, așa, singură. De ieri s’a potolit vântul, apele s’au potolit, s’a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Evident, Avram Iancu n-avea voie să se Îmbete dar putea, În schimb, să se ÎMBĂRBĂTEZE așa că Necula a aplicat cu mare succes regula ștergerii „căpșunii” căzute din mintea nefericitului slujitor al presei de partid. c.t. Mă, voi sînteți nebuni?! Cum să avem un „sinistru la interne”?! Următoarea mare și inadmisibilă greșeală va fi produs, la paritate, atât rumoare cât și haz general cu toate că În a doua variantă nu prea credem știind câtă ticăloșie era În acele vremuri foarte triste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Nixon), Charlotte (Kristin Davis) și Samantha (Kim Cattrall) îi sar în ajutor, deși Miranda se simte vinovată față de ea : oare (supărată fiind pe propriul soț) nu-i spusese ea lui Big, în seara dinaintea nunții, că el și Carrie sînt nebuni că se căsătoresc ? Trec luni întregi pînă își adună curajul de a i se spovedi lui Carrie, sperînd că aceasta n-o va Condamna ! Dar aceasta o Condamnă ! ̨ n schimb, Charlotte e o Prietenă atît de Fidelă încît, atunci
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
M. M.: A apărut un ordin, Ordinul M1, în care la unul dintre puncte se preciza că acest Comitet de Acțiune pentru Democratizarea Armatei trebuia să meargă prin unități, să ia pulsul, să propună comandanți, să aleagă comandanți. Voi sunteți nebuni, măi?" Am plecat, prin vară, de la Regiment la Divizie, Șef de Stat major. Și Comandantul Costache îmi spune: "Vezi că la Târgoviște fac ăia Revoluție". "Ce Revoluție?" "La Regimentul de Tancuri. Vor să schimbe comandantul, să aleagă ei pe nu știu cine
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ca pe Dumnezeu l-am rugat să-l slobozească pe Vlad din temniță, ca, împreună, să stăm de strajă la Dunăre. Am rămas eu... singur... Și, totuși, ai mers înainte... Trebuia cineva să ridice steagul căzut. Am fost noi destul de nebuni să facem începătura... Papa, Veneția, principii Europei, Mateiaș al Ungariei, Craiul Cazimir al Poloniei, Uzum-Hassan, regele Georgiei, cneazul Moscovei, și nu numai ei, adunați într-o "Ligă antiotomană", ne-am înțeles să pornim o cruciadă! Nu voi fi totuși singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apă chioară... Dar nici să dăm în brânci cu ploconeala... Eu sunt deschis și pentru pace, și pentru război. Ce este sigur este că va fi mult mai greu. Mult mai greu... Trebuie să chibzuim bine. Că n-om fi nebuni să ne aruncăm cu capul înainte, ca orbeții. De aceea mă străduiesc ca nu singuri să luptăm, ci împreună... Grea luptă, mormăie în barbă Stanciu. Mie-mi spui? În bătălie, greșești o singură dată. Adevărul e că suntem o mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înțelepți din vechime" cică ședeau într-un butoi și propovăduiau că toți oamenii, ar fi chipurile egali! scuipă Isaia cu scârbă. Grecoteiul aista nu-i întreg la minte. Îl smintește și pe Vodă, parcă nu-i el smintit îndestul. Aiștea-s nebuni de legat! întărește Negrilă scuipând și el, cu sete. Boier și țăran ne bagă în aceeași oală! De-om merge tot așa, boierimea moldovană să-și cânte prohodul de îngropăciune! Să creadă el! hohotește Isaia. Atâta i-a fost! A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei n-aveau habar. Benchetuiau! Nu-i prea trage inima... zice Vlaicu. Mateiaș a poruncit adunarea oștirii la Turda! Știți când?!... Hăt pe 25 iulie, aruncă Duma bomba care explodează. Când?!?!... Pe 25 iulie?!?!... Pe 25 iulie!! Ești nebun?!?!... Sunt nebuni?!?!... sare Luca Arbore. Mahomed e aici! Și... și ei?! Hăt pe 25 iulie?!?! Tocmai la Turda?! Parcă vorbeau de Brețcu! În trecătoare! Degeaba mai vin... Ce grabă? Șăzi ghinișor că nu dau turșii?! Nu îndrăzneam să vă spun, ia cuvântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
proces de creație, care își poate permite orice sfidare a realului, este un miracol, un mister. Amândouă nu pot fi desprinse una de alta, oricât de bine știm că nu toți nebunii sunt scriitori și nici toți scriitorii nu sunt nebuni. Într-un anumit sens, acești oameni creatori se aseamănă. Ei se și diferențiază, bineînțeles; diferențele constau în nuanțe, să zicem în capacitatea de a reveni spontan la realitate, capacitate de care nu dispune bolnavul mintal. Dar ajungem aici la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înv.) 2 - - - - 2 morțește (înv., reg.) - - - - - 0 moșnegește (rar) - - - - 1 1 motănește (C, I) 1 - - - - 2 mucenicește (C) 1 - - - - 1 muierește (înv., pop.) - - - - - 0 muncitorește 2 - - - - 2 muntenește 1 - - - - 1 muscălește (înv.) 1 - - - - 1 muschetărește (C) - 1 - - - 1 mutește - - - - - 0 nebunește 60 2 - - - 62 necreștinește (C) 1 1 - - - 2 neghiobește (rar) - - - - - 0 negustorește - 1 - - - 1 nemțește 25 5 - - - 30 neomenește 1 - - - - 1 nerozește (rar) - - - - - 0 numericește (înv.) 3 - - - - 3 obrăznicește (înv.) - - - - - 0 obștește (înv.) - - - - - 0 ofițerește - - - - - 0 ogărește (rar) - - - - - 0 oltenește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
-l învrăjbească cu mine și cu familia mea... s-apucă și face o scrisorică de amor ca din partea lui Fănică, prefectul... cătră Zoițica, nevastă-mea, și-i imitează slova băiatului,... știi, să juri, nu altceva... Închipuiește-ți plastografie! Dandanache: Nu mă nebuni, neicusorule! La mine a fost cazul adevărat!... (Marșul se apropie, se aud și urale.) Trahanache: Cum, cazul adevărat? Dandanache: Scrisoarea era a persoanei... da... becher. Trahanache: Cum becher? Dandanache: Adică necăsătorit... Trahanache: Cine? Dandanache: Nu spui ține, persoană însemnată... Când
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din discuțiile ăștea, Dincă ăsta cu Gherghișan au ajuns la bătaie, iar eu am sărit Între ei să-i despart. Și Întâmplarea a făcut că am sărit cu fața către Dincă și l-am luat de mâini: „Stai, mă! Sunteți nebuni! Nu suntem noi chinuiți destul?”. Ne mai trebuie alt chin? Și Petrache Gherghișan, peste mine, i-a mai dat un pumn ăstuia. Ăsta a bătut În ușă, a venit gardianu’... În fine... Ne-a scos la anchetă. Și ăsta a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aibă motiv să te bată. Am luat și În Jilava o porție de 25 de bastoane că, tot așa, am sărit Între unii care se băteau... Era unu’ Înalt și unu’ mic... Să să ia la bătaie: „Bă, voi sunteți nebuni?”. Și ăla Înaltu’ a bătut În ușă, a chemat gardianu’ și a zâs că l-a bătut ăla mic... Și io am spus că nu. L-a scos pe ăl’ mare, un șofer din Reșița, și l-a bătut de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
echilibrul și cădeau, iar aici era un fel de hazna din care se scoteau fecalele. Și se aruncau oasele de cal acolo. Ce credeți!? Se duceau, scoteau oasele, le băteau să se curețe de fecale și le lingeau. Dar erau nebuni, nu mai erau oameni sănătoși la cap. Fie din cauza foamei, fie în urma divorțului pe care îl primeau de la soție. S-au trăit drame imense. Ceea ce se știe, din cât se știe, este tot la fel de grav, dar ca să trăiești undeva ani
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și unul pentru toți". Găsisem un brici și ne bărbieream pe cap cu el. Hmm, dar decât să te fi bărbierit pe cap cu briciul acela, mai bine ți s-ar fi aplicat cele mai groaznice chinuri. Eram un pic nebuni pentru că ne rădeam complet în cap cu briciul acela. Decât să te fi ras pe cap, mai bine ți-ar fi scos părul cu patentul fir cu fir. Și, totuși, suportam durerea aia produsă de briciul găsit pe drum. Eram
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
XE "Triandaf (locotenent)" raportase din timp că-i „aduce pe comuniștii care au tras În armata română”. Comandantul garnizoanei Călărași XE "Călărași" , a adăugat Groper XE "Groper, Meir" , a Început să se plângă, spunând că „aceștia nu sunt oameni, sunt nebuni” 22. Marcel Perlaf XE "Perlaf, Marcel" a ținut minte momentul deschiderii ușilor la Călărași: „Am văzut soldați desfășurați șpe peronț, cu puști În mâini, așteptând coborârea de rebeli care trebuie păziți În mod sever. Ei au fost decepționați de cele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ne vinde pâinea? Pentru că și lor le este frică, în adâncul sufletelor lor, pentru viața și bunăstarea lor, a copiilor lor și familiilor lor. Ne dorim mai mult și ne dezvoltăm în mod sofisticat nu pentru că natura ne-a făcut nebuni ci pentru că ne-a făcut fricoși. Atunci când avem mai multe camere la palat avem sentimentul că putem învinge frica de lipsă de locuință și atunci când mâncăm mai mult avem sentimentul că putem învinge frica de foame. Luxul este cea mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
zile după ce-mi achiziționa un desen sau o acuarelă cu maximum 300 de franci (v-am mai spus) și o revindea cu 3000”. Iar mie-mi spunea: “M-ai furat de bani!” (rîde). Cică eu l-am furat! Sunt nebuni! R.G. - Ați avut și disperări? A.C. - Tot timpul. Nu știu dacă voi mai reuși să trăiesc sau voi muri de foame... aici... R.G. - Disperarea a fost numai din lipsă de bani? A.C. - Dar din ce alt motiv? Există altul? (rîde
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
voastre, domni vai vouă mănăstiri, manuscripte, părinți deportați în muzeul satului, vai vouă pietre mute și proaste de cînd e lumea! viața în purpură plouă joacă pe morminte țăranii picioarele strîmbe ale femeilor lor se scufundă-n mocirlă, rîd sunt nebuni pămîntul încă fierbe pe creștetul înfometaților prunci curînd va ieși curcubeul dintre genunchii proastei rurale ce s-a ascuns de tunete în porumb. îmi pun cravata cu pătrățele voi ține un discurs după premiul opera omnia soarele de vameși furat
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
înger mare ca un copil fără vârstă o ajuta să coboare lin ca din cer roz neverosimil era un cireș lângă gard cu buna lui mireasmă cu albinele lui tămâind locul cu cleiul lui ca uleiul chihlimbar pe trunchiul bătrân nebunește escaladat de niște furnici soldățoase beată de soare și de tandrețe mi-am semnalat prezența și setea cu o mișcare a mâinii cineva săpase grădina acum își lua plata și tocmai pleca să-și facă de lucru undeva prin vecini
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]